1,104 matches
-
La un moment dat o aud pe mama care mi s-a părut cea mai calmă și lucidă la ora aceea: - Nu mai stați așa, că n-a murit nimeni! Porculmai răsuflă! Voi, bărbații, luați-l și duceți-l În coteț, iar tu, uitându-se la mine, du-te În bucătarie și adumi niște lapte din frigider. Trebuie să fi lins ceva din lichidul ăla din sticle, o să se facă bine. Așa se și Întâmplase. În mersul mașinii și izbiturile purcelușului
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
Întâmpla să se otrăvească când scăpau și ciuguleau iarbă de pe ogorul tratat cu ierbicide. Imediat le administra lapte și le aducea la viață. Tata și soțul meu l-au luat de picioare și l-au așezat pe Ghiță În coteț. Eu am adus laptele repede iar mama l-a rugat pe tata să-i deschidă gura purcelușului. I-a administrat lapte cu lingura. După câteva minute, a procedat la fel. Apoi l- au lăsat să se odihnească. Tata construise un
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
Eu am adus laptele repede iar mama l-a rugat pe tata să-i deschidă gura purcelușului. I-a administrat lapte cu lingura. După câteva minute, a procedat la fel. Apoi l- au lăsat să se odihnească. Tata construise un coteț nou, special pentru purcelușul nostru; Îl menținuse și pe cel vechi pentru porcul lor. Pavase pe jos să-i fie mai ușor să Apoi, fiecare ne-am văzut de treabă; barbații au spălat mașina pe interior și exterior, femeile pe la
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
sens al cuvântului, foarte bine dezvoltat. Se făcuse vară. Într-o zi, În cursul săptămânii, pe când fiul nostru se juca cu una dintre mașinuțele lui teleghidate, un taxi de culoare galbenă, nu știu cum s-a Întâmplat că a scăpat-o În coteț, la Ghiță. Părinții nu erau prin preajmă; tata era plecat iar mama cu treburi gospodărești. Fiul nostru nu a spus la nimeni nimic, și-a luat altă mașinuță cu care să se joace. Peste puțin timp, mama a auzit În
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
la Ghiță. Părinții nu erau prin preajmă; tata era plecat iar mama cu treburi gospodărești. Fiul nostru nu a spus la nimeni nimic, și-a luat altă mașinuță cu care să se joace. Peste puțin timp, mama a auzit În coteț zgomote. Când a venit să vadă ce se Întâmplă, a rămas uimită ; Ghiță era foarte agitat, devenise chiar irascibil, Începuse să roadă tot ce Întâlnea, până și stâlpii din lemn, iar construcția care era cât de cât solidă, a devenit
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
zarzavat. Acolo depozitam gunoiul, aproape de pârâiașul copilariei mele iar când grămada era mare, tata ruga un vecin care avea căruță, să-l ajute să care gunoiul departe, la groapa comună de gunoi a localității. „Nu știu cum a scăpat din coteț dar parcă era nebun”, ne povestește mama. “A Început să râme prin curte, (din cauza solicitării râtului, i-a scăpat și sârma din nas) parcă trecuse tractorul În urma lui. A pătruns În grădina de legume și a distrus tot ce era
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
Toată munca părinților mei, care trudiseră de primăvara devreme până vara, ca să avem legume proaspete, ecologice, s-a dus pe “apa sâmbetei”. Când a văzut dezastrul pe care Îl face porcul, mama a fugit spre el, să-l aducă În coteț. Aș! Ce să-l aducă, parcă dăduse strechea În el, așa era de nebun, a doborât-o și pe mama la pământ iar fiul nostru a Început să plângă. După ce distrusese tot ce Întâlnise În cale, Ghiță dădu peste grămada
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
piese de teatru, când luai premii... Și acum, așa cum mă vezi, fac numai prostii: acum doi ani m-am urcat Într-un tei să culeg flori și s-a rupt creanga cu mine. Noroc că am căzut pe acoperișul unui coteț de porci, pe moale, fiind acoperit cu paie. Am rămas cu o sperietură zdravănă și cu dureri de coloană. Am zâmbit. Mi-aduc aminte când veneam În vacanțe și mai auzeam de una, de alta; cine a murit, cine are
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
în dreptul porții la biserică, în cealaltă parte a satului, pe pământul ungurenilor. Ieșise din casa pariohială cu gândul de a da mâncare la porci. Scroafa i-a fătat șase purcei și mai are o animală mare de porc într-un coteț, lângă biserică, la câțiva pași. Asta e de fapt toată averea popii Cucoș. Asta și credința. Va vinde porcii și își va permite să meargă în stațiune la băi. Dacă va avea timp. E cald, iar popa Cucoș și-ar
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
ușor au rămas numai babele și doar la mari sărbători tot satul. Au trecut ani de atunci, de la prima sa apariție în poarta bisericii. Cine să își mai aducă aminte câți? Porcii au început a guița. Căldura îi scoate din coteț, iar pe sfinția sa din minți. Merge să-și ogoiască animalele, averea. Sudoare îi curge pe față ușor. Se prelinge și îi ajunge la bărbie. În alte zile ar șterge-o repede, acum o lasă așa. Poate adie vântul și-l
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
tineri 155Împlu curtea strălucită a moțatei noastre Vineri Și la glasul lor subțire ea s-arată milostivă. Al găinăriei-Adonis, cu privirile-ndrăsnețe, Petit-creve blazat, ironic, cu pasiuni titanomahe, Obiectiv cronicei zilei a găinelor monahe, 160Pe tipic îi face curte - Lovelace de la cotețe. Cu plăcere ea admite curtea junelui șăgalnic. Orice-obrăsnicie, rugă, ea îi trece cu vedere, Ca-n sultanul vechiu să-escite gelozie și durere - Vai! de unde poate crede un sfârșit atât de jalnic! 165Căci Sultanul, care-o crede cumcă e necredincioasă, Tânărului
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
minunea se petrecuse din nou. Am ieșit apoi în oraș și am constatat că lucrurile evoluaseră, de la prima mea experiență. Nu foarte mult, ce-i drept... era, totuși, abia începutul veacului nostru. În curțile din spatele caselor se zăreau vaci și cotețe pentru păsări. Nu prea departe, se vedea întinderea preeriei. Adevărata dezvoltare încă nu începuse și nici un semn nu prevestea orașul de astăzi. După toate probabilitățile, era anul 1904. Plutind pe un nor de emoții contradictorii, am început să mă plimb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
ceremoniale și una dinspre grădină. Peste curte mai avea o construcție mai mică formată din două camere cu hol pe mijloc numită de cei ai casei, bucătăria și unde stătea doamna Neli. El mai observă o șură mare cu grajd, cotețe, o grădină mare, dar ceea ce-i plăcu foarte mult era poarta din lemn sculptat. El o ajută pe doamna Neli la mulsul vacilor, hrănirea porcilor, lucru care îi plăcu mult și cu care crescuse. La plecare, Eugen și Oana
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
că atunci când îi duci mâncarea, bagă râtul în troacă și o răstoarnă. Cei doi se uită unul la altul și într-un glas zic: - Da, domnule doctor. - Normal și cred că a început să slăbească și să umble agitat prin coteț, zic eu. - Exact și cineva a spus că trebuie să-i facem injecții cu antibiotice. - Nici într-un caz, zic eu revoltat. Cu acest tratament, timp de două luni nu-l mai puteți sacrifica căci va mirosi carnea numai a
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
se întorcea acasă. Aici le număra. Dacă bucățile de lemne erau cu soț, însemna că se va căsători în anul ce se apropia, iar dacă nu, mai avea de așteptat (Sasca Mare Suceava). Tot în ajunul Crăciunului, fata mergea la cotețul porcului și lovea ușor cu piciorul în ușă, zicând: "Huidé-n ist an!" Dacă porcul se trezea și grohăia, însemna că fata avea toate șansele să se căsătorească în anul respectiv. În caz contrar, ea lovea ușa din nou și spunea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
gust, kitsch). Impresia de haos arhitectonic se datorează și faptului că, de-a lungul timpului, concepția arhitecturală inițială a fost stricată de tot felul de intervenții făcute după bunul plac al fiecăruia: au fost adăugate nivele, schimbate acoperișuri, construite curți, cotețe, "buticuri" pline de mărfuri de prost gust. Comerțul stradal a rămas, tonetele-cotețe nu au apă, condițiile buticarilor care stau acolo toată ziua fiind scandaloase și umilitoare (nu au unde se spăla, unde merge la toaletă ...). Peisajul adesea degradant este completat
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
bază de „pornire“. Felul în care a fost derivat făgar și înțelesul sufixului sunt cunoscute încă din latină: aerarium, „camera tezaurului“, apiarium, „stup de albine“, arenarium, „nisipăriș“, cucumerarium „strat de castraveți“, armarium, „dulap de arme“, fumarium, „cameră de fumat“, galinarium „coteț de găini“ etc. Acest sufix s-a păstrat și în limba romînă, și deși este relativ rar, ar fi putut fi odinioară mult mai des întrebuințat, cum arată compusul -ărie: căprărie, „locul unde pasc și se odihnesc caprele“ „staul de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
păstrat și în limba romînă, și deși este relativ rar, ar fi putut fi odinioară mult mai des întrebuințat, cum arată compusul -ărie: căprărie, „locul unde pasc și se odihnesc caprele“ „staul de capre“; „găinărie“, „loc unde se odihnesc găinile“, „coteț de găini“. Îl găsim în armár(iu), „dulap în care se păstrează haine și vase“ < lat armarius, în cuibar, porumbar etc. Uneori, el a ajuns să aibă aproape sens colectiv: băligar sau bălegar, grînar, porumbar, colbar, „paie zdrobite tare“, furnicar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
găsesc în Banat și, parțial, în vestul Olteniei, sudul Crișanei și sud-vestul Transilvaniei): paviț „viță-de-vie“ din sud vestul Olteniei indică originea sârbească. Sunt și cazuri când răspândirea geografică nu ne ajută și, atunci, se poate admite o dublă origine: cocină „coteț de porc“ poate fi sârbesc în vestul țării și bulgăresc în sud. La fel, plav „plaur“ din Dobrogea poate veni atât din ucraineană, cât și din rusă. În alte cazuri, criteriul fonetic poate fi un indiciu foarte important pentru a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
aiureze, strigând mereu ceva nedeslușit... Durerile și zbaterile din sufletul ei nu mai conteneau. Furtuna de afară se porni din nou, parcă, mai înverșunată, plesnind în geamuri și-n pereți. Dintr-o dată, un ăuit prelung și mârâitul lui Pârvu din coteț, - unde era închis noaptea, împotriva lupilor-, tulbură liniștea nopții, îl făcu pe Anton să tresară. Prin ceardac se auziră pași ușori, prelingându-se Anuca, fata pădurarului 49 pe sub geam. Baba Săftica, neclintită, n-o scăpa din ochi pe tânăra femeie
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
a crescut mușchi verde, sclipea în bătaia asfințitului. Era o casă veche, bătrânească, moștenită, din tată în fiu; mare, cu pridvorul împins în față, cu strașină lată și ceardac înalt, dominând ograda. Pe poarta larg deschisă, se puteau vedea grajdul, cotețul pentru orătănii, și alte acareturi trebuitoare într-o ocină. Totul era făcut trainic, din bârne de lemn tare. Chilerul, tinda largă între două odăi podite cu scândură de stejar, în capătul ei un iatac cu geam ce da înspre pădure
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
un ,,cap"pe revers! 36. Astăzi oricine înfruntă, fără frică, un eu...românesc ! 37. Ce calități nutritive posedă brânza caprelor...de tăiat lemne ?! 38. La masă ne-a fost oferită, delicioasa supă de melci... fosilizați ! 39. Se poate crește în coteț fără a-i murdări codița -un porcușor...de apă dulce?! 40. Este foarte periculos să arunci în curtea vecinului, pisica...sălbatică ! 41. Ca animal de companie mi-ar plăcea să mă plimb cu un Jaguar...ultimul tip ! 42. Spunând unui
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
venit cu gânduri bune. N-ai uitat că trebuie să mergem cu colinda în Rediu?, murmură întrebător Dimitrie. Până la noapte mai e vreme. Hai, mai bine de mi-ai ajuta să tai porcul! rugă Fetea. Cei doi bărbați porniră spre cotețul animalului de sacrificat, înfruntând pornirile dușmănoase ale crivățului. Animalul porni a grohăi amenințător, parcă dorind, în ultima clipă, să dea o lecție stăpânului egoist. Copiii priveau, cu luare aminte, la pregătirile celor doi bărbați, îngânând colinde, învățate de la părinții lor
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
au dat-o afară de la APACA. Doamna Lulu, cu ochii holbați, aleargă de la unul la altul zbierând că se va duce până la Gheorghiu-Dej ca să i se facă dreptate. Gerilă nu este câine vagabond, Gerilă este câine de casă, are și coteț, Îl cunoaște toată lumea și n-a mușcat pe nimeni, iar ca să-l ia hingherii asta este o chestie care nu se poate. Spune ea, În timp ce Își face apariția sectoristul. Sectoristul face ordine și disciplină. Să nu mai urle madam Lulu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
și Îți faci lecțiile, ieși afară. Discuți cu Monica și cu Gina ce bine o să fie când o să-l scoată doamna Lulu pe Gerilă de la hingheri, că mâine se dă leafa la METALOGLOBUS și o să-l lege cu lanțul de coteț ca să nu mai iasă pe stradă. Cine vrea să-l vadă să vină la el la coteț. Tu și fetele lui nea Ene o să-i duceți oase pentru că madam Stancu, croitoreasa, a tăiat o găină, adică un gunoier i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]