1,458 matches
-
Ștefan Vodă To mșa Ștef ăniță Vodă, fiul lui Vasile Vodă și mulți alții își petrece au toamnele la cules, în Cotnari Nicolae Soutzo: „Vinul de Cotnar este considerat superior celui de Rhein.” A. Jullien:”... Despre tipul de vin de Cotnari din trecut avem numeroase aprecieri elogioase. Vom cita câteva m ai puțin cunoscute de către cititori: „Vinurile de la Cotnari sunt cele mai bune din lume.” Săpăturile arheologice au pus în evidență urme care vorbesc indubitabil de vechimea Cotnarilor și de dezv
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
la cules, în Cotnari Nicolae Soutzo: „Vinul de Cotnar este considerat superior celui de Rhein.” A. Jullien:”... Despre tipul de vin de Cotnari din trecut avem numeroase aprecieri elogioase. Vom cita câteva m ai puțin cunoscute de către cititori: „Vinurile de la Cotnari sunt cele mai bune din lume.” Săpăturile arheologice au pus în evidență urme care vorbesc indubitabil de vechimea Cotnarilor și de dezv oltarea sa de-a lungul timpurilor. Urmele vorbesc despre cult ura viței de vie aici, începând cu mii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Basoreliefuri, pietre funerare, statuete, monede, amfore, cupe de v in, unel te viticole având imprimate struguri sau lăstari de viță stau mărturie populării acestor locuri cu cultivatori de vi e. Arheologii, comentând descoperirile pe marginea tezaurelor descoperite în zonă, situează Cotnariul, ca vechime, în neolitic, adică atunci când localnicii se opresc d in migrațiune după hrana cea de toate zilele și încep să se stabilizeze ocupându-se de agricultură și creșterea animalelor. Sunt, deci, semne la Cotnari de așezări umane stabile, cu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
tezaurelor descoperite în zonă, situează Cotnariul, ca vechime, în neolitic, adică atunci când localnicii se opresc d in migrațiune după hrana cea de toate zilele și încep să se stabilizeze ocupându-se de agricultură și creșterea animalelor. Sunt, deci, semne la Cotnari de așezări umane stabile, cu putere economică ridicată, de unde s-ar putea glosa că românii se trag „dintr-o nobilă rădăcină cu vița de vie.” Mai încoace, mai spre începuturile istoriei atestate documentar, prin secolele XVI XVII, există informații că
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
glosa că românii se trag „dintr-o nobilă rădăcină cu vița de vie.” Mai încoace, mai spre începuturile istoriei atestate documentar, prin secolele XVI XVII, există informații că prin lunile septembrie octombrie, când se pare că domnitorii aveau reședințe la Cotnari, aici se adunau caleștil e boieri mii, a fețelor domnești și negustorilor cu doamne și domnițe pentru a petrece pe așezate și a face cură de struguri. Victor Eftimiu chiar pune în versuri atmosfera ce se încingea aici la o
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și iunie 1849), Constantin Racoviță (a fost domnitor în Moldova: 31 august 1749 - 3 iulie 1753 și c. 29 februarie 1756 14 mart ie 1757, care va dărui pivnicerului Ștefan Bosie o suprafață d e vie, î mpreună cu Târgul Cotnari. Iar mai spre zilele noastre din secolul trecut aveau proprietăți aici prințul Roznovanu, (în casele căruia se află astăzi primăria Iașilor, și la a cărui castel din Cotnari a poposit în anul 1850 celebrul pianist și com pozitor Franz Liszt
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pivnicerului Ștefan Bosie o suprafață d e vie, î mpreună cu Târgul Cotnari. Iar mai spre zilele noastre din secolul trecut aveau proprietăți aici prințul Roznovanu, (în casele căruia se află astăzi primăria Iașilor, și la a cărui castel din Cotnari a poposit în anul 1850 celebrul pianist și com pozitor Franz Liszt, cel care rămăsese uimit de măiestria legendarului Barbu Lăutaru), prefectul Iașilor I. Axinte, guvernatorul Băncii Naționale a României Vlădoianu (care și construiește în 1901 Castelul Cârjoaia, aflat astăzi în posesia S.C.
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a poposit în anul 1850 celebrul pianist și com pozitor Franz Liszt, cel care rămăsese uimit de măiestria legendarului Barbu Lăutaru), prefectul Iașilor I. Axinte, guvernatorul Băncii Naționale a României Vlădoianu (care și construiește în 1901 Castelul Cârjoaia, aflat astăzi în posesia S.C.Cotnari S.A., căsătorit atunci cu Ralița Balș, fiica marelui latifundiar Balș potrivnic Unirii Principatelor) și domnișoarele Terente. Amintim, de asemenea, pe regele Carol al II-lea care a deținut în podgorie în anii 1937 1940 -15 hectare de vie. Stăpân al
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Balș potrivnic Unirii Principatelor) și domnișoarele Terente. Amintim, de asemenea, pe regele Carol al II-lea care a deținut în podgorie în anii 1937 1940 -15 hectare de vie. Stăpân al unor terenuri, evident și viticole, a fost aici la Cotnari și un urmaș al prințului Constantin Ghica, logofăt al Moldovei, și anume Gheorghe (Iordache) Ghica - Deleni . Moșia Deleni a revenit fiului cel mic Iordache „cu casele ș i toată pajiștea de acolo, cu veniturile pietrelor de moară, c u heleșt
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
casele ș i toată pajiștea de acolo, cu veniturile pietrelor de moară, c u heleșt eile și poienile de acolo, cum și prisaca cu stupi și cu tot codrul și cu toate celelalte acareturi și vite, cum și viile de la Cotnari , și dug henele și cârciumile, toate și cu tot locul din Târgul Hârlăului...” Mari suprafețe de vie dețineau aici mânăstirile și fețele bisericești (pentru sfânta împărtășanie și hramurile creștine) deținute până la secularizarea semnată de Alexandru Ioan Cuza, din care amintim
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Sf. Spiridon din Iași, Sf.Sava din Ierusalim (iată până unde ajungea vinul de pe Dealul Cătălinei!) Sigur existau și proprietăți mai mici de vie deținute de localnici și negustori. De exemplu, prin anul 1935, celebra cântăreață Haricleia Darclee avea la Cotnari o casă și o vie, unde venea toamna să facă cură de struguri. Aici își găsea liniștea mergând la Cotnari, lângă Iași, în mult dorita casă a bătrâneților, pe care o cumpărase de la fostul socru Nicu Hartulari cu două hectare
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mai mici de vie deținute de localnici și negustori. De exemplu, prin anul 1935, celebra cântăreață Haricleia Darclee avea la Cotnari o casă și o vie, unde venea toamna să facă cură de struguri. Aici își găsea liniștea mergând la Cotnari, lângă Iași, în mult dorita casă a bătrâneților, pe care o cumpărase de la fostul socru Nicu Hartulari cu două hectare de vie. Aici o așteptau amintirile copilăriei mutate acolo, cât și vechea pianină în fața căreia seara se așeza visătoare, interpretând
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și cuplete ce ajungeau la urechile sătenilor, așezați pe marginea șanțurilor drumurilor, ca în fotoliile teatrelor... Era adepta crezului lui Enescu: „Să te odihnești de muncă prin altă muncă!“ A petrecut o parte di n toamna anului 1936 acasă, la Cotnari, susținând activitatea „Asociației pentru Prop ășirea Cotnarilor“. Seara, cânta la pian spre bucuri a săteni lor ce o ascultau ca pe o zeitate. Dar vremea vremuiește și macină străluc irile ca nisipul și veni timpul când deprimată și bolnavă, la
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
interpretând un refren, ascultat cu durere de personalul medical. „Privighetoarea Carpaților“, Hariclea Darclée, „una dintre cele mai de sea mă artis te lirice din toate timpurile“, interpreta a peste 60 de roluri în opere celebre, murea în sărăcie. Dar la Cotnari n a curs tot timpul râuri de lapte și miere, alături de poloboace cu Grasă. Au fost și vre muri înt unecate, de sărăcie și moarte. Iată ce zice cronicarul Io n Neculc e, care era la acea vreme hatman (comandantul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
la acea vreme hatman (comandantul oastei moldovene), nu pomenește de vreo ieșire a țarului și domnului din Iași (atunci când țarul Rusiei a vizitat orașul nostru și mânăstirea Golia). Însă a descris în amănunt ospețele stropite din plin cu vin de Cotnari și șampanie franțuzească, țarul fiind cunoscut ca un mare iubitor de băuturi. De altfel, oastea ru să și moldovenească era deja la Țuțora și se pregătea de luptă, făcând lucrări de fortificații ..” atunce s au făcut trei obuze” spune Neculce
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
este deja decăzut, cu 20 de ani înainte fiind prădat și ars de oștile poloneze a lui Jan Sobieski, multe din terenurile și morile târgului erau date la mânăstiri și diferiți boieri. Curtea domneasca era în ruine. La acea data Cotnariul era un târg mai răsărit decât Hârlăul, și nu se poate ca el să nu fi fost călcat de oștirile poloneze însetate și flămânde după bogățiil e Moldov ei! Acel iulie, când Cantemir părăsește domnia și se refugiază în Rusia
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Cantemir părăsește domnia și se refugiază în Rusia, este nefast pentru istoria romanilor; în 245 de ani (1711 1956), rușii vor mai intra în țările rom âne de peste 20 de ori în războaiele cu turcii, ungurii, Austro Ungaria, Polonia, Germania. Cotnariul nu a avut un cronicar care să-i consemneze istoria dar a avut o faimă podgore ană, car e a atras spre vinurile sale toți însetații de prădăciu ni. Mărturii arheologice vorbesc însă de o vechim e mult m ai
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
un cronicar care să-i consemneze istoria dar a avut o faimă podgore ană, car e a atras spre vinurile sale toți însetații de prădăciu ni. Mărturii arheologice vorbesc însă de o vechim e mult m ai mare a localității Cotnari. Iată ce spun cerc etătorii : Așezari fortificate hallstattiene Pe întreg teritoriul locuit de thraci apar, aproape simultan, primele așezări hallstattiene cu caracter defensiv, situate pe înălțimi sau pinteni de terasă, dotate cu fortificații complexe: așa numitele «valuri arse», cu miezul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
creasta valurilor, având la bază spre interior, turnuri de strajă. Panta exterioara a valului era uneori consolidată cu lespezi dispuse în așa fel încât să nu permită eroziunea (Stâncești, sec. VI-III i.e.n.; Teleac Jidova, sec. al V-lea î.e.n.; Cotnari, sec. al IV-III î.e.n.). Așezarea de la Cotnari, o adevărată cetate, poseda un sistem de fortificații care, deși prezenta unele asemănări structurale cu incinta grecească arhaică de la Istros, prin prezența zidurilor oblice cu rol de contrafor ți pare să reprezinte o
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
turnuri de strajă. Panta exterioara a valului era uneori consolidată cu lespezi dispuse în așa fel încât să nu permită eroziunea (Stâncești, sec. VI-III i.e.n.; Teleac Jidova, sec. al V-lea î.e.n.; Cotnari, sec. al IV-III î.e.n.). Așezarea de la Cotnari, o adevărată cetate, poseda un sistem de fortificații care, deși prezenta unele asemănări structurale cu incinta grecească arhaică de la Istros, prin prezența zidurilor oblice cu rol de contrafor ți pare să reprezinte o tradiție locală de a construi, fără corespondent
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pro bează marea vechime a localității, importanța ei strategică și economică de a lungul secolelor și mileniilor. Iată și o farfurie smălțuită găsită, probabil, pe locul vechilor case domnești; locul se afla în curtea sătean ului Titirez Ruinele bisericii catolice COTNARIUL ASTĂZI Cotnariul a fost un punct strategic în inima geografică a Moldovei, așezat într un spațiu populat de milenii, așa cum ne demonstrează vestigiile arheologice și documentele din arhivele secolelor XV VIII, cetatea dacică de pe Col ina Cătălina fiind înălțată acolo
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
marea vechime a localității, importanța ei strategică și economică de a lungul secolelor și mileniilor. Iată și o farfurie smălțuită găsită, probabil, pe locul vechilor case domnești; locul se afla în curtea sătean ului Titirez Ruinele bisericii catolice COTNARIUL ASTĂZI Cotnariul a fost un punct strategic în inima geografică a Moldovei, așezat într un spațiu populat de milenii, așa cum ne demonstrează vestigiile arheologice și documentele din arhivele secolelor XV VIII, cetatea dacică de pe Col ina Cătălina fiind înălțată acolo pentru a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
aici, nu veniți din alt e coclau ri asiatice, și ducem mai departe moștenirea neamului nost ru din veci, în veci. Privind ruinele, fiori ne inundă și umbre de viteji ne înconjoară din străfunduri. Acestea ne sunt gândurile pășind pământul Cotnariului și urmele falnicilor înaintași prezentate în câteva imagini mai sus. În rândurile ce urmează, vă voi purta pe aceste urme cu credința că odată și odată, curiozitatea vă va duce pașii pe potecile domnești cu care românii se mândresc : 1
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
falnicilor înaintași prezentate în câteva imagini mai sus. În rândurile ce urmează, vă voi purta pe aceste urme cu credința că odată și odată, curiozitatea vă va duce pașii pe potecile domnești cu care românii se mândresc : 1. Cetatea de la Cotnari, Dealul Cătălinaʺ, la marginea de NV a satului , sec. II - III Epoca romană; 2 .Ruinele bisericii catolice ʺSf. Mariaʺ, di n Cotnar i, sec. XV Epoca Medievala; 3. Ansamblul medieval ‘’’Curtea Domneasca’’, Cotnari, sec XV. După cum am mai arătat, pe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
care românii se mândresc : 1. Cetatea de la Cotnari, Dealul Cătălinaʺ, la marginea de NV a satului , sec. II - III Epoca romană; 2 .Ruinele bisericii catolice ʺSf. Mariaʺ, di n Cotnar i, sec. XV Epoca Medievala; 3. Ansamblul medieval ‘’’Curtea Domneasca’’, Cotnari, sec XV. După cum am mai arătat, pe Dealul Cătălina se află o cetate fortificată a traco geților din epoca fierului (secolele IV-II î.C.), ale cărei sisteme de apărare sunt parțial conservate muzeistic. La Cotnari a existat în Evul Mediu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]