1,606 matches
-
programe guvernamentale sau private, au fost cheltuite importante sume de bani. Eroul nostru s-a implicat și în această activitate, prin articole de presă. El lăuda inițiativa Consiliului local din Capu Câmpului-Bucovina care a hotărât "desființarea pe vecie a tuturor crâșmelor din comună". Ridicarea nivelului de trai a locuitorilor din mediul rural, credea Rădășanu, "nu poate veni niciodată de la partide, care se năpustesc asupra țărei ca hoardele" ci doar "prin închiderea tuturor crâșmelor din țară, înființarea de bănci populare în fiecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
care a hotărât "desființarea pe vecie a tuturor crâșmelor din comună". Ridicarea nivelului de trai a locuitorilor din mediul rural, credea Rădășanu, "nu poate veni niciodată de la partide, care se năpustesc asupra țărei ca hoardele" ci doar "prin închiderea tuturor crâșmelor din țară, înființarea de bănci populare în fiecare comună, case de sfat, apoi părăsirea luxului și a tot ce e străin"85. Și articolul "O părere" din "Vestitorul satelor" milita pentru combaterea alcoolismului, măsura propusă fiind fără echivoc: "închiderea tuturor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
din țară, înființarea de bănci populare în fiecare comună, case de sfat, apoi părăsirea luxului și a tot ce e străin"85. Și articolul "O părere" din "Vestitorul satelor" milita pentru combaterea alcoolismului, măsura propusă fiind fără echivoc: "închiderea tuturor crâșmelor, cum au făcut americanii"86. Deosebit de interesant e modul cum Gh. Rădășanu a înțeles să facă o critică a unei stări de fapt. În articolul "Cuvinte de mântuire pentru săteni", ajunge la concluzia că țăranul nu-și poate găsi mântuirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și bună că ei erau oameni chiaburi, iar acasă la noi părinții mei erau aproape foarte necăjiți. Bunica mă lua cu ea pe la nunți și pe unde era horă în sat de fete și flăcăi. Nu se făcea horă la crâșmă și odată cu asfințitul soarelui toate fetele erau acasă. Și la horă mergeau cu cineva de acasă, nu singure. Bunica Ancuța trăia foarte rău cu bunicu. Odată ducându-mă la ei, toți erau la masă și mâncau. Bunica m-a luat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Eu i-am legănat pe toți și le-am cântat și pe cei cari au murit i-am plâns cu lacrimi multe ca pe frați iubiți. Când eram eu mic, m-a luat mama în brațe și pe mine la crâșmă. Și m-a pus pe pernile evreilor care erau crâșmari Naftulea Haimovici. Și a doua zi lipsește o pernă de la evrei. Cine a luat perna? Toți au zis că nevasta sergentului că ea a pus băetu pe perni. Și primar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
evrei. Cine a luat perna? Toți au zis că nevasta sergentului că ea a pus băetu pe perni. Și primar al comunei Sasca din care făcea parte și Bogata era Iorgu Vasiliu, pe care Mihai Sadoveanu [6] îl pomenește cu crâșma la doi meri în romanul Baltagul. Și poruncește mamei să se aplece și s-o bată primarul cu biciu. Și atunci Alexandra Loluță, țigan și vătăjel 15 zice: "Stați oameni buni, nu bateți femeia degeaba, asta-i fată de gospodar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
ce nu se poate, se poate dacă ungi osia, dar nu oleacă, ci măcar cu 18 kilograme de unt de Dorna. Acolo am văzut și judecăți. A venit popa Haralambie Tătaru, reclamat de locuitorii din Liteni că a jucat în crâșmă. Protopopul l-a întrebat: "Ai jucat, părinte Tătare ? ". Am jucat, părinte protopoape ". "Și-ai bătut din pinteni ? ". Da, am bătut din pinteni "."Și ai strigat din gură ? Și cum ? "."Sai în sus popă Tătare, nici încet, și nici prea moale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
intrare în școală. Și tata nu-și bătea capul cu treaba asta. El cam bea, Dumnezeu să-l ierte. Și mi-a dat bani de înscriere Saie Marcus, un evreu ce sta într-o casă de-a noastră și ținea crâșmă și dugheană. El era un om de mare bunătate și mare omenie, iar soția lui, Sura, era o Doamnă de mare frumuseță și foarte bună la inimă. Tare se mai îndămânau oamenii cu ei ! Și nouă, Saie Marcus și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
degeaba, am învățat. La moșia din Baea, era administrator Iorgu Vasiliu și pe cucoană o chema Catinca. Iorgu Vasiliu era din județul Iași, era un om foarte bun la inimă. Și aista-i adevărul și n-a fost crâșmar la Crâșmă la 2 peri sau meri cum spune marele scriitor Mihail Sadoveanu în romanul Baltagul. Iorgu Vasiliu a avut o fată pe care o chema Olga și care s-a măritat după un evreu, care s-a botezat și s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
i-a bătut cât a vrut, că acia n-au fugit. În anul 1904 m-am dus cu tata la hram la Rădășeni pentru prima dată. Docărașul l-am tras la Miron Pintilie, foarte mare gospodar și încă avea și crâșmă. Și am fost și la Grigore Grumăzescu, om înalt și frumos, era socru lui Vasile Lită Vasile a lui Neculai a Gafiței și lelița Paraschița era fata lui Grigore Grumăzescu. Iar soția lui Grigore Grumăzescu era o femee dragalașă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Grigore Grumăzescu era o femee dragalașă cu niște ochi pătrunzători. După ce m-am însurat eu, de foarte multe ori ne-a oprit prin Fălticeni, hai să ne cinstească cu un pahar de vin sau rachiu. Eu m-am dus la crâșmă la Costachi Gherasim unde era un scrânciob cu 8 scaune și foarte înalt. Acolo era vătav la scrânciob Vasile Călugărescu. M-a luat în crâșmă, mi-a dat câteva pahare de vin și mi-a dat și 2 ruble de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
să ne cinstească cu un pahar de vin sau rachiu. Eu m-am dus la crâșmă la Costachi Gherasim unde era un scrânciob cu 8 scaune și foarte înalt. Acolo era vătav la scrânciob Vasile Călugărescu. M-a luat în crâșmă, mi-a dat câteva pahare de vin și mi-a dat și 2 ruble de argint de câte 5 lei și mi-a spus: "Eu am să te dau în scrânciob cu o fată frumoasă și când voi zice ajungă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
să dau pe Aglaia după Dta, dar așa se duce după bețivul și dizertorul ista. Cum o mai trăi știe Dumnezeu". Și biata Aglaia a trăit foarte greu cu el, că din școală când eșia nu nimerea acasă ci la crâșmă. Și am văzut-o cu copii mulți și foarte necăjită. Și la 1 Noiembrie 1906 m-am prezentat la regiment, și am fost repartizat la Compania a VII-a cea mai severă companie din Regiment. Comandatul companiei era Dl căpitan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Târgu Neamț. Acolo ne-am întâlnit cu bădia Ionescu bărbatul Țaței Melania. Era îmbrăcat foarte frumos ca un boer. Săniile le-a tras la dascălul Popescu (indescifrabil) lui bădia Grigoriță Florescu. Iar cu toți afară de Eugenia, ne-am dus la crâșma lui Stain și-am băut vin. Am pornit din Târgu Neamț și înainte de miezul nopții am ajuns în Baea. Și ne-am despărțit pe șesul dintre Toader a Rariței și V.Ștefănescu. Ei au plecat spre Primărie și noi spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
plecat spre Primărie și noi spre Bogata. Și la despărțire nașa Maria Stoleriu a strigat: "Fine să ai grijă de fina, să te porți frumos cu ea ! și nu știu ce a mai zis că nu s-a auzit. Am venit pe la crâșma din Bogata, unde era mama mea vânzătoare. Și și-a văzut nora, și așa noaptea cum era, tare i-a mai plăcut Eugenia mamei mele. A doua zi au venit la noi la școală cu câte o găină: lelița Anica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
fi analfabeți sau lipsiți cu totul de simțire! Halal de așa preoți și învățător ce are comuna Sirețel județul Suceava! Într-un an vara ne-a trimis N.Stoleriu pe mine, Gh.Gavrilescu și Gh. Hlihor, să luăm dreptul de crâșmă pentru Societatea de cumpătare. Și administrator de plată era D.Secară și advocat și deștept și foarte șiret, fără pereche. Administrația platei era la Mălini. A eșit Secară afară și ne-a spus: "Astăzi nu se ține licitația cu crâșmele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
crâșmă pentru Societatea de cumpătare. Și administrator de plată era D.Secară și advocat și deștept și foarte șiret, fără pereche. Administrația platei era la Mălini. A eșit Secară afară și ne-a spus: "Astăzi nu se ține licitația cu crâșmele" Și cum ne-am dus noi la gazda unde lăsasem căruța el a chemat crâșmarii și a ținut licitația, bineînțeles nu degeaba, a eșit o sumă frumușică de la 2 crâșmari. Și tot atunci, a venit un controlor financiar și noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
financiar și noi i-am spus acelui ce a făcut administratorul cu noi. Și el ne-a învățat să reclamăm Ministrului de finanțe. Și el ne-a făcut reclamația. Așa: "Prefectura de Suceava ne face șicane la luarea drepturilor de crâșmă pe Societatea de Cumpătare". Și prefect era Ștefan Albu, acesta ne dă în judecată, că l-am ultragiat în serviciul funcției lui. Și ne-am judecat foarte mulți ani. Și într-o iarnă când eram și bolnav și afară viscolea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
fost și acela a fost primar, om frumos, dar femea cânta la casa lor, nu cucoșu. Și a treia fată a fost Marița blondă și înaltă și a fost drăguța tati. A fost măritată cu Nică Rădășanu și au ținut crâșmă. Mulți bani și multe zile amărâte a avut biata mama mea săraca din pricina ei ! Și un ficior Vasile Liță, care iar a fost voinic și înalt că toți și cele trei fete și feciorul au samanat mâni-sa nu tată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Rădășeni fata lui Grigore Grumăzescu și a Paraschivei pe care eu i-am cunoscut în 1904, când m-am dus cu tata la hram la Mercori. Și am tras docarașul la Miron Pintilie om f. bogat și avea și o crâșmă. Atunci m-am dus eu la crâșmă la Costachi Gherasim și m-a dat în scrânciob cu 8 scaune Vasile Călugărescu flăcău f. frumos care era vatav, cu fiica Lențuca a notarului Vasile T. Grumăzescu. Fată f. frumoasă, voinică și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Paraschivei pe care eu i-am cunoscut în 1904, când m-am dus cu tata la hram la Mercori. Și am tras docarașul la Miron Pintilie om f. bogat și avea și o crâșmă. Atunci m-am dus eu la crâșmă la Costachi Gherasim și m-a dat în scrânciob cu 8 scaune Vasile Călugărescu flăcău f. frumos care era vatav, cu fiica Lențuca a notarului Vasile T. Grumăzescu. Fată f. frumoasă, voinică și deșteaptă, care avea atunci 22 ani și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
dat de boer, nu mai au drept la islaz ". Alexandru Cantacuzino Pașcanu, a oferit islaz băeșilor peste Moldova în Băița, și a vorbit cu Mihai Bîtlan ca să-l refuze, fără să știe țăranii. Un ficior boeresc Radu, a venit la crâșmă la Nică Dediu și a spus: Dacă țăranii ar știi cum i-a păgubit M.Bîtlan, l-ar tăia bucăți și l-ar pune prin copaci. Pentru treaba asta Pașcanu i-a dat un cal sur de frumuseță rară. Într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
margini. Când un țăran nu vrea să-i vândă o bucată de pământ el vorbea cu niște țigani cei mai răi și bătăuși, le da 2-3 litri de rachiu de-l bătea să-l omoare, el era dus atunci din crâșmă și apoi venea și cică îl scotea pe țăran de la țigani. * Pe un ficior al moșieriței Luxița Paladi l-am văzut scăldându-se în râul Moldova într-o mare adâncime și înnota f.bine și frumos, va fi avut 25
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Vasile Cazamir din Baea. Ea era foarte frumoasă, foarte harnică, foarte cilighie nu era o fimee, ci un odor, un înger de femee, dar fără noroc că a luat-o un nebun, un bețiv și hărțăgos. Când se duceau la crâșmă băteau cu un frate a lui, Costachi, pe tatăl lor Grigore Pânzariu, până ce rămâneau cu peile goale. Și ea, biata Casandra aducea acasă din cămeșă frumoasă de bumbac numai niște bucățele de cămeșă. Și nu s-a gândit nimeni să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
final mandatul de manager s-a retras, în 2008, de la conducerea instituției C.C.) La început credeam că da. După piesa aceea. Acum înclin să cred că nu. Eu am o frică, poate nejustificată, că Ateneul se poate transforma într-o crâșmă, într-o "bombă" de cartier. Interesele financiare sunt foarte mari și există acest risc. Benoît a fost o garanție că așa ceva nu o să se întâmple. Din punctul acesta de vedere el s-a achitat excepțional. Știam ce muncă a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]