1,600 matches
-
era un car cu șipci pe lună și capete de buștean, atâta cât putea să ducă-n fiecare zi, în vărfurile de cârlig. Seara-l vedeam trecând încovoiat de greutatea butucilor cărați cale de kilometri. În drum făcea popas la crâșmă și bea pe nerăsuflate vreo două țoiuri de țuică, apoi trecea o punte înspre casă... Pe cealaltă parte a gârlei un cal bălan trăgea din răsputeri un buștean gros... Văzându-i pe-amândoi deodată, un gând de semuială îmi colorează
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
de Cobrescu Ilie și conașu Pandelică, așa că-i mai dădu un ultim sfat: ai grijă ce faci, omul la necaz dă cu capul sub el, și zău că n-ar fi bine să te prăpădești de tânăr. Zurbagii din ușa crâșmii strigau veseli: „Las-o dracu de căruță și alergă la chivuță!” Nu le-a răspuns și nici capul nu l-a întors ca să-i vadă pe „amicii” de pahar care ieșiseră în curtea cârciumii, curioși nevoie mare ca să-l vadă
PARTEA A VIII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341402_a_342731]
-
cu „amar” de soțioara Didinica. Ioane, sunt exact patru mii și opt sute zece lei! Îi flutură pentru câteva momente și-i puse cu grijă în batistă, apoi îi îndesă în buzunarul pantalonilor bufanți. - E bine că nu-i pierduși în crâșmă... Măcar te aleseși cu ceva parale-n pungă "după câtă muncă făcu Didinica" și-l apucă un râs instantaneu. - Păi... le plătii javrelor, să le ia dracu'!... că băură până nu mai putură, plus că mai spărsei niște pahare, o
PARTEA A VIII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341402_a_342731]
-
Zice Stan plin de mirare, Și aprinde-o lumânare; Toată casa scotocește - Nicio para nu găsește. - Coane Pann, te rog, fii bun: De unde banu' s-adun? - Stane,-ascultă la ce-ți spun: Banii nu-i găsești pe drum, Sunt în crâșmă și la birt Pe unde i-ai cheltuit! Când de necaz petreceai... Chibzuință nu aveai, Și la Dumnezeu strigai: „Iar mă-mbăt și-mi merge bine, Cade cârciuma pe mine... Sări nevastă și mă ține, Că mai am vreo trei
ASCULTÂND PE ANTON PANN ŞI-A LUI VORBĂ ÎNŢELEAPTĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341492_a_342821]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > NECAZURI FAMILIARE Autor: Valeriu Cercel Publicat în: Ediția nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Ați văzut ce rău e când Un bărbat nu vine-acas' Și-l găsiți la crâșmă bând Înspre ziuă plin de fas?! Și de mai ai și noroc De-ăl mai bun din ăi mai răi, Dimineața, pe cojoc, Te scoli și cu vânătăi ... Dar să fie și curvar, Câte-o lună să nu-l vezi
NECAZURI FAMILIARE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341913_a_343242]
-
nicicum: Zice Stan, plin de mirare, Și aprinde-o lumânare; Toată casa scotocește - Nicio para nu găsește. - Domnu’ Pann, te rog, fii bun: De unde banu’ s-adun? - Stane,-ascultă ce îți spun: „Banii nu-i găsești pe drum, Ci în crâșmă și la birt... Pe unde i-ai cheltuit”. Când de necaz petreceai... Chibzuință nu-mi aveai, Și la Dumnezeu strigai: „Iar mă-mbăt și-mi merge bine, Cade cârciuma pe mine... Sări nevastă și mă ține, Că masi am vreo
ANTON PANN, „FINUL PEPELEI CEL ISTEŢ CA UN PROVERB,” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341997_a_343326]
-
îi găsesc prin vechile icoane, în ochii mei tristețile mă apasă, aș vrea să te întorci, bade Ioane, și tu să vi înapoi, mătușă Mărioară căci satul este gol și e pustiu, nu mai stă nimeni azi pe ulicioară la crâșmă nu mai pute a rachiu, grădinile sunt goale, ogrăzile la fel și câinii s-au mutat din sat nu mai auzi nici behăit de miel iar câmpul este gol și nearat, nu mai miroase în sat a pâine arsă cuptoarele
ÎNTOARCEREA LA SAT de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342724_a_344053]
-
totul, mama era mai tot timpul lângă icoane, făcând cruci, oamenii prin sat păreau morocănoși, supărați, numai Tache, cu o mână la chimir și cu biciul în cealaltă privea de sus, ca vătafii... Într-o noapte fără lună venea de la crâșmă, crâșma lu’ nea Ilie, vecinu’ lu’ Tache, Stoian. Mai-mai să dea peste căruța oprită pe cărare, lângă poartă. - Care ești, mă? A zis nea Stoian. Din căruță - nimic! Parcă ar fi auzit horcăieli, parcă nu. - Care ești, mă? Repetă nea
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
mama era mai tot timpul lângă icoane, făcând cruci, oamenii prin sat păreau morocănoși, supărați, numai Tache, cu o mână la chimir și cu biciul în cealaltă privea de sus, ca vătafii... Într-o noapte fără lună venea de la crâșmă, crâșma lu’ nea Ilie, vecinu’ lu’ Tache, Stoian. Mai-mai să dea peste căruța oprită pe cărare, lângă poartă. - Care ești, mă? A zis nea Stoian. Din căruță - nimic! Parcă ar fi auzit horcăieli, parcă nu. - Care ești, mă? Repetă nea Stoian
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
fura din hambarele de la conac! Urciorul nu merge de multe ori la apă... Cine știe câți paznici o fi bătut la viața lui... - Ai auzit tu asta? - E, am auzit, nu a descoperit jandarmul nimic, de unde să știu eu? Vorbește lumea la crâșmă... - Gura lumii slobodă! - Da’ nici fum fără foc! Mama s-a răsucit pe pernă, tata a apăsat chiștocul în scrumieră, mi-am tras plapuma peste cap după ce am mai privit o dată steaua ca un ochi alb. Căldura m-a luat
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
au apărut La Familia, puștimea a început să se identifice cu zona asta: „Frate, noi suntem din Sălăjan!”. Până atunci, nu prea existau muzici românești care să delimiteze un teritoriu, poate doar „Uite-așa aș vrea să mor / Într-o crâșmă din Obor” a lui Gică Petrescu și alte câteva. La asta au contribuit și autoritățile, care au tot schimbat numele străzilor și stațiilor de metrou, mai ales odată cu schimbările de regim. De exemplu, după Revoluție, stația de metrou din zonă
Cântec pentru Balta Albă () [Corola-blog/BlogPost/337894_a_339223]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > TRANDAFIRUL SIRENEI-4 Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1758 din 24 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului 5 -Un protocol gospodăresc --Bine, băi Bucă, în crâșma asta împuțită vrei să ne binedispunem? Ia iute ce firmă caraghioasă: „La sirena veselă”. Ha, ha, ha! Cine suntem noi, mă, ceata lui Ulise? --Hei, ai să vezi tu, freshpatroane, ce sirenă o să te binedispună! --Să te ții bine Zamfirescule
TRANDAFIRUL SIRENEI-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344394_a_345723]
-
Și tot așa, fâțâindu-se cu coapsele la vedere, etalate de fustița și șorțulețul ultrascurte, îi conduse într-un separeu elegant, cu o masă mare, pentru opt-zece persoane și scaune capitonate cu pluș vișiniu. Era chiar de mirare că o crâșmă de piață avea amenajat un astfel de salon. --Să trag perdeaua?..întrebă tânăra pe Dan, zâmbindu-i misterios, cu privirea lipicioasă, parcă i-ar fi spus înainte de a se urca în pat: să mă dezbrac de tot? Dan simți gustul
TRANDAFIRUL SIRENEI-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344394_a_345723]
-
locali și, mai ales, naționali. Prima scrisoare a fost înregistrată de avocatul meu și la Administrația Prezidențială cu Nr. 1246 / 23.01.2012. Am fost de două ori la Cortroceni, dar „șeful de stat” nu era la muncă! Era prin crâșmele montane! Cu ciracii, slugile și complicii săi! Referință Bibliografică: Sergiu GĂBUREAC - TABLETA DE ÎNAINTE DE WEEKEND (15): JAVRA SE ÎNTOARCE / Sergiu Găbureac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 612, Anul II, 03 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Sergiu Găbureac
TABLETA DE ÎNAINTE DE WEEKEND (15): JAVRA SE ÎNTOARCE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343739_a_345068]
-
are piuliță și la el acasă parcă-i un străin. a stat, toată ziua, mama la portiță; l-a visat, azinoapte, pe fiul cel mic. lacrima îi cade pe o dumitriță; pe ulița largă n-a zărit nimic. nici la crâșmă lumea nu se mai îndeasă, în butoi nici mustul nu mai dă să fiarbă. încă e, pe dealuri, poamă neculeasă și, prin părul negru, brum a st ă în barbă. pe drumuri, nu mai cântă niciun moftangiu, că nu mai
A STAT TOATĂ ZIUA MAMA LA PORTIŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 621 din 12 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343817_a_345146]
-
dar nu scoate nici un cuvânt - de frică! Se apleacă ca și cum ar vrea să-și încheie șiretul... - Stai nebunule! Unde fugi?... Al naibii bastard!... Bă, voi terminați-vă treaba! zise bărbatul clătinându-se spre gropari și continuă... Haideți!, oameni buni, la crâșmă... să fie de sufletul ei... *** Ascunsă de ochii lumii, pitită în verdeață, stă o căsuță. Ocrotitor, străjer domnesc, un măr... Tiptil își strecoară rădăcinile pe sub temelia ei luând-o pe palmă și crengi viguroase o îmbrățișează strâns. Abia perceptibil rădăcinile
CHIP ASCUNS de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 623 din 14 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343822_a_345151]
-
ale voastre, niște martire care nici nu știu de ce vă mai suportă, n-au miel, caș proaspăt, n-au cu ce să facă drob, n-au ouă pentru cozonac, pentru copilași, să ciocnească, stați bă, criminalilor și dospiți aici la crâșmă, iar la familiile care vă iubesc, nici nu vă gândiți! Noroc cu mine, că am un plan să vă reabilitez, deși nu meritați că prea sunteți molâi și trece viața pe lângă voi ca vaca pe lângă bou! Hai, dați și voi
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
de izvor, după care stoarce o jumătate de lămâie și bea-i zeama. Dacă ai și un măr sau orice alt fruct la îndemână, mănâncă-l repede. O lingură de miere să-ți fie desertul. Timpul trecu repede. Discutarăm vrute și nevrute, crâșma se umplu încet-încet cu săteni care n-aveau de lucru prin sat, fiecare cu paharul lui de palincă în față. ********************* Suntem în Anul Domnului 2015. Din ziua aceea (9 august 1987), rețineți vă rog dragi cititori, au trecut douăzeci și opt de
LEACUL ÎMPOTRIVA CANCERULUI de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377366_a_378695]
-
loc de muncă decât cel în care fuseseră cu o zi înainte. Ghiorghiță nu era navetist. Locuia la nici cinci minute de poarta minei, într-un cartier mărginaș. De mai multe ori, când după șut Istrate intra cu ortacii la crâșma din apropiere ca să dea pe gât o tărie-două, să-și mai curețe praful de cărbune din căile respiratorii, atunci când se întindeau la vorbă și băutură uitând de case și neveste, se făcea târziu și Istrate obișnuia să rămână la prietenul
NOROC BUN ORTACUL MEU ! (PARTEA A TREIA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377387_a_378716]
-
strai de ploaie, să ne îmbătăm prin cochilii, iar beciurile ne sunt pline, cu mulți tembeli, și cu nebuni, și căutăm zile senine să ne îmbrăcăm în goliciuni, se fac iar criță toți tâmpiții, și clica proletară-i beată, la crâșmă se scriu petiții apoi ajung la judecată, nu mai există tribunale procesele-s în deal la vie, apoi se duc prin cherhanale să îmbrace strai de mârșăvie, se mai votează câte o lege, la lumânare sau feștilă să scape cei
CLICA PROLETARĂ de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377436_a_378765]
-
Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 2271 din 20 martie 2017 Toate Articolele Autorului PE STRADA CU TREI FÂNTÂNI Pe strada cu trei fântâni, Zece gropi și nouă câini, Acolo-i căsuța mea - În Berceni - la mahala. De la crâșmă când mă-ntorc Noaptea, pe la trei și-un sfert, La prima fântână stau; Doar un șpriț, atât mai beau. Mă stropesc cu apă rece, Mahmureala începe-a trece. Câinii mă cunosc, nu latră... Că-nvățai groapă cu groapă. Treaz dacă
PE STRADA CU TREI FÂNTÂNI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377472_a_378801]
-
ridicând brusc brațul drept cu pumnul strâns de i se albiseră degetele. Și-a manifestat nemulțumirea și supărarea, cu bătaia piciorului în pământ și cu privirea cruntă ce l-a săgetat pe băiat până-n măduva oaselor. Mai auzise el la crâșmă ceva asemănător, dar nu a crezut. Acolo a țipat să-l audă lumea toată până departe pe uliță: „Bă! Mor cu ei de gât și tot iau pământu’ tatii și al bunicului înapoi. Am acte, bă! Le arăt eu lor
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
vreau și-a două oară că mi-e frică c-am să mor, M-am gândit pentru o clipă, la ce-mi trebuie bărbat? C-am acum tehnologie, la ce să mă duc în vie? Te-am văzut în pragul crâșmei, abătut și supărat Și mi-am zis în gând, Ioane, la ce-mi trebe aia, mie? Poate-s io mai învechită și gândi-i că e mai bine Să mă faci mireasa ta, chiar de-mi faci vreo cinci copii
LUMEA GAIȚELOR de ANA PODARU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377548_a_378877]
-
nr. 2323 din 11 mai 2017. bătrânul a venit și s-a așezat pe scaun, a cerut o mahoarcă și un deț ce sliboviță, și aprins tăcut țigara și a început să pufăie încet, încet scoțând rotocoale de fum, în crâșmă fiecare își vedea de ale lui, a scuipat în palme, ptiu, curva dracului, asta cu zile mă omoară, nu se astâmpără nici să o pici cu ceară, iar am prins-o cu dascălul în păpușoi, după ce săptămâna trecută am prins
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
strai de ploaie, să ne îmbătăm prin cochilii, iar beciurile ne sunt pline, cu mulți tembeli, și cu nebuni, și căutăm zile senine să ne îmbrăcăm în goliciuni, se fac iar criță toți tâmpiții, și clica proletară-i beată, la crâșmă se scriu petiții apoi ajung la judecată, nu mai există tribunale procesele-s în deal la vie, apoi se duc prin cherhanale să îmbrace strai de mârșăvie, se mai votează câte o lege, la lumânare sau feștilă să scape cei
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]