1,043 matches
-
-și potolească senzația de foame). Μ Minciuna Își are, adesea, resorturile În prostie sau naivitate, dar când este călăuzită de ipocrizie devine foarte periculoasă: pentru că ea capătă, În aceste Împrejurări, viclenia de a ne picura, din când În când, și crâmpeie derutante de adevăr. Μ Există un aspect egoist până și În laudele pe care le acordăm, de vreme ce pe acela care ne stimează mai puțin Îl complimentăm cu mult mai rar decât știm că ar merita. Μ Chiar și cerșetorul are
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
primea mai mulți bani decît un Învățător, iar un funcționar din Ministerul Culturii mai puțin decît un om de serviciu din poliția politică. Toate cadrele erau Îmbrăcate gratuit din cap și pînă la picioare (pp. 85-91). Din următoarele documente răzbat crîmpeie din viața acestora: aflăm că la Începuturile instituției mulți dintre angajați nu știau să scrie, dar cereau insistent avantaje materiale. O parte dintre ei umblau, vorba germanului, după „Wein und Weib”, după vin și femei (pp. 71, 145, 198, 201-203
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
iar Petre Bellu semnează proză. Cu numărul 458/1943, Tudor Arghezi își inaugurează rubrica „Bilete de papagal”, pe care o însoțește de o notă explicativă: „Nemaiputând să apară într-o minusculă foaie deosebită, iată-le intercalate într-un nou spațiu, crâmpeie de fițuică în dâra de vânt a unui tren.” În urma publicării pamfletului Baroane (625/1943), numărul următor, care conținea un alt pamflet, Schimbarea la față, este confiscat, ziarul interzis, iar autorul, poetul Cuvintelor potrivite, arestat și închis în lagărul de la
INFORMAŢIA ZILEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287551_a_288880]
-
diplomatice a domnului cu autoritățile Republicii nobiliare. Pe de altă parte, tot din spațiul slav, dar cel ucrainean, hotărâtor a fost și sprijinul moldoveanului Petru Movilă, mitropolitul Kievului, la înființarea tipografiei de la Trei Ierarhi. Un aport considerabil la pătrunderea unui crâmpei din atmosfera occidentală în spațiul românesc a venit, totodată, dinspre Constantinopol, la marea Școală a Patriarhiei, îndrumători fiind profesori cu studiile la Roma, Veneția sau Padova: Nicolae (Milescu) spătarul și Dimitrie Cantemir 27. • Ștefan S. Gorovei, Clanuri, familii, autorități, puteri
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
analiză caracterologică (sau „procesul spiritului mic-burghez”, cum l-a definit Eugen Luca), concentrează întreaga acțiune în doar câteva ore, înfățișând, tendențios, burghezia de provincie la un bal tradițional, ce are loc chiar înaintea alegerilor din 1946. Romanul Penumbre (1969), ilustrând crâmpeie din lupta pentru eliberarea ultimelor brazde de pământ românesc, prezintă hiperbolic războiul, văzut ca o grozăvie insuportabilă de către tinerii dintr-o școală de ofițeri din Transilvania. În literatura lui conformistă, fie că este vorba de război, de amintiri din copilărie
LUCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287862_a_289191]
-
1921; Istoria bisericii creștine universale cu deosebită privire la istoria bisericii românești unite cu Roma, Blaj, 1921; Istoria lui Tudor Vladimirescu. Ce trebuie să știe poporul despre el?, Sibiu, 1921; Satul meu: un sat din Ardeal, Sibiu, 1921; Avram Iancu. Crâmpeie din viața și din vremea lui, Sibiu, 1922; Prin România. Ardealul, Sibiu, 1922; Gheorghe Lazăr, Sibiu, 1923; Ștrengarul satului, Arad, 1925; Un martir al datoriei către țară: Episcopul Demetriu Radu, Cernăuți, 1925; Coloniile germane din Dobrogea, Cernăuți, 1926; Episcopul Mihail
GEORGESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287219_a_288548]
-
o poveste de iubire pe cât de fermecător romantică, pe atât de neverosimilă. O „crăiță” gitană, idolatrizată de un intelectual, ajunge artistă de faimă europeană, dar ca soție a unui tot atât de celebru conațional. Piesa reține atenția prin pitorescul de mediu și crâmpeie de folclor țigănesc. Marcante însușiri literare (frazare alertă, formulări sugestive, plastice, combinații neașteptate, fericite, de neologisme și neaoșisme, citate seducătoare, referiri percutante de natură teologică, biblică, istorică, inserții de amintiri și anecdote, descrieri de natură, tonalitate sacerdotală) dezvăluie publicistica și
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
D. se exprimase anterior. Doar în câteva mai persistă imaginea celui cu „inimă rănită”, „suflet ulcerat”, minte „bântuită și bolnavă” și care poartă pe „fruntea arsă” „tristețea ca un nimb crepuscular”. În rest, o serie de încercări de a fixa crâmpeie și momente din natură, în diferite ipostaze, preponderent descriptive, dar și cu inserții meditative. Acestea capătă o pondere mai mare în următoarele volume - Cireș amar (1967), Călător fără vâlvă (1969) -, în care sunt consemnate de multe ori simple gânduri, dispoziții
DUMITRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
1980) și Nepoții lui Anton Pann (1986), sunt în general de mică dimensiune - uneori, ca în Nepoții..., aproape „tablete” sau note -, reprezentând schițe de solilocvii ideatice sau, mai frecvent, literaturizări, prin comentariu inteligent și stabilire de conexiuni revelatoare, ale unor crâmpeie de viață reală. SCRIERI: Fata și bătrânul, București, 1968; Condotierul, București, 1970; Iubiri rele, București, 1973; Magdalena, București, 1975; O vacanță atât de lungă..., București, 1978; Mărul lui Paris, București, 1980; Mesagerul, București, 1983; Nepoții lui Anton Pann, București, 1986
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
valențele de lumină lină ale cuvântului” (Vasile Posteucă): „Cu obraji de ceară, / tot privind în sus, / am intrat spre seară / calfă la Iisus. // Izbăvit de vină, / n-ai dori să fii, / suflete, lumină, steag de bucurii, / ciutură, să-ncapă / un crâmpei de cer?...” (Ucenicie). În 1994 revenit în România, scriitorul publică două cărți de versuri - una, Univers simfonic, cuprinzând exclusiv poezii din detenție „dictate de Cineva”, poeme orale, scrise din memorie după eliberare. „Aceste poeme - spune autorul într-un Cuvânt explicativ
GROSSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
ale epocii. G. se va stinge din viață curând, la numai 57 de ani. Militantul neobosit pentru unirea Transilvaniei cu țara publicase încă înainte de război o serie de volume conținând articole politice: O seamă de cuvinte (1908), Însemnările unui trecător. Crâmpeie din zbuciumările de la noi (1911), Strigăte în pustiu. Cuvinte din Ardeal într-o țară neutrală (1915). Următoarele, Mustul care fierbe (1927), Precursori (1930) și Discursuri, publicat postum (1942), vor reflecta curba descendentă a orientării sale ideologice din ultimii ani de
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
în sufletul mulțimii, poet național totdeodată și pur ca și Eminescu. G. CĂLINESCU SCRIERI: Poezii, Budapesta, 1905; ed. București, 1907; ed. Sibiu, 1910; ed. București, 1916; O seamă de cuvinte, Sibiu, 1908; Ne cheamă pământul, București, 1909; Însemnările unui trecător. Crâmpeie din zbuciumările de la noi, Arad, 1911; Din umbra zidurilor, București, 1913; Domnul notar, București, 1914; Strigăte în pustiu. Cuvinte din Ardeal într-o țară neutrală, București, 1915; Poezii alese, București, 1915; Cântece fără țară, București, 1916; Două morminte, București, 1916
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
Rubrici relativ constante sunt „Reviste”, „Culturale”, „Curiozități”, „Oameni celebri”, „Gânduri”, „Însemnări”, „Sacul cu perle” (furnizoare de mostre comice fiind poezia modernistă a lui Camil Baltazar, Adrian Maniu și G. Bacovia), „Pagina veselă”, unde semnează versuri și anecdote N. Argintescu, „Ecouri”, „Crâmpeie” și „Cronici” (semnate Dianu), cu mențiuni sumare despre apariții editoriale și unde sunt desființate volumul Morții de Al. Bilciurescu și versurile lui Cezar T. Stoika. Poezie minor confesivă dau, număr de număr, Gr. Veja, I. Giurgea, G. Bujoreanu, N. și
LICARIRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287802_a_289131]
-
Geisteswelt am Beispiel Mihai Eminescu, Stuttgart, 1977; Ein Vermittler par excellence. Briefe von Herman Roth an Harald Krasser, „Karpaten-Rundschau”, 1984, 37; Horst Weber, Manischer Verteidiger des Wohllauts. Lebensbild eines Vermittlers von Literatur: Herman Roth, „Die Woche”, 1984, 874; Joachim Wittstock, Crâmpeie din receptarea, în sfera limbii germane, a operei lui Mihai Eminescu, T, 1990, 6; Joachim Wittstock, „...wird der Übersetzer nicht ruhen noch rasten”. Herman Roth als Vermittler rumänischer Dichtung, „Germanistische Beiträge”, Sibiu, 1993; Heinz Stănescu, Ein „siebenbürgisch-sächsischer” Anlaß für Eminescus
ROTH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289389_a_290718]
-
Versificația, chiar dacă avariată pe alocuri de rime forțate, e în genere corectă, tacticoasă, în contrast flagrant cu patimile mari (ură, iubire, dor de răzbunare) care se agită. Prolixă este drama în cinci acte, în versuri, Dorin (1883), din care un crâmpei apăruse în „Literatorul”. Drama, erotică, sentimentală, orchestrată zgomotos, are implicații etice și sociale. Dragostea nefericită a poetului „damnat” Dorin e comunicată în aceeași retorică naiv exclamativă, cu vagi inflexiuni de melancolie și o gesticulație teatrală (invocații deznădăjduite, zbateri zadarnice, exaltări
RUSANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289400_a_290729]
-
deplasări teritoriale, se poate considera că noi controlăm teritoriul și prin procesul oarecum invers: ne împăcăm cu atributele lui, dintre care multe asperități, ne atașăm și îl iubim (stare denominată și ca „topofilie”), ba mai mult, nu de puține ori, crâmpeiul nostru de spațialitate fizică ne apare unic și de o frumusețe inedită, fenomen pe care l-am numit „iluzia localismului” (Iluț, 2000). Cât despre interacțiunile grupuri - mediu social, vom face unele precizări: făcând parte concomitent din mai multe grupuri și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
aventuri, câteva tipuri de studenți și profesori, totul sigur, cu bun-simț și umor, agrementat cu dialoguri hazoase. În alte povestiri experiența de silvicultor a autorului servește ca fond al relatării unor întâmplări comune. În mahalaua Grant (1971) este romanul unui crâmpei din viața de la periferia capitalei, din jurul anului 1900. În prim-plan se află istoria unei familii de birtași care, deși prosperă, se destramă din motive amoroase. Autorul surprinde ceva din atmosfera mahalalei, insistând pe urmărirea unor destine umane, fără lirism
STEFANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
și editării operei marelui cugetător. I-a cîștigat încrederea încît acesta, la moartea surorii sale Corina, i-a încredințat custodia arhivei sale bucureștene. A vrut mai mult decît asta și a scris, în 1992, un fel de monografie, ratată, despre crîmpeie din viața și opera lui Eliade. E evident că scriitura nu e domeniul său de rezistență, probă fiind și prefețele la unele reeditări ale unor romane. Ca bibliograf și editor al corespondenței savantului a înregistrat cîteva realizări importante, printre care
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
Cinzeacă). O parte din proză și-a strâns-o în cărțile Popa Cinzeacă (1886) și Jupân Leibu voinicos, puțintichi cam fricos (1891). Dar izbutite cu adevărat rămân însemnările lui S., din care se degajă multă sensibilitate și un elan generos (Crâmpeie. Păreri și impresii. Notițe biografice. Treizeci de zile în Elveția, 1897), multe apărute în „Adevărul” sub pseudonimul Radu Prelea. În presa vremii numele lui S. se întâlnește foarte des, pentru că basmele și snoavele publicate de el au fost mereu reproduse
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
-se astfel recomandărilor făcute de B. P. Hasdeu privind introducerea unui spirit științific în culegerea folclorului. SCRIERI: Popa Cinzeacă, București, 1886; Jupân Leibu voinicos, puțintichi cam fricos (în colaborare cu Isac Grünfeld), București, 1891; Din biografiile oamenilor celebri, București, 1895; Crâmpeie. Păreri și impresii. Notițe biografice. Treizeci de zile în Elveția, București, 1897. Culegeri: Basme culese din popor, pref. M. Gaster, București, 1885; Basme culese din gura poporului, pref. G. I. Ionnescu-Gion, București, 1892; Snoave sau glume populare, București, 1892; Alte
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
în proza lui Gustave Flaubert, exemplificând îndoiala naratorului, începând cu Mai multe inele (1979), că în viață există, ca și în cărți, oameni excepționali. Obiectul investigației romanești va fi, în consecință, existența comună; narația se va constitui din montarea unor crâmpeie biografice ale unor exemplare din umanitatea canonică. Complet deosebit compozițional de prima carte, Mai multe inele asamblează, în altă ordine decât cea cronologică, secvențe de mai multe vieți, două aflate în centru: a lui Anton Jina, arhitect nerealizat pe măsura
SERBANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289637_a_290966]
-
care Mihail Negru urmărește atent meandrele vieții sociale și politice. Între 1927 și 1929 Camil Petrescu va fi autorul unor „tablete”. Le urmează Sanda I. Matei, autoare a unor succinte și acide notații cu caracter social, mai ales feminist, intitulate „Crâmpeie” (1929-1931), Adrian Maniu, care în 1932 preia rubrica „În fiecare zi” a lui Cecropide, transformând-o în punct de atracție al ziarului, și Keops (pseudonim care îl ascunde pe umoristul și omul de teatru Nicolae Vlădoianu), ale cărui schițe zilnice
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
pref. Artur Gorovei, Râmnicu Sărat, 1893; ed. București, 1908; ed. Chișinău, 1944. Repere bibliografice: A., „Istoria vieții mele”, CL, 1908, 11; Ciobanu, Cultura, 194-200; N. Iorga, Neamul românesc în Basarabia, II, îngr. Iordan Datcu, București, 1997, 194-197; Aurel V. Sava, Crâmpeie din viața Basarabiei sub ruși, VBA, 1934, 7-8; Gheorghe Cardaș, Teodor Vârnav, PBU, 77-78; Haneș, Scriitorii, 5-7; G. Bezviconi, Costache Stamate. Familia și contemporanii săi, Iași, 1942, 72-75; G.G. Ursu, Tecuciul literar, Bârlad, 1943, 29-31; Laurențiu Faifer, Primele amintiri din
VARNAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290437_a_291766]
-
dezarticulării în linii îngroșate expresionist. Primul volum personal, Poemele Nordului (1984), stă sub semnul „scutului iernii”, anotimp al singurătății, care îngheață imaginația și impune doar imaginea. Versurile din ciclul Trunchiuri și ilustrate sunt niște „antipasteluri” (Cristian Livescu), pentru că notațiile fulgurante, crâmpeiele de peisaj vorbesc despre o derealizare a realului. Dezarticularea senzațiilor, lipsa de coerență a eului sunt transpuse în plan morfosintactic prin sintaxa discontinuă, prin aglomerările substantivale sau verbale, prin lipsa majusculelor. Ceea ce asigură, în ultimă instanță, unitatea este memoria, amintirea
ZANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
introd. edit., București, 2003; Ștefan Zeletin, Burghezia română, originea și rolul ei istoric, București, 1991, Neoliberalismul, București, 1992; Vintilă Ciocâlteu, Adânc împietrit, București, 2003. Traduceri: Michelangelo, Sonete, ed. bilingvă, îngr. și introd. trad., pref. Tudor Vianu, București, 1964, Sonete și crâmpeie de sonet, îngr. și pref. trad., București, 1975, Scrisori urmate de Viața lui Michelangelo scrisă de Ascanio Condivi, I-II, îngr. și postfața trad., București, 1979, Poezii. Opera omnia, îngr. și pref. trad., București, 1986, Quindici sonetti - Cincisprezece sonete, ed.
ZELETIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290732_a_292061]