763 matches
-
privi, știu că plicul era gol și că avea o pecete de ceară Întocmai cu aceea primită de Gildas și de Yves. Doar semnul gravat cu poansonul era diferit: un oval alungit barat de o linie verticală. După pescăruș și crab, peștele. - Al treilea menhir de pe care a picurat sînge are simbolul ăsta? Întrebarea era pur formală, iar specialistul În crime ritualice Încuviință scurt. La fel ca ea, se duse din nou cu gîndul la bacul pe care Loïc urcase și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
secretă pînă acum. - Eu mă Întreb mai ales cum o să ieșim de aici, răspunse el, pragmatic. Mătură cu fascicolul lanternei bolta, apoi pereții, cînd deodată le zări, săpate În stîncă, aidoma acelora care figurau pe menhiri. - Semnele, șopti el. Pasărea, crabul, peștele... Efectuă o mișcare circulară și se Încruntă. - SÎnt toate aici, În afară de unul. Marie Îl descoperi pînă la urmă, săpat pe piatra plată a altarului. În plin centru. Un cerc Înconjurat de mici linii perpendiculare. Ca un soare. Se uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
noaptea uciderii lui Gildas, apoi se aflase la Paris cînd Fersen fusese atacat pe faleză; cît privește uciderea lui Yves, Chantal și Nicolas, Ryan cinase atunci la familia Kersaint, apoi Îi venise În ajutor Mariei cînd ea se lupta cu crabii În mașină. Lucas se văzu silit să admită că, În urma verificărilor, alibiurile lui Ryan stăteau incontestabil În picioare. Păcat, Ryan avea totuși profilul ideal, Își spuse el. CÎt despre Marie, ea se simți ușurată. Hotărît lucru, nu știa de ce omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
plic. „Destinația PS“, Îi ordonă el În interfon lui Annick. Veni lîngă Marie În fața paper-board-ului: aceasta tocmai desena cu carioca cei șase menhiri, Împreună cu simbolurile lor. Lucaa luă o altă cariocă și, dedesubtul fiecăruia, scrise prenumele victimelor. - Gildas, pasărea... Yves, crabul... Loïc, peștele... Gwen, meduza... Mai rămîn doi, unul pentru Christian, unul pentru... să zicem X. Văzu că Marie fixa simbolul valului și Înțelese că se gîndea la skipperul dispărut pe mare. Deși din menhirul marcat cu semnul valului nu picurase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
celălalt policromatic, și au fuzionat într-o incertă realitate. Rechinii cu ochii albaștri Prietena mea a intrat singură în apa clară și transparentă. De sus, de pe malul înalt, unde se reazemă acum ochiul meu, puteai vedea cu o claritate uluitoare crabii colorați și stelele de mare împlântate în nisipul de pe fundul mării. Ea a început să înoate, calm, încet, înspre adâncuri. Cu capul mereu la suprafața apei înainta lent ca o țestoasă, cu trupul ei cambrat de fată tânără. Și pe măsură ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
refuzat Lucille, fără să arunce nici măcar o privire către tavă. — Nici eu nu vreau, a urmat-o ca un ecou Randall. Servitoarea a așezat tava de argint între mine și domnul Cox, care a înfulecat fericit vreo câteva mini-tarte cu crab. Sunt delicioase, am spus eu luând o a doua tartă. Domnul Cox a clătinat din cap. — Încearcă și pateurile cu somon, mi-a sugerat el, plin de solicitudine. — Cum reușești să-ți menții silueta, draga mea? m-a întrebat Lucille
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
vinovată? Judecătorul s-a ridicat din scaun. — În apărarea mea, continuă ea, aș vrea să se ia În considerare că am construit trei castele de nisip la St David și am lăsat-o pe Emily să-mi Împletească bucăți de crab În păr, despre care spunea c-ar fi bijuterii de sirenă. Și-am cântat toate cântecele și-am făcut toate sandviciurile. Am făcut două tipuri În fiecare zi, deși le mâncau numai pe cele cu pâine prăjită... —Doamnă Shattock, puteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
vrea să semene cu o piață de pește, cu o sumedenie de strigăte Însuflețite, zarvă, mese de marmură - un fel de Bilingsgate pentru cei Înstăriți. La intrare există tejghele unde te poți așeza pe scaune Înalte și să-ți alegi crabul, iar În capăt se află o sală cu mese lungi, ca de cantină studențească. Dacă bogăția ar fi o țară străină, Sweetings-ul ar fi cafeneaua din colț. Robin și cu mine ne așezăm În capătul Îndepărtat al uneia din mesele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
pentru tine, ai să-i simți imediat duhurile de apă. Ca și cum ar fi așteptat replica, același garçon apăru de îndată și le mai turnă în pahare. Aerul dintre ei se satură brusc de arome de scoarță, de pergament și de crabi uscați, plus o boare de prună coaptă. Lui Omar, mirosul de mare i-o luă razna în cap, înaintea vinului. Parcă e descântat, murmură, deși nu gustase. — Ce zici? Reușesc să-ți iau mințile în seara asta? râse Veterinara și
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
gând. Doar n-o să stai să-mi numeri dumicații ca un sărăntoc nemâncat, ca să mă faci să mă simt vinovat. Du-te, fuguța! Zis și făcut. Stăteam la coadă la grătar, cu bolul plin din nou (orez cu carne de crab, muguri de bambus și fasole încolțită) când cineva din spatele meu îmi ciufuli părul. La început am crezut că e Tim, un prieten de-al meu, jurnalist, care lucra la ziarul Herald, al cărui sediu era puțin mai jos, pe Clerkenwell
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
era mult mai puțin fericită și mai puțin iubită decât mine. O vânătaie de pe antebrațul ei delicat, acoperit cu puf, năștea tot felul de bănuieli Îngrozitoare. „M-a ciupit la fel de tare ca mama“ a spus ea referindu-se la un crab. Am ticluit diverse planuri ca s-o salvez din ghearele părinților ei, care erau „des bourgeois de Paris“, după cum am auzit pe cineva spunându-i mamei, ridicând ușor din umeri. Am interpretat În felul meu acel dispreț, știind că oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
ca un Început de iubire. Între 2 Mai și Vama Veche se Întinde pe o distanță de vreo trei kilometri o plajă Îngustă cu nisipul zgrunțuros, presărată cu pietricele poroase și cu valve de scoici sidefii sau albastru Închis, cu crabi de culoarea coralului, mișcîndu-se letargic pe saltele de un verde mustos vegetal cu miros sărat de iarbă de mare. FÎșia de plajă e mărginită În dreapta de un perete Înalt, argilos, cu eroziuni adînci În partea de sus, meșteșugit săpate acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
trebui să-i abandonezi și corpul. Ar trebui să nu te mai agiți și să-l lași să plutească, să salte pe valuri până departe. Lasă-l să cadă pe fundul oceanului, acolo unde e tăcere și sunt pietre și crabi. O să fie bine, furtunile de la suprafață nu ne mai pot face rău. Când se ridică în scaun, apa maronie continuă să i se scurgă pe la vârfurile degetelor și pe la coate. I se prelinse din manșetele pantalonilor și din pantofi, formând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
mișcării timpului. k în adânc întind arătare cel mai ciudat întu nericul erau doctori i celălalt n strigă o i arătarea m lipitoare ă alge nămol uIte 0 @ M-am tras și mai în spate, spre marginea cercului de lumină. — Crabii conceptuali, meduzele, unii dintre peștii simpli. Nimeni pusese laptopul jos și-și aranja părul într-un fel care să semene cu frizura fără cusur de dinainte. — Angajatorul meu îi poate îndruma, poate încuraja anumite comportamente. Cum am spus, e un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ziua de azi nu avea să se mai zărească decât întinderea netedă a apelor liniștite. Nu voiam să fiu din nou asta, orizontul gol. M-am gândit la spusele lui Nimeni - Renunță, lasă-te să te scufunzi pe fund, lângă crabi. Oare asta făcusem eu? Mă scufundasem oare în spatele măștii mele ingenioase fără să-mi dau seama? Mâine, spusese Scout, îl vom găsi pe doctorul Fidorous. Privind norii, am sperat că găsirea lui va aduce ceva, un mod de-a schimba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
cinci injecții pe săptamână, ca tine? - Eu, bă, pleaznă? Ia vino la oglindă dacă ai sânge-n sculă! Primul ajunge Stripăru’: își dă pantalonii jos, scoate bicepsul femural. Inspectorul i se bagă-n față și-și sfâșie tricoul. Ia poziția crabul, să i se vadă trapezul și pectoralii. Sub încordare, chipul i se face vânăt, venele i se umflă pe gât și umeri. Scapă un pârț. - Ptiu, că broscoi mai ești! rage Baronu’ și, râgâind, îi ordonă unui așchilopat să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
mort, spuse Wilson. Bună treabă, și se-ntoarse să-i strângă mâna lui Macomber. În timp ce-și strângeau mâinile rânjindu-și, se auzi urletul sălbatic al băiatului și-l văzură ieșind din tufiș cu pași laterali, rapid ca un crab, și bivolul se repezi la ei, șiroind de sânge, cu fălcile Încleștate, cu botul Întins În față; ataca, privindu-i cu ochii lui mici, ca de porc, injectați. Wilson, care era În față, Îngenunche și trase, iar Macomber trase și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
se repetă, se schimbă și elevii din cap și coadă. Indicații metodice Nu se desfășoară în sală cu ciment pe jos. Când șarpele se rupe în trei părți se consideră mort. Continuă puțin timp jocul apoi se face șarpe. 9.Crabii și creveții Jucătorii sunt împărțiți în două echipe egale, față în față, la o distanță de 2-3 pași între echipe și mijlocul terenului. În spatele fiecărei echipe, la o distanță de 20-40 pași, se marchează câte o linie de scăpare. Conducătorul
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
echipe egale, față în față, la o distanță de 2-3 pași între echipe și mijlocul terenului. În spatele fiecărei echipe, la o distanță de 20-40 pași, se marchează câte o linie de scăpare. Conducătorul jocului stabilește de la început care este echipa crabilor și care a creveților. Când conducătorul strigă numele unei echipe, de exemplu „crabi”, aceștia fug pentru a prinde pe creveți care aleargă înapoi spre linia de scăpare din spatele lor. Dacă strigă „creveți”, atunci aceștia aleargă să prindă crabii. Jucătorii care
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
și mijlocul terenului. În spatele fiecărei echipe, la o distanță de 20-40 pași, se marchează câte o linie de scăpare. Conducătorul jocului stabilește de la început care este echipa crabilor și care a creveților. Când conducătorul strigă numele unei echipe, de exemplu „crabi”, aceștia fug pentru a prinde pe creveți care aleargă înapoi spre linia de scăpare din spatele lor. Dacă strigă „creveți”, atunci aceștia aleargă să prindă crabii. Jucătorii care sunt prinși înainte de a ajunge la linia de scăpare sunt luați prizonieri de
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
este echipa crabilor și care a creveților. Când conducătorul strigă numele unei echipe, de exemplu „crabi”, aceștia fug pentru a prinde pe creveți care aleargă înapoi spre linia de scăpare din spatele lor. Dacă strigă „creveți”, atunci aceștia aleargă să prindă crabii. Jucătorii care sunt prinși înainte de a ajunge la linia de scăpare sunt luați prizonieri de echipa care i-a prins. Jocul continuă, la comanda conducătorului care strigă o echipă sau alta, până când toți jucătorii sunt luați prizonieri. Trebuie să se
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
clinică a descompunerii trupurilor celor două victime. Pe parcursul a șase zile. La Început oră de oră. Apoi zi de zi. Ce se Întîmplă cu sîngele. Cu limfa. Cu rănile. Cu pielea și mușchii. Cum sînt atacate cadavrele de insecte, păsări, crabi. Viermi. Un roman pentru autopsieri și anatomopatologi. În mod evident perfect documentată asupra fenomenelor de degradare a corpului uman după moarte. Într-un stat american există ceea ce se cheamă Body Farm, un loc În aer liber unde sînt așezate În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
are pîntecul cu greutate și barba părintelui stareț, chemîndu-l pe tata de peste gard. Haideți domnu' profesăr, la un rachiu de creștin". De izmă, adică. Brăduț putea imita orice. De la vechiul Buik al unchiului Iordan la nu'ș ce vietate. Pe crabul scos de sub pietrele cascadei de pe rîul Nil l-a imitat cu cascadă cu tot. Și-a dorit să facă actorie, ce altceva? Cu un prim prilej, s-a dus după tante Liselle, la Paris. De ce rămîn cei care rămîn? Întrebare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
bufnind digul. "Dansezi? Îți dă voie moșoteiul să dansezi?" Era același "repăr" neras, din gară. La limita dintre sala de mese și discotecă, Iordan, cu ceasul pe masă (purta un ceas, ca Nababul, cu capac), sugea picioarele unui munte de crabi. "Încearcă stridii, tataie, sînt afrodisiace". Mătancureala, zdamătii ("poate nu știi peste cine-ai dat"), pumnii; "repărul" cu sîngele zbucnit pe nări, într-o panglică lată. "I-am scos vorbele pe nas. Uite ce sînge are. Sînge de copil făcut prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
care se văd, cel al minții se deschide. Și când îi deschizi pe cei care se văd, cel al minții se închide. 6 ani și 9 luni Dragoș cel mic și Păpușica pe care o iubea el, cerută și de Crabul zâmbitor Dragoș-Sebastian și mica păpușică pe care o iubea. (Cosânzeana și Crabul - și lecția de învățat, pentru toată lumea.) - un text fără nici un autor [Alt fel de poveste. Postrealitate infantilă. Postliteratură pentru adulți. Lettre-vérité. Ai să vezi și ai să-mi
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]