3,019 matches
-
datoria crailor să facă bine pentru cei neajutorați, răspunse crăiasa. -Bine, așa o fi precum spui și se mai îmbună apoi o întrebă: Știi să călărești? -Ai uitat cine sunt? răspunse crăiasa cu regret în glasu-i iritat, văzând că bătrânul crai nu se comportă cu ea după rang. -N-am uitat, doar mi-am făcut datoria de gazdă, zise craiul, după care a început să fluiere de ziceai că mână oile la strungă. Și din tufișurile din spatele colibei, abia se mișca o
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
mai îmbună apoi o întrebă: Știi să călărești? -Ai uitat cine sunt? răspunse crăiasa cu regret în glasu-i iritat, văzând că bătrânul crai nu se comportă cu ea după rang. -N-am uitat, doar mi-am făcut datoria de gazdă, zise craiul, după care a început să fluiere de ziceai că mână oile la strungă. Și din tufișurile din spatele colibei, abia se mișca o iapă căreia i se puteau număra oasele de slabă ce era. În urma ei, zburdând și nechezând veneau șase
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
puteau număra oasele de slabă ce era. În urma ei, zburdând și nechezând veneau șase mânji, din care unul alb ca neaua, dar slăbuț iar celălalt negru ca pana corbului și rotofei, ceilalți erau tărcați. Toți șapte au venit la bătrânul crai și când au ajuns în fața acestuia s-au aliniat frumos, au nechezat odată toți, apoi s-au ridicat în două picioare și imediat le-au lăsat la loc s-au închinat stăpânului și musafirei lui. Bătrânul crai, mândru de bogăția
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
venit la bătrânul crai și când au ajuns în fața acestuia s-au aliniat frumos, au nechezat odată toți, apoi s-au ridicat în două picioare și imediat le-au lăsat la loc s-au închinat stăpânului și musafirei lui. Bătrânul crai, mândru de bogăția lui, a trecut pe la fiecare în parte, i-a îmbrățișat, iar ei și-au lăsat pe umărul lui gâtul. În timp ce el îi mângâia cu mâinile pe corp, ei își mângâiau stăpânul pe spate. După aceea bătrânul s-
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Crăiasa cercetă din ochi pe fiecare în parte: iapa era slabă, noroc de piele care îi ținea oasele să nu se împrăștie, mânjii erau frumoși dar prea sprinteni, de aceea s-a temut. Pentru că era în încurcătură, a cerut părerea craiului: -Dumneata, ce zici? -Ar însemna să dezonorez o crăiasă, fapt ce craii nu admit. -Trebuia să știu asta, craiul merge la braț cu îngâmfarea, a zis în ironie crăiasa. -Spune cum vrei crăiasă, dar ai uitat că ochiul femeii alege
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
de piele care îi ținea oasele să nu se împrăștie, mânjii erau frumoși dar prea sprinteni, de aceea s-a temut. Pentru că era în încurcătură, a cerut părerea craiului: -Dumneata, ce zici? -Ar însemna să dezonorez o crăiasă, fapt ce craii nu admit. -Trebuia să știu asta, craiul merge la braț cu îngâmfarea, a zis în ironie crăiasa. -Spune cum vrei crăiasă, dar ai uitat că ochiul femeii alege, iar cel al bărbatului culege, a răspuns cu ironie la rându-i
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
nu se împrăștie, mânjii erau frumoși dar prea sprinteni, de aceea s-a temut. Pentru că era în încurcătură, a cerut părerea craiului: -Dumneata, ce zici? -Ar însemna să dezonorez o crăiasă, fapt ce craii nu admit. -Trebuia să știu asta, craiul merge la braț cu îngâmfarea, a zis în ironie crăiasa. -Spune cum vrei crăiasă, dar ai uitat că ochiul femeii alege, iar cel al bărbatului culege, a răspuns cu ironie la rându-i craiul. -Bine, atunci o voi încăleca pe
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
nu admit. -Trebuia să știu asta, craiul merge la braț cu îngâmfarea, a zis în ironie crăiasa. -Spune cum vrei crăiasă, dar ai uitat că ochiul femeii alege, iar cel al bărbatului culege, a răspuns cu ironie la rându-i craiul. -Bine, atunci o voi încăleca pe ea, arătând spre iapă și se îndreptă către aceasta. Când a ajuns în fața iepei i-a cuprins capul în brațe, cu o mână a prins dârlogii, a mângâiat greabănul, apoi și-a făcut avânt
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
în brațe, cu o mână a prins dârlogii, a mângâiat greabănul, apoi și-a făcut avânt încălecând-o. Iapa s-a ridicat în două picioare pentru a-și verifica stăpâna a nechezat prelung, apoi și-a luat zborul către nori. Craiul s-a uitat la mânji și, cel alb a nechezat, atunci l-a încălecat, urcând deasupra norilor, iar ceilalți înaintea lor făceau năzdrăvănii printre nori. Au călătorit timp îndelung, peste ape, munți și văi, ajungând în satul unde trăiau fetele
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
uitat la mânji și, cel alb a nechezat, atunci l-a încălecat, urcând deasupra norilor, iar ceilalți înaintea lor făceau năzdrăvănii printre nori. Au călătorit timp îndelung, peste ape, munți și văi, ajungând în satul unde trăiau fetele fără bărbați. Craiul le-a explicat motivele vizitei lui. Atunci toate fetele s-au înarmat cu ce au avut la îndemână și au plecat la lupta cea importantă pentru viața lor. În drum au îndemnat la luptă hotărâtoare pentru viața lor și fetele
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
obosite peste măsură. A doua zi, în timp ce zorii se grăbeau să vestească sosirea unei noi zile și când Somnul soarbe cu nesaț din dulceața Timpului care se grăbește să intre triumfal în orânduirea viețuitoarelor pământului, s-a dat atacul. Bătrânul Crai a condus un grup de fete la iatacul regelui. După o luptă pe viață și pe moarte între crai și rege, acesta a fost dovedit de agerimea craiului. Au intervenit apoi fetele și l-au omorât pe rege. La rândul
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
soarbe cu nesaț din dulceața Timpului care se grăbește să intre triumfal în orânduirea viețuitoarelor pământului, s-a dat atacul. Bătrânul Crai a condus un grup de fete la iatacul regelui. După o luptă pe viață și pe moarte între crai și rege, acesta a fost dovedit de agerimea craiului. Au intervenit apoi fetele și l-au omorât pe rege. La rândul ei Crăiasa, cu ajutorul a câtorva fete deosebit de frumoase, a ademenit paza castelului, de care ușor a scăpat. Pentru că duceau
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
să intre triumfal în orânduirea viețuitoarelor pământului, s-a dat atacul. Bătrânul Crai a condus un grup de fete la iatacul regelui. După o luptă pe viață și pe moarte între crai și rege, acesta a fost dovedit de agerimea craiului. Au intervenit apoi fetele și l-au omorât pe rege. La rândul ei Crăiasa, cu ajutorul a câtorva fete deosebit de frumoase, a ademenit paza castelului, de care ușor a scăpat. Pentru că duceau o viață grea, toți slujitorii s-au alăturat salvatorilor
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
spart lacătele depozitelor ticsite de bunătăți adunate din munca bărbaților, au sacrificat vite și oi, au uns cu grăsime arcușurile instrumentelor muzicale și au făcut o petrecere la care au participat și cei nenăscuți. Crăiasa inimilor în suferință și bătrânul Crai al bărbaților stăteau rezervați și obosiți de atâta drum privind marea sărbătoare. S-au apropiat de ei șapte fete și șapte băieți, grupați câte doi. -Cum vă simțiți? a întrebat Crăiasa. S-au uitat unul la altul, băieții s-au
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
fetele? La rândul lor băieții au răspuns: -Dar voi, fetelor, fără noi băieții, ce vă faceți? Apoi băieții au luat fetele în brațe și au intrat în hora mare, unde dansau și mic și mare, lume de peste hotare... Crăiasa și Craiul au plecat fiecare de unde a venit, cu inima ușoară și gândul fericit că au fost în stare să facă bine pe pământ. PERIPEȚIILE REGELUI CĂIȚĂ La margine de Cristinești trăia odată un băiat pe numele de Căiță, orfan de copil
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
de societate conduceau, aproape liniar, către un atare rezultat. O aserțiune de felul celei care spune că lucrul făcut de critici trebuie desfăcut tot de critici mi se pare fantezistă. Cred că răspunsul e cu mult mai simplu. De la publicarea Crailor de Curtea Veche și până astăzi, Mateiu a avut parte de un neîntrerupt cult oral, de o constantă celebrare colocvială. Unii au învățat textul pe dinafară, alții i-au cercetat, cu bibliografii obscure, sursele, alții au militat - cu spirit ludic
Interogații mateine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8046_a_9371]
-
Sionu? Stranie - și încântătoare - e apariția în lista destul de ermetică a unui tânăr critic ca Angelo Mitchievici. Apoi, dacă ne bazăm pe o mai veche confesiune a lui Eugen Simion, care, în deceniul al șaptelea abandonase un plănuit eseu despre Craii... doar pentru a nu fi suspectat de conformare la moda vremii, observăm că tipul acesta de temere pare să fi dispărut. De fapt, după părerea mea, o asemenea periculoasă tendință n-a existat nici atunci, și nu există nici acum
Interogații mateine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8046_a_9371]
-
inițial ca o deturnare inconștientă a protectoarei imagini paterne (cei doi apropiindu-se nu mult după ce, la Berlin, se stingea I.L. Caragiale) această legătură nu avea cum să fie, observă Ion Vianu, lipsită de urmări literare: "Portretul lui Pașadia din Craii nu este prea îndepărtat de amintirea pe care Bogdan-Pitești a lăsat-o contemporanilor. Dar cu totul deosebit de imaginea respingătoare a lui B.-P. din Jurnal și Agende. Memoria vie e supusă unei permanente reconfigurări. Poziția lui Mateiu față de Pașadia, în
Interogații mateine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8046_a_9371]
-
de amintirea pe care Bogdan-Pitești a lăsat-o contemporanilor. Dar cu totul deosebit de imaginea respingătoare a lui B.-P. din Jurnal și Agende. Memoria vie e supusă unei permanente reconfigurări. Poziția lui Mateiu față de Pașadia, în perioada în care scrie Craii, amestecă nostalgia și satira. Dar detestația personajului este absentă. Mai târziu, în scrierile memorialistice care sunt Jurnalul și Agendele, Bogdan-Pitești apare, fără nuanțe, odios. Vom vedea că această poziție face parte din procesul Ťdescanalieriiť, din efortul de individuare tipic pentru
Interogații mateine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8046_a_9371]
-
lovit de un infarct în timp ce află, telefonic, vestea că amantul cel mai drag tocmai îl părăsise. Celălalt, în ordine ficțională, e lovit de infarct în atac similar în plin exercițiu de vampirism senzual. Măcar fracționar, magnatul germanofil îl locuiește pe craiul cu operă sortită, de la bun început, focului. Și totuși, n-ar însemna aceasta să-l divizăm prea mult pe și-așa ciclotimicul Pașadia, atâta vreme cât, printr-o atentă adnotare a scrisorilor lui Mateiu, Barbu Cioculescu vede în amicul Montesquieu o parte
Interogații mateine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8046_a_9371]
-
Și, bă-nuiește cu dreptate autorul Investigațiilor, sprijinin-du-se de o mărturisire a personajului Pantazi, chiar asasinarea ulterioară a complicei. Afirmația ar fi șocantă, dacă n-ar fi, cu justă măsură, amortizată: "Mateiu, ca autor, nu pune în scenă un omor în Craii de Curtea-Veche. Evocă doar, prin spovedania lui Pantazi, legitimitatea crimei. E o poziție îndeajuns de cinică. Poate că Mateiu ar fi trebuit să schimbe scenariul, punând în ficțiune crima proiectată și nedusă la îndeplinire de Pantazi, mai degrabă decât aluzia
Interogații mateine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8046_a_9371]
-
Alina-Nicoleta Ioan Ce-i cu Pirgu? Cine-i Pirgu? Portretul care se încheagă din viziunea Povestitorului din Craii de Curtea-Veche pare să-i conteste lui Pirgu orice urmă de apartenență la filozofia dandy. Să ne reamintim. Știm că apariția lui Pirgu la masa crailor îi repugnă Povestitorului, care-l consideră "o lichea fără seamăn și fără pereche", cu
Pirgu și dandismul by Alina-Nicoleta Ioan () [Corola-journal/Journalistic/8053_a_9378]
-
-i cu Pirgu? Cine-i Pirgu? Portretul care se încheagă din viziunea Povestitorului din Craii de Curtea-Veche pare să-i conteste lui Pirgu orice urmă de apartenență la filozofia dandy. Să ne reamintim. Știm că apariția lui Pirgu la masa crailor îi repugnă Povestitorului, care-l consideră "o lichea fără seamăn și fără pereche", cu "suflet de hengher și de cioclu. De mic stricat până la măduvă, giolar, rișcar, slujnicar, înhăitat cu toți codoșii și măsluitorii", cu "o atragere bolnavă numai pentru
Pirgu și dandismul by Alina-Nicoleta Ioan () [Corola-journal/Journalistic/8053_a_9378]
-
este. Rolul măștii lui Pirgu este de păstrare a identității, iar nu de aducere în scenă a unei identități noi. El nu își arată tristețea sinceră la moartea tatălui, o ascunde în felul său, chiar dacă nu preia atitudinea celor doi crai, sobră și de nepătruns. Pirgu nu acceptă statutul de fiu care tocmai și-a pierdut tatăl, ci numai pe acela de proaspăt moștenitor. Povestitorul relatează și circul pe care l-a făcut în seara evenimentului: "Parcă înnebunise; de mai multe
Pirgu și dandismul by Alina-Nicoleta Ioan () [Corola-journal/Journalistic/8053_a_9378]
-
aici admirația pentru indiferența, fie ea numai aparentă, pe care o afișează prietenii lui, o indiferență pe care vrea să o imite, fără a prelua și procedeele ei. El rămâne pe traiectoria personalității sale. Aceasta este și seara în care craii acceptă să îi facă lui Pirgu hatârul vizitei la Arnoteni, chiar la ideea Povestitorului (care mărturisește că era "cam sătul de la un timp de savantlâcuri"), inițiativă pentru care Pantazi și-a dat acordul imediat: "De mirare că de bucurie Gorică
Pirgu și dandismul by Alina-Nicoleta Ioan () [Corola-journal/Journalistic/8053_a_9378]