1,180 matches
-
lui Platon și din măștile nietzscheene) pierd onticitatea lumii, înlocuind omogenul (cosmosul) cu o eterogenitate nestăvilită ca haosmos. Autonomizate, ambele direcții alunecă spre extreme. Or, trionticitatea lupasciană depășește în chip remarcabil orice formă de metafizică autarhică, reapropiindu-se de spiritul Treimii creștine. În ontologia lupasciană, atât monismul, cât și dualismul sunt abolite în favoarea unui triunghi ontologic, al celor trei materii: macrofizică, a mineralului și a omogenului, dominantă în universul nostru, supusă celui de al doilea principiu al termodinamicii, tinzând către entropie maximă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
foarte departe de ethosul transmodern, căci se nutrește din eticile omogenizantă și eterogenizantă din primele două niveluri de Realitate. Transmoderne, în schimb, sunt eticile rezultate din logica nicasiană a lui Hermes, din logica transdisciplinară și din cea concrescută din Treimea creștină, sau cea taoistă. Gândirea clasică avea două soluții: revoluția socială sau întoarcerea la "vârsta de aur". Prima a fost experimentată fără succes, a doua e de negăsit. Transdisciplinaritatea exprimă nevoia de punți. Nietzsche avea dreptate să vadă în om menirea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
face, a cugeta și a vedea sunt deopotrivă variante ale bizantinizării. Conform istoricilor, Bizanțul a reprezentat în istorie o moștenire intelectuală care a reușit să se perpetueze printr-o descendență prelungită și eclectică - a formei imperiale romane, apoi a celei creștine - devenindu-și sieși copie și succesor. Nicolae Iorga este de părere că ipostaza crepusculară a bizantinismului se află exact în spațiul dunărean (care îl obsedează pe B.), mai precis, în renașterea elino-bizantină din timpul lui Nicolae Mavrocordat. Relația dintre un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
era dominat de credința creștină. Popoarele din jurul nostru s-au creștinat de sus în jos, printr-o hotărâre politică, la date precise: bulgarii la anul 864 sub „țarul” Boris, botezat Mihail, rușii kieveni, la anul 988 sub cneazul Vladimir, fiul creștinei Olga, botezată de împăratul Constantin Parfirogenetul, ungurii la anul 1000, sub regele Vayk, botezat Ștefan, sub scutul protector al Romei, care avea nevoie de o forță militară pentru a lupta împotriva păgânilor și a schismaticilor ortodocși. Adoptarea de către români a
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și elemente de cult ortodox: preotul, dascălul, purtători de steag, Închipuiți de fetele din cortegiul funerar. Paralel cu aceste rituri au existat unele obiceiuri mai vechi de provocare a ploii care țin, de asemenea, de apă, Însă din perspectiva mitologiei creștine populare: furtul, noaptea, al unei cruci din cimitir de femei despletite și zvârlirea ei pe apă, ori furtul unei toace de lemn și aruncarea ei În fântână. 3. Solomonarul Așa numiții ktistai sau skistai, un ordin călugăresc al dacilor, pustnici
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Populația după religie se prezenta astfel în județul Vaslui în 1992: din totalul de 461.374 locuitori, 448.614 erau ortodocși, 6.924 romanocatolici, 17 reformați-protestanți, 50 grecocatolici, 465 penticostală, 107 baptistă, 817 adventistă, 5 unitariană, 16 musulmană, 2.697 creștină după Evanghelie, 22 evanghelică de confesiune augustană, 129 creștină de rit vechi, 1.084 creștină ortodoxă de stil vechi, 14 evanghelică sinodo-presbitiană, 965 mozaică, 165 altă religie, 55 atei, 81 fără religie, 17 religie nedeclarată. Din 461.374 locuitori ai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în 1992: din totalul de 461.374 locuitori, 448.614 erau ortodocși, 6.924 romanocatolici, 17 reformați-protestanți, 50 grecocatolici, 465 penticostală, 107 baptistă, 817 adventistă, 5 unitariană, 16 musulmană, 2.697 creștină după Evanghelie, 22 evanghelică de confesiune augustană, 129 creștină de rit vechi, 1.084 creștină ortodoxă de stil vechi, 14 evanghelică sinodo-presbitiană, 965 mozaică, 165 altă religie, 55 atei, 81 fără religie, 17 religie nedeclarată. Din 461.374 locuitori ai județului Vaslui, în 1992, populația activă număra 231.477
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
numelor ctitorilor: Toma Cozma și soția sa Ecaterina. În vremea când în Iași exista secta Scapeților, biserica Toma Cozma, în care veneau să se roage câteodată și rușii din această sectă care, de altel, și locuiau în preajmă îi primea creștine ște, ei neavând nici biserică și nici preot al secâtei lor. 45. BISERICA MĂNĂSTIRII TREI IERARHI Pe Bulevardul Ștefan cel Mare și sfânt, într-o zonă bogată în așezări de cultură, de artă și de înaltă spiritualitate, se află și
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
-n vremea lor Batranul Moș Craciun. E sărbatoare și e joc în casa ta acum. Nu-i nici o casă fără foc de ziua lui Cristos. Șiacum te las, fii sănătos și vesel de Crăciun, Dar nu uita, când ești voios, creștine, să fii bun, Dar nu uita, când ești voios, creștine, să fii bun. Se arată mamele la porți Copiii, nu mai spun Tu nu uita când ești voios, române, să fii bun. Doamne, a tale cuvinte Doamne, a tale cuvinte
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
joc în casa ta acum. Nu-i nici o casă fără foc de ziua lui Cristos. Șiacum te las, fii sănătos și vesel de Crăciun, Dar nu uita, când ești voios, creștine, să fii bun, Dar nu uita, când ești voios, creștine, să fii bun. Se arată mamele la porți Copiii, nu mai spun Tu nu uita când ești voios, române, să fii bun. Doamne, a tale cuvinte Doamne, a tale cuvinte, Care s-au scris mai-nainte s-au 'plinit precum și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
care istoria poate fi încă numită "disciplină" în secolul al XV-lea. O lucrare despre soarta eternalismului în rândul filosofilor renascentiști rămâne să fie scrisă 20. Înțelegerile epicuriana și stoica ale timpului au fost de asemenea destul de diferite de cea creștină și au devenit mai bine cunoscute ca urmare a recuperării lor de către Diogene Laertius și Lucretius ( Brown, 2010; Greenblatt, 2011). Cu toate acestea, nici una nu a deținut statutul de eternalism aristotelic greu de conciliat cu doctrina creștină mai radicală. Ideea
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1. Prima perioadă de formare Augustin s-a născut la Thagaste, în Algeria de azi, în 354, dintr-o familie modestă; tatăl, Patricius, era un creștin moderat pe care Augustin nu-l iubea mai deloc, iar mama, Monica, era o creștină ferventă și poate autoritară, posesivă, însă fiul era legat puternic de ea; cît a trăit, mama a fost o prezență importantă în viața lui. Pentru a se putea dedica studiilor, mai întîi la Madaura și apoi la Cartagina, Augustin a
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
constă în lupta cu demonul, care trebuie dusă întru respectul credinței și al preceptelor morale. Texte: CSEL 41, 1900 (De fide et symbolo: I. Zycha); BA 1, 1949 (De agone Christiano, De natura boni: B.B. Roland-Gosselin); alte opere consacrate moralei creștine, chiar dacă scrise în alte perioade: BA 2, 1948 (De bono coniugali; De mendacio; De cura gerenda pro mortuis; De patientia: G. Combès); 3, 1949 (De continentia; De bono viduitatis: J. Saint-Martin); 9, 1988 (De fide et symbolo. Enchiridion: J. Rivière
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
se vede din faptul că și animalele respectă anumite legi. Totul însă în mod relativ: pacea și ordinea celor necredincioși sînt în esență false. Adevărata cetate așadar este numai cetatea cerească, organizată pentru a asigura cetățenilor săi adevărata libertate, cea creștină: cetatea pămîntească nu are dreptul să fie numită astfel. De aceea, republica romană, imperiile asirienilor și egiptenilor, care au fost principalele realizări ale cetății pămîntești, făcute de păgîni, nu au fost, în esență, o adevărată cetate, pentru că au fost caracterizate
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
încă de pe vremea lui Prudentius, și aparține acelui gen literar cultivat tot în epoca lui Draconțiu, chiar dacă în alte cercuri, de către Sedulius, Claudius Marius Victorius sau Ciprian din Gallia; și în celelalte două cărți există secțiuni „narative”, adică de epică creștină, bazate pe episoade din Scriptură. Dar, pe lîngă această epopee biblică, poate fi sesizată și o a doua sursă de inspirație, importantă, și anume imnul, ca instrument folosit pentru a aduce laude lui Dumnezeu. Tema fundamentală este așadar slăvirea dreptății
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
să ajute, pe cît posibil, tradiția romană chiar și prin facilitarea participării cetățenilor romani la politica sa. Atenția acordată populației italice de către puterea ostrogotă dominantă a avut efecte benefice și în cultură, atît în cea profană, cît și în cea creștină. Totodată, relativa stabilitate instaurată în Italia de noul regat barbar, după aproape un secol de tulburări, uzurpări și invazii, a asigurat țării o prosperitate relativă, chiar dacă în operele lui Boetius găsim referiri la acte de samavolnicie comise de goți împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
din Fapte a devenit o înșiruire de episoade (circa patruzeci în total, fiecare avînd cam cincizeci de versuri). Primul cînt este dedicat faptelor lui Petru, iar al doilea faptelor lui Pavel, cei doi apostoli care reprezintă trecutul glorios al Romei creștine. Tonul este în mod deliberat triumfal, povestirea vieții apostolilor implicînd în același timp glorificarea Romei papale, care se regăsește în orice miracol înfăptuit de Petru. Opera lui Arator dovedește că scriitorul citise Poemul închinat Paștilui de Sedulius (p. 000), chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și stimulase reflecțiile celor mai sensibile personalități și ale celor mai profunde minți. La fel de indiferentă rămîne cultura greacă și atunci cînd Genseric și vandalii devastează din nou Roma în 455. Problema fundamentală a acestei istoriografii care își propune să fie creștină este lăsată moștenire de Eusebiu: aceea de a aborda în același timp istoria profană și istoria Bisericii, fiindcă nu se poate fi imagina, așa cum, în multe privințe, raționase și Eusebiu, una fără cealaltă; numai că, în cazul grecilor, așa cum am
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în mijlocul unei cumplite tragedii. Un aspect de la înmormântarea mamei. La serviciul înmormântării, în biserică, deși de față era un frate al repauzatei profesor universitar, deși fiul repauzatei era preot, deși repauzata era medaliată cu decorația de mamă eroină, și o creștină cu multă evlavie și cu multe fapte care meritau a fi menționate, apreciate și date ca exemplu, preotul n-a găsit de cuviință să rostească decât „Dumnezeu s-o ierte”. M-a supărat tare acest dispreț, această nepăsare arătată mamei
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pentru că sufletul și viața mea fără Marta rămâne pentru mine o rană care sângerează, o monstruozitate de neconceput. Marta, Marta, dacă ai fi încercat să mă asculți, dacă ai fi încercat să fii înțelegătoare, să-ți faci datoriile esențiale de creștină, pe cele de soție și de mamă duioasă, o, Marta, nu-ți poți închipui cât de fericită ai fi trecut prin viață. Marta, Marta, tu nu poți să înțelegi cât de dureros este pentru soțul tău că prin sâcâieli, prin
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și cel mai adesea prost Înțeleasă, secularizarea galopantă a tot ceea ce constituie valoare, Îndeosebi morală, au făcut ca multe dintre cutumele vieții sociale aparținând moralei să fie aruncate În derizoriu sau chiar persiflate. Dincolo de aceste vicisitudini ale momentului, principiul carității creștine ca parte integrantă a moralei creștine, rămâne valabil ca punct de plecare, element de referință și sprijin pentru cel ce Îngrijește omul În suferință. Pentru că doctorul tratează, dar numai Dumnezeu vindecă, de aici și Înalta demnitate a profesiei medicale. „Cinstește
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
bolnavilor 91 mai funcționau cămine pentru bătrâni, cantine pentru săraci, orfelinate etc. Cei care‑i Îngrijeau pe semenii lor considerau că, În ceea ce privește valoarea și Însemnătatea omului, după Dumnezeu, orice om este ca un dumnezeu ; slujeau pe cei bolnavi cu dragoste creștină, Îi Îmbărbătau În răbdare 99, le insuflau nădejdi de mai bine, le mângâiau sufletele, reme‑ morau sensul bolii și scopul principal al vieții pământești caduce - aceasta mai ales bolnavilor aflați Într‑o stare ter‑ minală sau celor cărora li s
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
singur”127 V. Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer V.1. Spiritualitatea, sensul și calitatea vieții Un număr de cercetări asupra pacienților bolnavi cu can‑ cer128 au demonstrat că aceștia au identificat redescoperirea sensului vieții și a spiritualității creștine ca fiind foarte importante În suferirea bolii. Când unui grup de aproape 300 de pacienți diagnosticați cu cancer li s‑a cerut să gradeze importanța problemelor În rezolvarea cărora ar avea cel mai mult nevoie de ajutor, 51% au raportat
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
a răspuns : „— Acum eu sufăr ceea ce sufăr. Acolo, Însă, un altul (Hristos) va fi În mine, Care va pătimi pentru mine, fiindcă și eu voi pătimi pentru El”. Astfel, a născut o fetiță pe care a crescut‑o o soră (creștină) ca pe o fiică a ei182. Putem conchide că aceia pe care tiranii i‑au silit să tră‑ deze credința creștină În public, s‑au arătat Învingători prin aceea că au primit cu nepăsare tot felul de tortúri În tru
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Azarie, datorită neputinței lui, a decis În sfârșit să rămână În mănăs‑ tire. După acest episod, el a fost pus să păzească porțile mănăstirii. A fost chemat la Domnul În anul 1836. Moaștele Sfântului Pantelimon au fost răspândite În toată lumea creștină, spre alinarea și vindecarea credincioșilor suferinzi. Multe biserici, capele, paraclise, mănăstiri, spitale, cabinete și instituții medicale sunt puse sub ocrotirea Sfân‑ tului Mucenic Pantelimon. La noi În țară, Catedrala Mitropolitană din Iași, Catedrala Episcopală din Galați păstrează, cu mare bucurie
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]