1,219 matches
-
de totdeauna - pentru încă un car de ani. Sper să te provoc și eu pentru prima dată așa cum în mod repetat m-ai provocat de atâtea ori și n-a fost rău nici pentru una din părți. Vin sfintele sărbători creștinești tradiționale, cu o iarnă nesperat de capricioasă și bogată în „troiene”, astfel că ceea ce s-a semănat să rodească îmbelșugat sub plapuma proteguitoare. Mulți ani cu bine, sănătate, spor în toate, mai ales în domeniul muncii creatoare pe care o
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
la care se adaugă altele de care n-am amintit plus faptul că astăzi am fost, ca de obicei - invitat la masă la finii Brătuleanu, ziua de astăzi o consider ca o zi excepțională nu numai din punct de vedere creștinesc, ci și ca zi cu semnificație deosebită pentru mine ca trăitor în aceste vremuri. O remarcă pe care o fac e că vremea s-a încălzit accentuat, că troienele de zăpadă s-au diminuat și se diminuează văzând cu ochii
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
alta la bărbie, acoperindu-și, cumva, simbolic, gura pungită, fără să se plângă niciodată de ceva. Tot ce se întîmpla era, în logica ei, hotărât de Dumnezeu. Nu lipsea în nici o duminică de la biserică și respecta cu sfințenie toate rânduielile creștinești, încît, probabil, găsea că nici revoltele, nici lamentațiile n-aveau rost. Înainte de a se culca, bătea în fiecare seară o sută de mătănii, iar dacă tata, care citea în pat, ridica ochelarii de pe nas, pe la a cincizecea mătanie, zicîndu-i ironic
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Julius primise prima Împărtășanie, de aceea Juan Lucas dădea vina pe mucosul ăsta care o vîrÎse pe maică-sa Într-o asemenea nerozie. Se Înșela. Susan cutreiera parohia din proprie inițiativă și luase totul foarte În serios, pătrunsă de iubire creștinească. Învățase chiar să facă injecții intramusculare și nu-i era scîrbă nici de săraci, nici de cerșetori, să nu-ți vină să crezi, nu altceva. Ce-i drept, se dusese la biserică În urma stăruințelor lui Julius, dar asta s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ei Susana Lastarria, mama fraților Lastarria care au Învățat tot aici, o convinsese. Julius avea talent, ai talent Julius și anul ăsta o să Înveți cu o altă profesoară, o foarte bună profesoară nemțoaică... Aici trebui să dea dovada de umilința creștinească acceptînd faptul că nemțoaica era o foarte bună profesoară, probabil că asta era cauza, fiindcă măicuța cu parfum de claviatură Își mușcă buzele pînă Începu să-i curgă sînge, deveni extrem de nervoasă și abia reuși să spună: „aveam de gind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
mea nu spune. Arată-mi tu unde. Să curmi o viață? Păi, tocmai asta e, Kar. N-o fac eu! Înțeleg. Vrei s-ajung eu în iad în locul tău. Să nu ucizi. Asta nu înseamnă că ucizi. Asta înseamnă milă creștinească. Noi făceam tot timpul asta cu animalele, când aveam ferma. Promite-mi, Kar. Promite-mi. Ai grijă, mami. Te repeți. Să nu mă pui acum într-o situație dificilă. Ce-ți spuneam eu. Nu-i nici o distracție. Distracția nu făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
a fost chipul cel mai de seamă al adevăratului ierarh român, personalitatea cea mai reprezentativă din Moldova din punct de vedere bisericesc și cărturăresc, exponentul cel mai credincios al curentului slavon și tălmăcitorul cel mai aprins al cărților de învățătură creștinească și duhovnicească din limba greacă și slavonă, podoaba Bisericii Ortodoxe și a culturii românești, bărbatul care a lucrat cu multă râvnă la întărirea Bisericii Ortodoxe și a patriei sale. În primăvara lui 1653 s-a retras la Mănăstirea Secu, metania
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
purtător de grijă pentru ridicarea nivelului cultural al 30 preoțimei și pururea străduindu-se la luminarea poporului moldovean din sânul căruia ieșise ca simplu fecior de țăran. Prin toate aceste daruri sufletești se conturează armonios dorul său neîntrecut de slujire creștinească și românească. Nici un cărturar sau ierarh român de până atunci nu a arătat atât patos în slujirea cu cuvântul și cu fapta, atât a crezului creștin, cât și a celui românesc. Astfel, de acum înainte, Sfântul Ierarh Varlaam devine un
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
au dat-o, încât să pot aduce un omagiu luptătorilor eroici de la Mănăstirea Secu din 1821. Sunt de asemenea adânc mișcat de găzduirea bunilor călugări de aici, în frunte cu Egumenul mănăstirii, care ne-a oferit o găzduire cu adevărat creștinească. Jean Cambiotis, Ambasador al Greciei la București * 8 august 1971 Acest sfânt lăcaș înconjurat de păduri este pentru mine un izvor de cuvioșie și de respect și dragoste pentru istoria și credința neamului nostru. De câte ori revenim în locurile acestea dragi
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
de pe stadion, la îmbulzeala care Așavut loc, unul din stâlpii de la poartă a căzut direct pe ofițerul Hurjumă și l-a strivit ca pe un șobolan. Și după cum se zice că ,, Dumnezeu nu bate cu ciomagul’’, aici sa făcut dreptatea creștinească, strivind executantul, care deși a executat o sentință nu a respectat regula unui pluton de execuție. REZOLVAREA CAZULUI MICLĂUȘ La sfârșitul anului 1973, mai precis în ziua de 27 decembrie, în timp ce eram șșșeful Miliției județțului Vrancea, primesc un telșefon de la
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
simțise părintele Paneloux ajutorul ceresc și speranța creștină, care le erau oferite tuturor. El spera împotriva oricărei speranțe că, în ciuda grozăviei acestor zile și a strigătelor celor care trăgeau să moară, concetățenii noștri vor adresa cerului ultimul cuvânt cu adevărat creștinesc, cel de iubire. Restul Dumnezeu îl va face. Este greu de spus dacă această predică a avut efect asupra concetățenilor noștri. Domnul Othon, judecătorul de instrucție, i-a declarat doctorului Rieux că găsise expunerea părintelui Paneloux "absolut irefutabilă", dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
Paneloux mai predicase în același loc rămânea adevărat \ sau cel puțin asta era convingerea lui. Dar mai era posibil, așa cum ni se întâmplă tuturor, și se bătea cu pumnii în piept, el gândise și ne spusese acel lucru fără dragoste creștinească. Ceea ce rămânea totuși adevărat era că din orice lucru e totdeauna ceva de reținut. Pentru un creștin chiar și cea mai crudă încercare este în folosul lui. Și ceea ce acest creștin, în speță, trebuia să caute, era tocmai folosul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
că pagina care ar fi trebuit să fie ultima a acestei scrisori a devenit prima. O mică neatenție pentru care cer scuze. Același Mă adresez și Doamnei, tov. dvs. de viață, cu respectuoase sărutări de mâini - felicitându-vă pentru sărbătorile creștinești, dorindu-vă „Mulți ani” cu sănătate deplină și mult spor material și mai ales de ordin spiritual în „Anul Nou 2011”. Același A.M. Am amintit la locul cuvenit că, la începutul lui septembrie 2010, în urma vizitei ce mi-a făcut
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
a stării lui de sănătate. Între noi e o prietenie foarte veche din vremea școlarității noastre de la școala normală din Bârlad, însumând deja 75 de ani! Telefonez la Paris la ai mei, fericiți că la o asemenea zi de sărbătoare creștinească au casa plină de musafiri, cunoștințe personale făcute în timpul celor patru călătorii la Paris. Am vorbit cu ai mei, am vorbit cu acei musafiri, reîmprospătându-mi momentele fericite și împrejurările în care i-am cunoscut. Parcă aș fi fost încă
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
să le și citim?“ „Nimic mai simplu“, ne spusese Diotallevi, „mereu există câte-un editor care le retipărește - mai mult, altădată o făceau arătându-se indignați, din Îndatorire documentară, apoi, Încet, Încet au reînceput s-o facă cu satisfacție“. „Ce creștinesc din partea lor.“ 93 Unica societate cunoscută de noi care ar fi capabilă să ne facă concurență În aceste arte ar putea fi aceea a iezuiților. Dar am reușit să-i discredităm pe iezuiți În ochii plebei nepricepute pentru motivul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
ficați până leșini. Deci ăsta e argumentul, logica anchetei, de a te face să spui adevărul. Am rezistat la tortură, la bătaie; n-am rezistat la vrăjeală. Deci când mi-a spus: „Băi, fata asta trebuie să aibă o înmormântare creștinească“. Ei, la vrăjeala asta, n-am mai rezistat! Atuncea mi-au curs lacrimi și am spus unde am aruncat-o. Deci m-a luat cu vrăjeală dulce. Bătaie... cu bătaia, n-au scos nimic de la mine. Dar, când m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
nostru. Am dorit să pun aceste triste lucruri la începutul cronicii de-acum sfârșite, și nu la urmă, unde ar trebui să stea în respectul cronologiei, încât cititorul să judece întâmplările vieții regelui Rotari și ale vieții mele cu milă creștinească și cu indulgență. Amintindu-și că, mai devreme sau mai târziu, se va afla și el în fața lui Abbatôn cel înspăimântător. Lui Abbatôn, pe când era un înger purtând numele de Muriel și nu păcătuise încă prin trufie, Creatorul i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
prăpădit și ea. Nu ține Dumnezeu cu ei deloc. Orfanii au fost și orfani sunt și-acuma. Dragii moșului, haidați cu mine să vă duc să o vedeți și să vă luați rămas bun de ea și să o îngropați creștinești, după obiceiul de la noi din sat. Cu inima sfâșiată de durere, cei trei, naivi și trecuți prin viață ca rața prin apă, au ascultat de spusele nenorocitului de lup și l-au crezut pe cuvânt. Ba mai mult s-au
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
să fie la nimereală... - Am zis io altfel? Așa e și acuma. Avem aici oasele unui bandit. Partidul, personal tovarășu’, s-a îndurat de i-a trimis... Ce s-a mai găsit la unii, i-a adunat frumos, cu repect creștinesc, strămoșesc, chiar dacă noi combatem misticismul. Adică se-ntoarce în săculețe la casele lor și în sânul familiilor lor de unde i-a despărțit politica greșită ce-a făcut-o, și vine tinerelul ăsta, care ce știe el de politică și disciplină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
faci având în vedere augusta-mi calitatea de șef al acestui loc. — Sunt bine, mulțumesc. Dacă zici tu, spuse Ben, intrând. Ai fi în stare să joci și cu glezna ruptă. Salut, Sam! Și tu ai venit într-o misiune creștinească? I-am răspuns printr-un gest larg, din mâini, în semn că da. — Da, dar n-a durat mult. Hazel și cu mine tocmai discutam. Foarte drăguț din partea amândurora că vă faceți griji, zise Hazel, cu impasibilitatea-i obișnuită. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
drum spre spânzurătoare de aici numele de "Via de' Malcontenti"42. Tot cunoscut drept "Templul" era un oratoriu dintr-un cimitir întreținut de către Cei Negri în spatele zidurilor orașului, lângă spânzurătoare, unde condamnatul putea să primească ultimele rituri și o înmormântare creștineasca [Figură 15.]43 Deși se poate ca o eroare în transcriere să-l fi făcut pe autorul acestei relatări să plaseze sentința și execuția lui Rinaldeschi "în Templu", relatarea este probabil corectă în ceea ce privește înmormântarea lui Rinaldeschi "la templu" însemnând la
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
legea civilă în privința blasfemiei. Conform celui de al Doilea Conciliu de la Ravenna din 1311, delincvenții la prima abatere ar trebui excluși pentru o lună din biserică și celor care repeta ar trebui să le fie negat dreptul la o înmormântare creștineasca.105 Rapoartele anchetelor bologneze citate mai sus arată că pedepsele impuse pentru blasfemie includeau înfometare, recitarea Tatălui Nostru, participarea la slujbe în anumite biserici, si, în cazuri mai serioase, pelerinaje de penitenta. Blasfemia de acest tip era de obicei însoțită
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
555, care a spus că nu erau prescripții împotriva tentativei de suicid în canoanele conciliilor timpurii, si Murray, Suicide (n. 14 mai sus), ÎI, 400-401, care de asemenea atrage atenția asupra evidentei indirecte din Old Norse Eidsivathinglaw, care nega înmormântarea creștineasca celui care "a murit din această cauză", dar nu, din câte se pare, dacă a supraviețuit tentativei de suicid. 76 Sulpicius Severus, Vită S. Martini, 8:1, ed. J. Fontaine, 3 vol. Sources chrétiennes 133-135 (Paris, 1967-1969), I, 270. 77
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
spunea Corneliu Zelea Codreanu despre violență și orice fel de ripostă necreștină: „Camarazi, noi slujim lui Dumnezeu și patriei. După legile lui Dumnezeu, care nu pot fi răstălmăcite, nici modificate, viața nu-i a noastră și răzbunarea nu i act creștinesc. De aceea, orice picătură de sânge, din orice motiv și În orice Împrejurare am vărsa-o, fapta noastră constituie un păcat. Un păcat de moarte și de neiertat. Și dacă legile țării ne-au sau ne vor achita și absolvi
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
ai văzut cum ai căzut jos... - La-la-lasă-mă-n pace, lasă-mă-n pace, strigă sugrumatbătrînul către imposibila Aglae. -Ce să te las în pace, spun ce-i adevărat! Dacă mori, nu știe omul unde să caute banii să-ți facă cele creștinești. Oamenii bătrâni mai merg pe la biserică, se mai spovedesc, își pun bani de înmormîntare deoparte, haine curate... - La-la-lasă-mă-n pace, că n-am murit! Pleacă de aici, căn-am murit! strigă, din nou livid, Costache. - Degeaba te superi, ca soră sunt datoare
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]