1,251 matches
-
meu John Robert, soarele a răsărit, strălucește, cerul e albastru, mierla cântă, trebuie să încercăm să fim fericiți, de ce n-am putea, din moment ce suntem amândoi atât de inteligenți! Haide, zâmbește-mi! — Oh, Hattie, Hattie... Își înfipse degetele în părul scurt, creț, cărunt, și trase cu putere, de parc-ar fi vrut să-l lungească și să-l facă să-i acopere ochii. Se așeză, cu greutate, în fotoliu. Hattie ședea pe un scaun cu speteaza dreaptă, lângă masa cu rămășițele unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
hălci fleșcăite, zbârcite, spongioase și poroase, bătrâne, ca resturile de piei și de zgârciuri ce nu pot fi gătite și se aruncă la gunoi, sau ca un maldăr de plante moarte, putrezite, lipsite de lumină. Ochii erau pieriți pe sub glugile crețe ale pleoapelor. Nu era o față, ci o masă haotică de cărnuri care se pleoșteau pe locul unde ar fi trebuit să fie o față. Pielea era groasă și acoperită cu pete decolorate, mânjită de o brumă de barbă căruntă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
bun pentru sănătate. Fructele, cerealele, legumele, verdețurile, ”tezaurizează” multiple valori nutritive necesare organismului uman. Am putea face și o clasificare a lor: rădăcinoase (morcovi, pătrunjel, țelină, ridiche, sfeclă roșie); bulbifere (ceapă, usturoi); tuberculiere (cartofi); vărzoase (varza albă, varza roșie, varza creață, varza de Bruxelles, conopida) fructoase (roșii, vinete, ardei, castraveți, dovlecei, dovleac, pepeni); păstăioase, leguminoase (fasolea verde, mazărea verde, leguminoase uscate, soia); frunzoase (spanac, salată verde, cicoare de grădină, lobodă, măcriș, ștevie); ciupercile comestibile. Separat, aș îndrăzni să le trec pe
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
a Linei: ,,Dr. Lina Rim - Mamo Mini atinsese cu precauțiuni portița grilajului vopsit proaspăt și urcase scara necunoscută cu acea emoție pe care o poate da o scară urcată pentru întîia oară. Se oprise în fața ușei mari cu geamuri galbene, crețe ca o foaie de celuloid gofrat, și care nu-i plăceau, apoi sunase cu acea sfiiciune pe care o ai în fața unei uși cu geamuri galbene, 134 îndărătul căreia se găsesc oameni abia strămutați. Aștepta acum cu o ușoară spaimă
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
de frica Elenei, fiindcă își schimbase pieptănătura. Se tunsese iar, dar printr-o greșală a coaforului stuful cârlionților fusese masacrat. Mika-Le ceruse singură, e drept, ă la gargonne, fără să-și dea seama că-i rămâne un; fel de puf creț, negru pe un cap băiețesc, ca după tifos. Lipsa acelei umbre pe frunte lua ochilor galbeni orice lumină. Stau mari, goi, căscați spre Elena pentru a-i putea vedea impresia în caz de primejdie. Totuși intrase pentru că vrea cu orice
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
vedea în ferestrele cu cercevele de lemn strujit mușcate roșii și mostrele de mărfuri ; firme de tablă ieșeau perpendicular din ziduri ; tâmplarii expuneau în stradă tot soiul de sicrie dar cea mai ochioasă era vitrina cârpaciului, împodobită cu botine, cizme crețe și pantofi pingeluiți și mai ales cea a ceaprazarului. Pândită de păienjenișul negustorilor ascunși prin unghere întunecate, mulțimea se mișca în toate părțile. Solemni și indiferenți, bătrânii ieșeau cu scaunul pe trotuar, neîncetând să converseze cu cei rămași în casă
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
nicăieri nu era nici o bancă, ce prost merg și autobuzele de pe linia Descalzos, uneori vin două unul după altul, primul e plin și nici nu oprește, iar al doilea e gol. Arminda văzu un cap pe jumătate Încărunțit cu părul creț, de zamba și alături de ea un loc liber, se trînti pe scaun Închizînd ochii pînă o trece acest moment În care tensiunea Îi coborîse probabil la zero. CÎnd deschise ochii, Încasatorul era lîngă ea cu biletul pregătit și ea Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
basoreliefurile columnei lui Traian, nu ne dau decât un singur soi de veșmânt la toți barbarii reprezentați pe ele, și între care fără îndoială că au trebuit să fie și Geți. Un vers al lui Ovidiu vorbește între altele despre «Creții purtători de pantaloni», și tocmai pantalonii erau partea caracteristică a vestmântului Dacilor. Acești pantaloni erau largi și lungi pană la căpută, unde par legați cu o sfoară. În picioare purtau un soi de opinci prinse cu nojițe; capul la cei
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
purtau un soi de opinci prinse cu nojițe; capul la cei nobili era acoperit cu un soi de căciulă frigiană, care nu se vede însă a fi fost făcută din piele de miel, ci dintr-o stofă moale, deoarece înfățișează creți și ia prea exact forma capului ce acoperă. Corpul era îmbrăcat cu o tunică lungă până la genunchi si încinsă peste brâu, iar pe deasupra era aruncată o manta fără mâneci, prinsă pe umăr cu o agrafă. Atât Geții cât și Dacii
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
gete și iazige se supun lui Traian. Arele gete, ce am văzut că locuiau în Valachia, sunt îmbrăcate ca și Dacii, iar Iazigii poartă niște haine până la talie strânse pe corp și terminate printr-o fustă lungă până în pământ și creață, încât de departe au aparența unor femei. Iazigii care fusese pedepsiți de Decebal cu luarea unei părți din pământul lor, ca unii ce refuzaseră a se alia cu Dacii , fură cei dintâi ce se închinară lui Traian. Romanii iau după
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
dispărut totul? De unde-a apărut totul? Spre deosebire de mine, care n-aveam nici măcar o urmă de răspuns, bărbatul de pe capră își găsea el singur răspuns la toate întrebările, știa tot. Om masiv, cu mustăți lungi care se vărsau în mari favoriți creți, ușor încărunțiți, îmi inspira și încredere, și spaimă. Dar spaima era mai puțin agresivă decât curiozitatea. Avansam alunecând încet. — Cât e ceasul? Iată-mi și vocea, pentru prima dată. Răgușită la cât și înfundată la ceasul. De un’ să știu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
se mai ostenească. — Cum te cheamă? întrebă Nicu, deși știa, dar străinul nu știa că el știe. — Dan Crețu. — Pe mine Nicu, adică domnu’ îmi zice, la școală, Niculae, Stanciu Niculae. Îl știi pe spițerul Kretzu, ăla roșcovan? Nu-i creț deloc. Mă trimite uneori să duc tot felul de alifii, plămade, buline și prafuri care te vindecă. Io sunt comisionar, zise băiatul, încercând să pară modest, deși era foarte mândru. — Ce cauți aici? Nicu nu știa cum să-i zică
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
care chiar îți pasă, mie mi-e foarte greu. Pentru că te aștepți ca străinii să-nceapă cu observațiile. Una spune că-i așa, alta că-i pe dincolo, unul că-i deșteaptă, altul că-i proastă, că are părul prea creț, că nu are ținută sau că vorbește pe nas și, încetul cu încetul lumea îi distruge orice lumină. Odată, Iancu, specializat, cum știți, în chestiuni destul de scabroase, ca să mă „salveze“ de o doamnă căsătorită, fără de care mi se părea că
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
110} PESTE CODRI STA CETATEA... Peste codri sta cetatea Stăpânind singurătatea... Luna plină strălucea, Ziduri negre poleia Din nălțimea cea albastră Bătea tainic la fereastră. Și pe negrele zăbrele Sta Domnița după ele, Uitîndu-se norilor Calea sburătorilor. Părul galben abia creț Peste împle sta răzleț Și trecând pe după tâmple Ca un val de aur împle Umerele și spinarea Și întreagă arătarea. Și e una la părinți Cum e luna printre sfinți, Și-ntre fete tinerele Ca și luna printre stele, Și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
vorbă dulce Pe-a lui braț ca să se culce, Mai nu vrea și mai se lasă, Ca de-un farmec e atrasă, 128 {EminescuOpVI 129} Pîn-ce cade-n a lui braț De-o privește cu nesaț. Păru-i galben abia creț Peste tîmple-i stă razleț, Dîndu-i multe frumuseți Și trecând pe după tâmple Umerii cu aur împle, Umerele și spinarea Și întreagă arătarea. - O, copilă, chipul tău De-mi-l bunul Dumnezeu, Chipul tău cel ismenit Ce pare că-i zugrăvit; Draga
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
scula-o nu mă - ndur; Se sculă mândra descinsă Ca o luminiță - aprinsă. 60 Mă miram ce-mi place mie Mărul roșu de la vie, Bădița de omenie; Mă miram că ce mi-i drag Mărul roșu pădureț, Bădița cu părul creț. 61 Frunză verde foi mărunte, Vorbe mi-au eșit cam multe, Las - să iasă Că nu-mi pasă, Că badița nu-i acasă, Că bădița-i dus la coasă; Rupă-i-se coasa-n două Să vie la alta nouă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ne pornia. Eu îi zisei mamei: - Sui, maică-n deal la cruce Să vezi Cuza cum ne duce, Că ne duce ca pe boi, Și ne tunde ca pe oi, Și ne dă chica-n gunoi. 179 Frunză verde mintă creață, Duminică dimineață La Darabani în ceea parte, Ne plâng mamele de moarte. - Plînge-mă, mamă, cu dor, Că ți-am fost de ajutor De scos boii din ocol Și i-am mânat la ogor. Ogorul L-am brăzdat, Straie negre - am
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
De nouă ani în pod aruncat. Când pe cap îl punea Pe umere se oprea, Să nu vre fi șolduros Vre trece până jos, Că era anume făcut pe isteție, De un meșter de blăstămăție Și era cu o mintie creață Toată închegată-n ață, Avea postav de cinci groșiți Iară ață de cinci florinți- Cât era țara ungurească Nu se afla ață s'o cârpească. Avea nădragi de Anglie, Petece o mie, Ață o cocie; În picioare cisme-ncăputate Tot cu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
plină de lacrimele ei, vedea ca-n vis chipul mirelui ei iubit. Ci 327 {EminescuOpVI 328} ochii ei, două isvoare secate, încetase de a mai vărsa lacrimi. Cine-o vedea cu părul ei galben și lung, despletit, - și împrăștiat ca creții unei mantii de aur pe sânul ei rece - cine-ar fi văzut fața ei de-o durere mută, săpată parcă cu dalta în trăsăturile ei, ar fi gândit că-i o înmărmurită zână a undelor, culcată pe un mormânt de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
minute. * Dascălu cânta cât îl ținea gura: ― În țara fluturilor albaștri / O muscă și un leopard, ha, ha / Jucau de o oră biliard, ha, ha / Mamutul chel și ambițios ha, ha / Dădea cu glaspapir pe jos, ha, ha / O oaie creață pensionară, ha ha... Ridică mâna de pe volan și pocni înciudat din degete: ― Dă-mi o rimă la pensionară. Repede! ― Aeroplan, mormăi Nucu Scarlat. ― Aiurea în tramvai! Unde e rima? Reluă pe melodie: Deci! O oaie creață pensionară ha, ha... ― Dădea
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ha, ha / O oaie creață pensionară, ha ha... Ridică mâna de pe volan și pocni înciudat din degete: ― Dă-mi o rimă la pensionară. Repede! ― Aeroplan, mormăi Nucu Scarlat. ― Aiurea în tramvai! Unde e rima? Reluă pe melodie: Deci! O oaie creață pensionară ha, ha... ― Dădea cu pudră întîia oară, sugeră sfioasă Melania Lupu. Și completă: ha, ha! Florence Miga oftă. "Biata Melania! S-a zaharisit de tot." Cârnul exclamă pe neașteptate. ― Ce fac ăia, domnule?! Au înnebunit? * În ultima clipă, viră
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
le reconstitui semnalmentele. Ce aș declara, solicitat eventual ca martor. Își încrucișă picioarele, întinzîndu-le în toată lungimea lor. Aiureli, domnule maior! Asta e tot ce aș fi fost în stare să le relatez. Simple aiureli! Unul era negricios cu părul creț, iar celălalt avea haine albe. Rețineți, asta se întîmpla la câteva secunde după consumarea incidentului! Vă întreb atunci, ce încredere poți acorda unui amărât care vine în fața instanței după nu știu câte săptămâni, dacă nu luni de zile, și-ți toarnă baliverne
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
se țin de găinării. Un borfaș serios nu sparge camere de hotel, nu-și riscă pielea pentru un aparat de ras electric, un ceas sau, cum spuneați dumneavoastră, niscai cosmetice. Avem de-a face deci cu niște începători... Adăugați părul creț și tenul smead. Nici nu mai interesează datele celuilalt. Vin de la sine. Fiind în posesia acestor "aiureli", Miliția i-ar fi depistat pe borfașii dumneavoastră în mai puțin de 24 de ore... Și acum să ne întoarcem la domnișoara Scurtu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
rămăsese mai puțin de un sfert. Mancuso părea mai abătut ca niciodată, dar doamna Reilly bătea tactul cu un picior în linoleum și râdea timid, privind la ceea ce se petrecea în centrul camerei. O femeie scundă și grasă, cu părul creț, cărunt, dansa singură pe linoleum, legănându-și sânii grei care atârnau sub o bluză albă. Pantofii ei sport băteau dușumeaua cu convingere, purtând sânii care se bălăbăneau și șoldurile care se roteau când înainte, când îndărăt, în spațiul dintre masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
publicului, referitor la modul cum acționează efectiv genele. Nu există nici o genă care să controleze vreo trăsătură de caracter. Din nefericire, publicul nu știe asta. Oamenii cred că, din moment ce există o genă pentru culoarea ochilor, pentru înălțime și pentru părul creț, de ce să nu existe și o genă pentru sociabilitate? Geneticienii nu vor spune adevărul. Ei sunt cu toții în consiliile unor companii particulare și au intrat într-o cursă de identificare de gene pe care să le poată breveta pentru propriul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]