13,465 matches
-
De când au început să construiască blocurile de lângă Spital, mahalalele se numesc cartiere.Până și colonia de barăci de lângă gară se cheamă acum cartierul C.F.R. După moartea lui Dej s-au schimbat o mulțime de denumiri. Cinematograful «Gorki» a devenit «Ion Creangă»...” Dar iată evocarea aceleiași lumi făcută și de alt personaj: „Toți alergau după mâncare și din cauza aceasta unii, destul de mulți, se îndopau cu disperare, de parcă ar fi fost ultimul prilej. Magazinele erau goale, dar se mânca mai mult decât atunci când
Un roman complex by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2496_a_3821]
-
Teoria relativității dată peste cap: o firmă a făcut oferta înainte să i-o ceară statul Direcția pentru Protecția Copilului din subordinea dlui Pruteanu mai reușește o performanță uluitoare: oferta unei firme care dorește să reabiliteze Complexul de servicii ”Ion Creangă” ajunge la Consiliul Județean cu 9 (NOUĂ) zile înainte ca aceasta să fie solicitată. Președintele CJ Neamț, Vasile Pruteanu, șeful filialei locale a PDL, poate fi acuzat și de tăinuire. În declarația sa de interese nu menționează firma fiicei sale
Cum împarte Vasile Pruteanu, omul lui Pinalti, peste 200 de milioane de euro. Afaceri care au colorat în portocaliu județul Neamț () [Corola-journal/Journalistic/25017_a_26342]
-
ieri, ascultând pietrele cu șoapte de nisip nici tu nu mă mai prinzi într-o privire, răsfoit prin ceaslovul ierbii. nici tu nu mă mai mori printre păreri. Desenasem chipul tău, Ploua imens pe-o margine de tine, pe lumina crengii cu ochi de dimineață. ploua imens la streașină de sân, Florile plecate-n vacanță, se spânzurase cerul într-un buric de ziuă, fredonau nostalgia emoției cu înc-un vers plecarea mi-o amân. întârziate pe fluturii, umblând târâș, prin gândul aerului
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
de istorie literară, conferințe și rapoarte academice care se potrivesc destul de puțin cu ideea de publicistică curentă. Cele șapte volume cuprind însă, practic, totalitatea producției sale critice de după război, cu excepția cărților refăcute (Istoria literaturii și compendiul, precum și monografiile Eminescu și Creangă). Înainte de orice încercare de a discuta fondul problemei, discuție care abia acum se poate face în condiții normale, pe baza întregului material, trebuie contemplată și apreciată dificultatea acestei uriașe întreprinderi a echipei de la Institutul Călinescu coordonată de istoricul literar și
Ultimul Călinescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2524_a_3849]
-
Înăuntru era lumină. Cine erau oare oamenii aceia? Să fie sufletul un străin pe pământ? Încotro oare își îndreaptă pașii? E vocea lunară a surorii prin noaptea sacră ceea ce aude călătorul întunericul în barca sa nocturnă în iazurile lunare printre crengi putrede și ziduri scorojite. Cel care delira este mort, străinul a fost îngropat. Soră a tristeții zbuciumate privește! O barcă înnebunită se îneacă sub stele chipul tăcut al nopții. Pentru că nu există poezie festivă, a spus cineva, căci poate numai
Ernesto Sabato - Abaddon exterminatorul by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2529_a_3854]
-
vin sau cu cireșe. Tradiția spune că la Moșii de vară toți morții se duc pe Valea cu Dor. Acolo fiecare găsește bucatele primite de pomană până la Rusalii. Cine nu găsește pomană se retage trist în mormint ținând în brațe crengi cu flori de tei. În Prahova se împart căni de lut umplute cu vin și împodobite la toartă cu flori de trandafir și de tei. Gospodinele prepară păsat (făină de porumb măcinat mai mare) fiert în lapte). În Argeș, gospodarii
MOȘII DE VARĂ. De ce trebuie să dați de pomană ceapă și usturoi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25451_a_26776]
-
pâraiele se uneau într-unul iute, care curgea mai departe, în jos, pe strada Gomólka, tăind apoi strada Chrzanowski și vărsându-se în cele din urmă în bălțile uriașe de pe marginile străzii. Colina din spatele bisericii era învăluită în ceață, de pe crengile pinilor și molizilor cădeau picături grele și totul, laolaltă cu acoperișurile caselor și cu vârful clopotniței din lemn, se cufunda într-un șuierat unitar. În fiecare an mirosul verii venea dinspre mare. Briza aducea cu ea mirosul năvoadelor agățate și
Pawel Huelle - Eram singur și fericit by Radoslawa Janowska- Lascăr și Mihaela Cornelia Fis () [Corola-journal/Journalistic/2549_a_3874]
-
toamnei mohorîte Își mișcă-ncet podoaba lui bolnavă, Ca din cădelniți fumul de tămîie, Prelung se zbate frunza din dumbravă. Tu stai în prag, și din frăgar o frunză La sînul tău s-a coborît să moară, Iar vîntul spune crengilor plecate Povestea ta, frumoasă domnișoară... (Dăscălița)i Dau îndărăt două pagini ale ziarului, la interviul dedicat poetului contemporan. Nu i se citează nicio piesă lirică. Nicio strofă. Nici măcar un vers. Ni se oferă în schimb cîteva fotografii, menite a ilustra
Ars amandi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2447_a_3772]
-
fără a se opri. Își potoli setea în unda urmărirea salvării ce-l luase pe Constantinidis. unui pârâu. Noaptea nu-și conteni zborul până târziu. Neputința nu și-o ierta. Se sculă într-un târziu și se Se odihni pe creanga unui pom de la marginea îndreptă prin întunericul nopții spre cimitirul unde drumului ce ducea spre locuri neștiute. fusese îngropată „cucoana”. Razele dimineții îl îndemnară la drum. Zbură la fel Simțea că numai din cauza ei se întâmplase totul de ușor pe deasupra
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]
-
straniu. căutat. Bătrânul Constantinidis alerga, însoțit adesea de Deasupra unui mormânt, o cățelușă mică scurma cockerul neastâmpărat, pe la toți medicii cunoscuți și pământul afânat. Curios, porumbelul se apropie în zbor și necunoscuți. Toate tratamentele prescrise se dovediră se așeză pe creanga celui mai apropiat copac. Privea la neputincioase. Se părea că organismul refuza să lupte, strădania cățelușei de a săpa ceea ce oamenii refuza să trăiască. îngropaseră de puțină vreme. În mintea lui, neputința organismului de a se lupta, Nici nu observă
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]
-
întreaga țară și scriitorii de la Chișinău. Programul manifestărilor a cuprins un colocviu cu tema Două state - o singură literatură, întâlniri ale grupurilor de scriitori cu studenții și profesorii Universității de Stat din Moldova și ai Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, un maraton de poezie la sediul Uniunii Scriitorilor din Moldova, un concurs de poezie desfășurat în curtea Catedralei din Orheiul Vechi, două admirabile recitaluri susținute pe scena Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău de actorul Constantin Chiriac, ca și vizitarea
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2462_a_3787]
-
o vreme, poate să descrească, apoi până la indiferența față de el a cititorilor, până la uitare, după cum poate și să renască în proporții nebănuite, surprinzătoare. Un proces care-i privește și pe clasici, de altfel, nu doar pe contemporani. Un subiect : Ion Creangă, un clasic. Despre Creangă, G. Călinescu a scris, în 1938, o carte esențială, a scris-o cu sentimentul că a închis acest subiect, de la care, de altfel, nici nu a vrut prea mult. Afirmă limpede: „Despre Creangă , ca artist, sunt
Subiecte deschise by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2384_a_3709]
-
descrească, apoi până la indiferența față de el a cititorilor, până la uitare, după cum poate și să renască în proporții nebănuite, surprinzătoare. Un proces care-i privește și pe clasici, de altfel, nu doar pe contemporani. Un subiect : Ion Creangă, un clasic. Despre Creangă, G. Călinescu a scris, în 1938, o carte esențială, a scris-o cu sentimentul că a închis acest subiect, de la care, de altfel, nici nu a vrut prea mult. Afirmă limpede: „Despre Creangă , ca artist, sunt puține de spus, și
Subiecte deschise by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2384_a_3709]
-
Un subiect : Ion Creangă, un clasic. Despre Creangă, G. Călinescu a scris, în 1938, o carte esențială, a scris-o cu sentimentul că a închis acest subiect, de la care, de altfel, nici nu a vrut prea mult. Afirmă limpede: „Despre Creangă , ca artist, sunt puține de spus, și studiile se pierd în divagații“. Nu chiar atât de puține, i s-ar putea răspunde azi. Ar fi fost mai mult decât uimit G. Călinescu de mulțimea studiilor despre Creangă din anii 2000
Subiecte deschise by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2384_a_3709]
-
Afirmă limpede: „Despre Creangă , ca artist, sunt puține de spus, și studiile se pierd în divagații“. Nu chiar atât de puține, i s-ar putea răspunde azi. Ar fi fost mai mult decât uimit G. Călinescu de mulțimea studiilor despre Creangă din anii 2000, începând cam din 1970, de fantasticul Dicționar al personajelor lui Creangă, înfăptuit de Valeriu Cristea, lucrare monumentală apărută, din nefericire, postum, în 1999. Alți critici postcălinescieni, și nu de toată mâna, au dat, încă după război, studii
Subiecte deschise by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2384_a_3709]
-
în divagații“. Nu chiar atât de puține, i s-ar putea răspunde azi. Ar fi fost mai mult decât uimit G. Călinescu de mulțimea studiilor despre Creangă din anii 2000, începând cam din 1970, de fantasticul Dicționar al personajelor lui Creangă, înfăptuit de Valeriu Cristea, lucrare monumentală apărută, din nefericire, postum, în 1999. Alți critici postcălinescieni, și nu de toată mâna, au dat, încă după război, studii despre Creangă: Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu, Tudor Vianu, I. Negoițescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, mai târziu
Subiecte deschise by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2384_a_3709]
-
anii 2000, începând cam din 1970, de fantasticul Dicționar al personajelor lui Creangă, înfăptuit de Valeriu Cristea, lucrare monumentală apărută, din nefericire, postum, în 1999. Alți critici postcălinescieni, și nu de toată mâna, au dat, încă după război, studii despre Creangă: Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu, Tudor Vianu, I. Negoițescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, mai târziu Eugen Simion, Nicolae Manolescu (în Istoria critică), Cornel Regman, Mircea Diaconu, Mircea Scarlat și alții și alții. Deci Ion Creangă, un subiect niciodată închis. De oarecum altă factură
Subiecte deschise by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2384_a_3709]
-
mâna, au dat, încă după război, studii despre Creangă: Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu, Tudor Vianu, I. Negoițescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, mai târziu Eugen Simion, Nicolae Manolescu (în Istoria critică), Cornel Regman, Mircea Diaconu, Mircea Scarlat și alții și alții. Deci Ion Creangă, un subiect niciodată închis. De oarecum altă factură, dar conducând la aceeași concluzie a subiectului închis, fusese poziția lui E.Lovinescu față de alt clasic, I.L.Caragiale. Îl socotise un autor prea mult legat de vremurile în care scrisese, vremuri perisabile
Subiecte deschise by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2384_a_3709]
-
și despre acum. Limba lumii lui Caragiale este și a noastră, cum simte oricine. Dar măcar câteva impresii despre cartea pe care-mi propusesem să o comentez în cadrul acesta și am tot întârziat, câștigat de ideea că marii autori, precum Creangă și Caragiale rămân oricând subiecte deschise, subiecte, de fapt, cu neputință de închis. Este vorba de Caragiale după Caragiale de Angelo Mitchievici (Ed. Cartea Românească, 2014), o carte care se plasează, neîndoielnic, în rândul acelora care propun subiecte deschise. Caragiale
Subiecte deschise by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2384_a_3709]
-
rămân oricând subiecte deschise, subiecte, de fapt, cu neputință de închis. Este vorba de Caragiale după Caragiale de Angelo Mitchievici (Ed. Cartea Românească, 2014), o carte care se plasează, neîndoielnic, în rândul acelora care propun subiecte deschise. Caragiale, ca și Creangă, un subiect deschis sau, mai exact, niciodată închis. Ceva despre autor. Angelo Mitchievici este un tânăr critic și eseist legat de România literară a anilor din urmă, unde a susținut (și încă mai susține) cronica filmului. A scris o carte
Subiecte deschise by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2384_a_3709]
-
Ram cu oglinzi” - poeme-editura Facla „La lumina mâinilor” poemeeditura Facla „Țara poemului meu”( poeme) ed. Cartea Românească „Aur heraldic”poeme editura Cartea Românească „Soarele de Andezit”poeme-Editura Militară „Omul de zăpadă și omul de cărbune”( poeme pentru copii) Editura Ion Creangă „Amarul mierii”poeme editura Călăuza „Cartea de sub brad” poeme pentru copiiEditura Emia „Elegiile Corvine poemeeditura Emia „Evroze” -editura Emia „Grădinile semantice” poeme, volum aniversar editura Emia „Mierea sălbatică”, poeme-editura Helicon et Signata „Plângea să nu se nască” poemeeditura Signata „Strugurii
Opera editată. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_62]
-
care marchează începutul unei noi etape în creația lui, se pot doar face presupuneri privind drumul pe care l-ar fi urmat. Vocația de înainte-mergător s-a văzut și după 1990, prefigurată, între altele, de rescrierea Poveștii poveștilor a lui Creangă, una din direcțiile îmbrățișate de proza noii generații — cea a limbajului dezinhibat, a curajului (și plăcerii) de a spune lucrurile pe șleau. Mi-l imaginez propunând o ficțiune minimalistă, intens corozivă, placată pe real. Ochiul său ar fi știut să
Nedelciu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2404_a_3729]
-
lui Ahile este conexiuni cu alți contemporani ai prezintă furia lui Alexandru Lahovari un ive rsa lă , aș i j de rea aceea Poetului - Titu Maiorescu și I. L. după ce a citit în ziarul „Timpul” eminesciană”. (apud. G.A.) Caragiale, Ion Creangă. Nu în puține elogiile poetului aduse bărbăției Ca să-și urmeze calea unui cazuri, realizându-se conspecte armatei române care a trecut Dunărea demers sobru, cu argumente despre reverberaț i i le operelor în războiul din 1877, după ce oficialii peremptorii, George
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
fi uitat complet că această țară a existat și înainte de Aizic Iancu, Tecuci, jud, Galați ultimele alegeri sau scandaluri (Președintele Comunității Evreilor electorale și că, din fericire, suntem din Tecuci): reprezentați în universalitate de nume ”RESPECT ETERN MARELUI ca Eminescu, Creangă, Caragiale, POET EMINESCU Goga, Blaga, Maiorescu, Agârbiceanu, Cum oare poți include în câteva Preda, Stănescu, Sorescu și chiar cuvinte ceea ce înseamnă pentru noi Păunescu. Și nicidecum de diverși acest mare poet al românilor și al găunoși trepăduși politici care ne
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
refacerea celulelor ficatului? Mai degrabă te lasă gânditor, în ordine lirică, relația cvasi-asianică, profundă, cu plopul din dreptul geamului locuinței: copacul, botezat Gică, îi confirmă anumite versuri, în funcție de intensitatea foșnetului ramurilor sau de șansa ca o pasăre să poposească pe crengi, îi sprijină tâmpla obosită și ar vrea să-l vindece de impulsul mizantropist. Nichita Danilov recurge la teoriile lui Gustave Le Bon, conform cărora fascinația se exercită prin contagiune și doar vag prin mecanismele raționamentului, pentru a explica prezența unui
Între legendă și tratament critic by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/2425_a_3750]