47,661 matches
-
port și nădejdea mea că, împreună cu librarii, cu editorii și cu cititorii, vor putea înfăptui o operă utilă de propășire și consolidare națională prin cultură". Dar, cu siguranță, că marea sa înfăptuire, care verifica, prin împlinire, angajamentul din 1930, e crearea Fundației Regale Carol al II-lea, care a pus fundamentele marei, memorabilei Edituri a Fundației Regale pentru Literatură și Artă și, în 1934, a importantei publicații Revista Fundațiilor Regale. Și a avut grijă să așeze în fruntea celor două așezăminte
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
Comisia Aliată de Control era la discreția generalilor sovietici, ceilalți doi occidentali nefăcînd decît figurație politicoasă. Nici hotărîrile celor Trei Mari la Potsdam (a treia și ultima oară) din 17 iulie-2 august 1945, care preconizau, în țările din influența sovietică, crearea unor "guverne democratice și recunoscute", pe temeiul cărora a fost instituită, la noi, din 19 august 1945, greva regală nu avea șansă să recolteze rezultatele dorite. Pînă la urmă, miniștrii de Externe ai celor Trei Mari hotărăsc, într-o reuniune
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
pe plan estetic, numai teorema specificului național și dragostea pentru țăran. Stere, dimpotrivă, a încercat să reanime poporanismul, după război, în doctrina țărănistă (Mihalache, dr. N. Lupu, chiar Madgearu i-au stat aproape), bine abandonată, în 1926, la fuziune, prin crearea P.N.Ț. Vagi urme de poporanism (deci de populism) reîntîlnim, în 1934-1936, în doctrina statului țărănesc, care n-a avut ecou și nici influență. În schimb, N. Iorga reanimă sămănătorismul, (numit neosămănătorism) în interbelic, blamînd calea industrială, cerînd ca românii
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
consacra studiilor juridice și politicii. Bun orator, este ales deputat și senator, membru onorific al Academiei Române, președinte al Ligii pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor. A murit, la București, în anul 1921. Note: 1) N. Iorga, Istoria literaturii contemporane, I, Crearea formei, București, 1934, pag. 112. 2) E. Lovinescu, T. Maiorescu, vol. I, București, 1940, pag. 439-440. 3) G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent, București, 1941, pag. 480. 4. Ovidiu Papadima, Introducere la ediția de Opere ale
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
Barbăneagră (și făcute public cu inadmisibilă ușurință de dl. Bădiliță, după cum, spre onoarea sa, acesta o recunoaștea în numărul anterior al "României literare") sunt mult mai periculoase dacă rămân nesancționate. Abia ignorarea lor poate duce (și duce cu siguranță!) la crearea unei realități paralele, mult mai puternică decât realitatea propriu-zisă. Ar fi fost suficientă o lectură calmă pentru ca dl. Andrei Ursu să mă plaseze în alt loc decât printre colportori. Articolul meu începea ca o diatribă la adresa regimului Constantinescu, pe care
Mâhniri de tânăr colportor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17050_a_18375]
-
autorul e mai zgîrcit în evidențierea unor argumente defavorabile domnitorului, cum ar fi tendința sa netă spre cezarism (care a alăturat, în aceeași conjurație, și pe conservatori și pe liberalii radicali, în frunte cu I.C. Brătianu și C.A. Rosetti), crearea acelei corupții a Camarilei sale, în cap cu belgianul Librecht. Acestea, de fapt, contrar opiniei autorului nostru, au dus la detronarea domnitorului și nu coaliția realizată de masoni. Pentru că ideea, socotită necesară, a unui domnitor străin pe tronul României o
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
seama de stilul tău atât de inamical - de nu și ultragiant, dușmănos - al scrisorii tale și să-i dau curs." Ca și Ion D. Sîrbu, N. Steinhardt este torturat de dorința comunicării. Alți autori își cheltuiesc energia intelectuală exclusiv pentru crearea unei "opere", iar în scrisori sunt expeditivi și convenționali. Ion D. Sîrbu și N. Steinhardt investesc foarte mult în fiecare scrisoare, fără să le pese că textul respectiv va fi citit de un singur om. Amândoi sunt neliniștiți și merg
Expeditor: N. STEINHARDT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17104_a_18429]
-
E. Lovinescu se referea la vicisitudinile istoriei, care au redus încrederea în durată, deoarece speța în chestiune e "rezemată pe convingerea robustă a eternității": "Abia acum, în ultimele decenii, prin consolidarea poporului nostru într-o expresie de stat viabilă, prin crearea deci a condițiilor psihologice, memorialistica a început să se afirme ca o ramură posibilă a literaturii naționale". Opinia a fost contrazisă, îndată, de către Perpessicius, care considera că îndeletnicirea memorialistică în literele românești beneficiază de un "început somptuos" prin întreaga producție
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
în "familie" și nu lăsate să fiarbă într-un suc propriu înveninat permanent și în mod intenționat și din afară. Sînt multe întrebări de pus. Mi se pare tîrziu să mai căutăm răspunsuri acum. Cîteva realități sînt incontestabile și de crearea lor se fac responsabili cei de la Primărie: Ștefan Damian, Viorel Lis și consilierii dumnealor. Rufele trebuiau spălate în familie și nu expuse murdare, în văzul tuturor. Primăria nu avea nevoie de o lună ca să rezolve cazul. Un răspuns, oricare ar
Balcanismul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17128_a_18453]
-
politician. Precum într-o cataliză chimică, poetul aduce un element greu, ca ponderabilitate, dar care va transforma integral mecanismele din jurul său. Încetul cu încetul. Abordând relația scriitor-personaj-cititor în La Modification, ne încrucișăm obligatoriu cu formula textului subversiv? Implică această formulă crearea unei subtile manipulări a scriiturii? Triunghiul din La modification reliefează importanța cititorului în chiar nucleul operei literare. Opera este, la urma urmei, un eveniment care se întâmplă în cadrul unei societăți de cititori, autorul fiind un cititor privilegiat al operelor altora
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
Navale Române, sub auspiciile căreia apărea revista Marea noastră, la care a colaborat și el. Lucrează, pentru scurt timp, la Ministerul Afacerilor Externe, ca secretar al lui Mihai Ralea. După, "congresul de unificare a PC.R. cu PS.D. și crearea partidului unic al clasei muncitoare, Partidul Muncitoresc Român (P.M.R.)", în februarie 1948, Stroe-Botez își dă seama - dureros de crud - că unificarea însemna în fapt anihilarea social-democrației prin distrugerea Partidului Social Democrat. Prevăzând în ce direcție se îndreaptă lucrurile, se hotărăște
Urmașii lui Jean Bart by Constantin Mohanu () [Corola-journal/Journalistic/15845_a_17170]
-
din fotografiile preluate din presa pakistaneză și reproduse în această pagină a României literare). A fost și el poet și filosof, a studiat în Vestul Europei și s-a repatriat pentru a fi de folos culturii țării lui (însăși ideea creării unei țări distincte, Pakistan, îi aparține). Lansarea cărții s-a bucurat de succes la Islamabad. Au participat ministrul de Externe al țării-gazdă, șefii misiunilor diplomatice a numeroase alte țării, ca și importanți oameni de afaceri. Emil Ghițulescu a făcut propunerea
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
doua jumătăți a secolului al XX-lea; un vag reflex ideologic al acesteia se mai păstrează în definițiile din DEX, unde a produce este în primul rînd "a realiza prin muncă bunuri materiale, valori științifice sau artistice", iar producție - "procesul creării bunurilor necesare existenței și dezvoltării societății, în cursul căruia oamenii transformă sau modifică obiectele din natură potrivit trebuințelor lor"; în ediția din 1996 a dispărut totuși o tipică sintagmă a limbii de lemn - a fi în producție "= a lucra într-
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
dispusă chiar Europa să admită. Cu o Rusie tot mai agresivă și mai setoasă de revanșă, cu o Iugoslavie ce nu și-a spus încă ultimul cuvânt în materie de violență și nebunie politică, e clar că Europa are obsesia creării în Balcani a unei zone scutite de turbulențe. Dar țările europene - și asta n-am înțeles flecarii de noi - preferă să facă lucrurile în liniște, cu calm, măsurând de-o sută de ori și tăind o singură dată. Ca să nu
Luciditatea e un cuvânt franțuzesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15960_a_17285]
-
Mihai Dorin De la I.H. Rădulescu și Titu Maiorescu până la M. Eliade și M. Vulcănescu, precum și de la iluminiști și pașoptiști, până la cele mai recente proiecte politice, problematica sensului și mijloacelor evoluției societății românești pe cale modernă domină discursul nostru politic și cultural. Crearea sistemului instituțional, dar și a deprinderilor moderne, reclamă însă mentalități capitaliste, agonale, menite să forjeze conduite de tip occidental, precum cultul lucrului bine făcut, al datoriei față de comunitate, al rigorii și preciziei. Pașoptismul propusese proiectul modernizării cu un elan și
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
este chair rațiunea economică a economiei. 4. De la psihologia ca monopol al Securității în uniforma psihotehnicilor de propagandă, anchetă și investigații, s-a trecut mai nou, aproape la fel de ezoteric, la manipularea de lux din campaniile electorale. Ea se numește, colorat, ,,creare de imagine": fotografie exotică pe sub palmieri a unor performanțe rahitice. Se înlocuiește atenția zumzăitoare - nici ea foarte selectivă - pentru discursul de balcon cu căscatul mut al gurii la arabescurile în aer ale covoarelor zburătoare. Sunt copiate fără simț designuri occidentale
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
a "reromanizării", a "relatinizării", constînd în adaptarea rapidă la cultura occidentală, în preluarea unor forme (cu sau fără fond), e tratat adesea sub categoria miraculosului, ceea ce exclude analiza fenomenului și a urmărilor lui. Ruptura modernizării bruște a însemnat totuși și crearea sau acutizarea unor tensiuni care au lăsat urme vizibile pînă azi. Cred că analiza lor ar fi interesantă în multe domenii ale mentalului colectiv, dar deocamdată mi se pare posibilă și utilă mai ales din perspectivă lingvistică. Un semn al
Neologismul și purismul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15729_a_17054]
-
nu aduce prea multe Europei", el e convins că Europa se află acum în pragul unei decizii vitale pentru ea însăși. Această decizie nu constă, pur și simplu, în recunoașterea locului firesc al unor țări în comunitatea europeană, ci în crearea unor țări europene dintre acelea care, ca România, se găsesc în situații dramatice sau chiar critice, urmare a durității regimurilor comuniste naționale, ca și a erorilor comise de guvernanți după căderea lor. Acest final este important. El este motivul pentru
Apel către Europa by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15758_a_17083]
-
pe care am pomenit-o deja cu altă ocazie, a așa-numitelor evidențiale: cuprinzînd mijloacele lingvistice prin care vorbitorul indică sursele informației pe care o vehiculează. În genere aceste surse pot fi experiența proprie (perceptivă), o operație mentală (raționament, presupunere, creare de ipoteze) sau comunicarea de către altcineva. Un mesaj banal - de exemplu "Plouă" - poate fi însoțit de indicații asupra sursei - "Uite, plouă" (percepție directă); Probabil plouă" (inferență); "Cică plouă" (relatare) - , cu consecințe directe asupra gradului de credibilitate atribuit unei informații. Prezumtivul
"Un straniu mod..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16131_a_17456]
-
curiozitate științifică sau culturală - cititorul nespecialist va întâlni aici o singură ecuație, una celebră: E=mc2. Cartea pare, de altfel, o încercare de a găsi, prin ipotezele formulate, un răspuns la întrebarea lui Einstein dacă Dumnezeu a avut alternative în crearea Universului. Încercare polemică, poate, pentru că ipotezele lui Hawking pot vorbi despre Dumnezeu sau despre absența acestuia. Stephen W. Hawking - Scurtă istorie a timpului, de la Big Bang la găurile negre, traducere Michaela Ciodaru; Ed. Humanitas - ediția a treia, col. Top H
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
prezentul concret și urgent, fără a propune nici o soluție, ci doar reflecții și teoretizări. Zizek susține, confirmînd cîteva din mai discretele aluzii ale lui Keene, că prăbușirea comunismului (atît de nesperată, după ororile celor cincizeci de ani) a condus la crearea unor așteptări profund utopice, alterînd astfel simțul realității. Capitalismul, pentru cineva care privește lumea prin asemenea lentile prea generoase cu detaliile urîte, nu e o soluție acceptabilă. Mulți intelectuali din Est abhoră capitalismul, mai cu seamă în varianta sa americană
Tragedia lui Havel by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16341_a_17666]
-
Dan Lungu Putem ajunge la concluzii interesante privind situarea scriitorului în intențiile și practicile regimului totalitar asimilînd proiectul comunismului de creare a "societății fără clase" și a "omului nou" cu un proces de "alternare" a lumilor (în termenii lui Peter L. Berger și Thomas Luckman,1) care reiterează, în condiții diferite, procesul socializării primare. Potrivit celor doi autori, o "rețetă" eficientă
Scriitorul, personajul și socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16328_a_17653]
-
Il secondo diario minimo, apărut în 1992 (primul jurnal minim a fost publicat în 1963 și a cunoscut un mare succes). Însă "publicistica" despre care vorbesc este una cu totul specială. E făcută după o rețetă: multă ironie, narativizare, pastișare, crearea de fizionomii, descoperirea unor "caractere". Un discurs egal cu sine care se potrivește cu orice fel de subiect. Interesant este că autorul și-a schimbat, după ce au trecut treizeci de ani de la primul "jurnal minim", doar atitudinea față de aceste scrieri
Cum se scrie o carte bună by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16351_a_17676]
-
-și fi putut realiza potențialitățile. Dar vremea a trecut și apare în prim-plan P.P. Carp, pe scena vieții politice, prin 1870-1871. S-a remarcat de îndată ca om politic proeminent, contribuind - împreună cu Lascăr Catargi, Gh.Gr. Cantacuzino-Nababul, Vasile Boerescu - la crearea, în 1880, a Partidului Conservator, existent, pînă atunci, răsfirat. Carp devine liderul necontestat al junimismului politic, o dizidență constantă în Partidul Conservator. De abia în 1890 devine președintele Partidului Conservator și a rămas în această demnitate puțină vreme datorită rivalității
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
un "spațiu virtual", ireal, creat prin însăși această activitate. Pe de-o parte este o viziune antropomorfică asupra C, considerat ca un partener (față de care se și petrece o dependență adesea maladivă), iar pe de altă parte, se ajunge la crearea (și la difuzarea a ceea ce devine aproape un mit modern) a unei lumi imaginare, un "spațiu virtual", cu obiecte "virtuale". Desprinderea de acest partener împreună cu care utilizatorul unui C petrece momente de aproape totală comuniune, într-o lume considerată ca
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]