1,224 matches
-
și crengile plecate prezintă pământul în toată întinderea sa, iar ramurile din vârf reprezintă cerul în totalitatea sa 317. În mitologia poporului român, Arborele Cosmic, născut o dată cu Universul, este bradul. Legenda spune că "Fârtatul, obosit și înciudat de incapacitatea lui creatoare, a izbit cu toiagul în apele primordiale și în locul acela s-au deschis și s-a ridicat falnic un brad fosforescent" 318. În mentalitatea populară românească, bradul are o triplă semnificație, fiind arbore cosmic, arbore ceresc și arbore al vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ca universale se bazează pe o concepție despre lume și despre relația oamenilor cu această lume. Lucrurile evoluează, perspectiva noastră asupra lumii se schimbă la lumina cunoștințelor noastre. Perspectiva echilibrului ar putea părea că justifică liberalismul economic. Cea a distrugerii creatoare cere intervenția armonizantă a puterii publice. Întrebarea pusă lumii se schimbă și ea odată cu timpul. Cu paradigmele mecaniciste (Newton), sau termodinamica (în sensul pe care îl are la Carnot), universul, viața sînt asimilate unor mașini orologiul, mași-na cu aburi și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
apele primor diale. Personificarea (realizată prin epitet personificator) grandioaselor palate prin sintagma săli orgolioase pune în evidență trufia omenirii care a durat monumente ce sfidează timpul. Potențată prin antiteza cu umedele caverne, sintagma personificatoare surprinde și progresul umanității, forța sa creatoare. 8. Din punctul meu de vedere, poezia lui Ion Barbu (care este inclusă în etapa parnasiană) poate fi considerată o formă particulară a lirismului obiectiv. Un argument este faptul că, deși prezența în text a eului liric nu poate fi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
filozofiei transcendentale, îndepărtându-l de empirism. Așa cum vom vedea, în viziunea transcendentală există trei factori: faptele, condițiile și construcția teoretică, sau în termenii lui Blaga "fenomenele", "ideea anticipată" ("ideea regulativă", cum o numea Schnädelbach referindu-se la Dilthey) și "construcția creatoare" (vezi II, 2Bf). Faptul că în configurația viziunii lui Dilthey este inclusă și "ideea regulativă" (Simmel și Freyer vorbesc, poate mai expresiv, despre un weltanschauliches Apriori vezi III, 4) ne întărește convingerea că filozoful german nu abandonează cu totul apriorismul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
său nu putem vorbi despre un transcendentalism în sens kantian). Semnificativă rămâne atunci tocmai asumarea creativității pornind de la ceea ce Blaga numește "rostul demiurgic" al metafizicii, căci după părerea lui, din nou în concordanță cu viziunea lui diltheyeană "orice faptă pronunțat creatoare a unui om, începând de la un act personal de natură morală până la o operă constructivă în orice domeniu spiritual, poate fi interpretată ca expresie a unei metafizici, cel puțin latente, dacă nu declarate, a autorului ei", în vreme ce știința "a luat
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
O asemenea egalitate în tratarea unghiurilor de vedere duce la instaurarea unei ficțiuni superpuse celei evenimențiale. Relatarea la persoana a III-a, dominantă, distantă, autoritar cunoscătoare, presupune totuși o "prezență": difuză material, însă absolută în sens verbal, voce demiurgică, deoarece creatoare de viață. Dacă se poate spune că narațiunea la persoana I este "imaginarul trăit", cum îl numește Jean-Yves Tadié (6), narațiunea la persoana a III-a mizează pe neutralitatea relatării, neimplicate emoțional. Tendința spre un fel de "grad zero" al
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
José Corti, Paris, 1986. 8. Elvira Sorohan, op. cit., p. 94: "...Descrierea Chinei, deși prea puțin originală, e o carte de imagologie despre o țară orientală." CRITICI LA SCENA ROMANULUI DESPRE REPREZENTARE CU G. IBRĂILEANU Măsura intuiției critice și a dispoziției creatoare, în actul interpretării, reprezintă datul fericit sau mai puțin fericit al vocației, promisiunea pentru opera vie, rezistentă la proba timpului. Pentru G. Ibrăileanu, creația critică se leagă de o dominantă a sensibilității de cititor, antrenat în lumea ficțiunii cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
în operă (citim în "Reproducerea" realității, articol din 1906) ascultă, invariabil, de o concepție, de o filosofie asupra vieții, decurgînd, adăugăm noi, din ceea ce scriitorul învață "privind viața", ca sa folosim sintagma lui Ibrăileanu (atît de grăitoare pentru propria sa postură, creatoare și critică). Fiind implicit o viziune, o formă de selecție nu mai puțin, în spațiul imaginarului, opera vorbește despre creatorul său: "Artistul e un om, un om mai puternic decît noi, cu preferinți și sentimente mai adînci decît noi, și
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Rozema o recreează practic pe Fanny Price, care încorporează ironia scriitoarei, părți din opera acesteia și chiar un episod din biografia ei, dar care reușește totuși să fie mai mult decât un hibrid. Înzestrând-o cu o parte dintre caracteristicile creatoarei ei, Patricia Rozema o transformă pe Fanny dintr-un observator într-o persoană cu inițiativa, dintr-un spirit meditativ într-o personalitate exuberanta. În film, Fanny este limitată de mediul social, de o cultură care reduce puterea multor bărbați și
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
la nivel social, fiind redata că libertate de exprimare, în contrast cu reprimarea presupusa de structurile sociale. În român, Fanny îi scrie numeroase scrisori fratelui ei, William; Patricia Rozema însă, o transformă pe Fanny în ceea ce reprezintă ideea modernă de scriitoare, o creatoare de ficțiune. Preocupările literare ale lui Fanny sunt cheia ei către libertate. Pasiunea eroinei pentru literatură și afirmarea că scriitoare este, de asemenea, redata în strânsă legătură pe de o parte cu relația dintre Fanny și Șir Thomas și pe
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Intervenția Patriciei Rozema în transformarea personajului principal a fost necesară pentru că filmul să poată avea succes comercial, însă, poate cu atat mai mult, acest fapt ar trebui să ne întoarcă spre original. Fanny Price, așa cum a fost ea gândită de creatoarea ei, nu este nici lipsită de viață, nici pasivă. Este temperata, cu un grad ridicat de problematizare și ar putea fi chiar cea mai puternică eroina a lui Jane Austen. Mansfield Park în regia și după scenariul Patriciei Rozema constituie
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
autohtone), dezvoltarea unor forme organizaționale noi, ilustrează procesul de transformare industrială, care revoluționează structura economică, în mod constant, în mod intrinsec, și în aceeași modalitate distruge structura veche, pe care se așază, pentru a crea o structură complet nouă. "Distrugerea creatoare" explică rezistența pe care o întâmpină uneori punerea în practică a inovațiilor. Rezistența la inovații crește odată cu augmentarea gradului de radicalitate al inovației. Cu cât inovația este mai radicală, implicând trecerea la noi tehnologii sau chiar la noi forme de
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
la o mai mare integrare a politicii de cercetare-dezvoltare-inovare. O astfel de soluție o identificăm în Spațiul European de Cercetare. 2.5. Crearea Spațiului European de Cercetare (European Research Area ERA) Dacă prin programele-cadru, Uniunea Europeană se manifestă ca inițiatoare și creatoare de noi cunoștințe, prin intermediul Spațiului European de Cercetare, se trece la un nivel superior de integrare a structurilor de cercetare și de implementare a unor concepte noi, cum ar fi cele de universitate antreprenorială și de creare a unei piețe
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
care România este puternic prejudiciată de criza economică din prezent. Plecând de la indicatorii de evaluare a performanțelor din sectorul cercetare, dezvoltare, inovare și de la legislația drepturilor de proprietate intelectuală în România, vom contura soluții eventuale pentru ca piața cercetării-dezvoltării-inovării să fie creatoare de plus-valoare. Infrastructura inovațională, de cercetare și de dezvoltare tehnologică, implică reglementarea și, totodată recunoașterea importanței incubatoarelor de afaceri, a parcurilor științifice, tehnologice și industriale, precum și a sistemului de proprietate intelectuală. În acest context, învederăm oportunitatea studiului de caz: Parcul
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
ο Slabă • Capacitatea de rezolvare creatoare a problemelor ο Foarte bună ο Bună ο Acceptabilă ο Slabă 23 • Capacitatea de operare cu noțiuni, judecăți, raționamente ο Foarte bună ο Bună ο Acceptabilă ο Slabă • Inteligență: ο concretă ο abstractă ο creatoare ¾ Limbajul • Volumul: ο bogat ο redus ο extrem de sărac • Exprimare: ο corectă ο greoaie ο incorectă • Expresivitate: ο Foarte bună ο Bună ο Acceptabilă ο Slabă • Conduita de ascultare: ο Foarte bună ο Bună ο Acceptabilă ο Nesatisfăcătoare • Deficiențe de
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
ο reproduce materialul de învățat • Reține: ο pentru timp scurt ο pentru o perioadă îndelungată ο uită frecvent ce a memorat ¾ Imaginația și creativitatea ο are imaginație săracă, banală ο are imaginație bogata ο are imaginație reproductivă ο are imaginație creatoare Are posibilități creative în domeniile: ο artă (desen, muzică) ο literatură ο tehnică ¾ Atenția ο se orientează și se concentrează asupra unui număr mare de elemente ο are capacitate de concentrare sporită ο nu se poate concentra ο are atenție
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
de exemplu, Mircea Eliade în cărțile sale. În schimb, autorul Divinității... nuanțează structurile mitice care întemeiază dintotdeauna culturile. Nu-și trădează însă perspectiva, interpretîndu-le tot prin grila psihologică. Astfel, culturile ar fi, în esență, rezultatul "conflictului dintre instanțele psihice: imaginația creatoare (supraconștientul), imaginația afectivă (subconștientul) și gîndirea critică (conștientul)".18 O asemenea perspectivă de interpretare trece în secundaritate mulțimea de alte date (religioase, sociale, politice, economice etc.) care dintotdeauna au condiționat faptul cultural. Mai mult, așa cum au demonstrat pînă acum o
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în cele din urmă fecund fără să apeleze la o expresie cu sens dublu. Procesul istoric al formării și distingerii culturilor bazate pe mituri nu poate deveni clar decît dacă înțelegem că el este rezultatul conflictului dintre instanțele psihice: Imaginația creatoare (supraconștientul), imaginiția afectivă (subconștientul) și gîndirea critică (conștientul).Avînd rădăcini psihice, procesul istoric depinde de analiza psihologică. Dacă el și-ar putea permite să demonstreze că un singur simbol și, cu atît mai mult, simbolul central al "divinității", conține un
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
se inspiră din nevoia de a subordona dorințele multiple dorinței esențiale, de a le armoniza, ceea ce nu este posibil decît evitînd exaltarea imaginativă a acestora. Devenind centrul motivant al armonizării sublime, imaginea misterului, simbolul diviniății, dobîndește pe lîngă semnificația metafizică "creatoare" toată amploarea semnificației morale. Expresia mitică "iubire de Dumnezeu" înseamnă să fii fascinat de mister, să nu ignori profunzimea misterioasă a vieții, să nu te lași orbit de dorințele multiple (de dragul lumii) pînă la a pierde viziunei evidenței misterului. Dar
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
om și numit "Dumnezeu", este deci în mod necesar și fenomen intrapsihic și nu poate exista în noi decît sub forma unei emoții supraconștiente posedînd o forță sublim motivantă. Forța aceasta sublim motivantă, adică armonizantă, este însă tocmai supraconștiința etică, creatoarea miturilor. De unde rezultă că motivațiile elice sînt legate, conform înțelepciunii mitice, de simbolul metafizic al "divinității". 4)ILUSTRAREA PRE-ȘTIINȚEI PSIHOLOGICE A LIMBAJULUI SIMBOLIC Este important să ilustrăm încă de acum prin analiza cîtorva simboluri procedeul analogic al formării simbolismului mitic
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
dorinței omenești din simbolul lui Dumnezeu, dorință constrînsă să aștepte satisfacerea ei. Dumnezeu își declară intenția creatoare: "Să se facă lumea" și lumea s-a făcut. Lumea existentă este "Cuvîntul pronunțat" de Dumnezeu Creatorul, în Dumnezeu respectînd simbol zarea intenția creatoare (Spiritul), actul creator (Cuvîntul) și realizarea intenției (apariția, universul manifest) constituie un singur tot. Toate semnificațiile acestea sînt incluse în simbolul celei de a doua persoane a treimii: Vorba pronunțată, Cuvîntul, despre care se spune că s-a aflat încă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ο Slabă • Capacitatea de rezolvare creatoare a problemelor ο Foarte bună ο Bună ο Acceptabilă ο Slabă 23 • Capacitatea de operare cu noțiuni, judecăți, raționamente ο Foarte bună ο Bună ο Acceptabilă ο Slabă • Inteligență: ο concretă ο abstractă ο creatoare ¾ Limbajul • Volumul: ο bogat ο redus ο extrem de sărac • Exprimare: ο corectă ο greoaie ο incorectă • Expresivitate: ο Foarte bună ο Bună ο Acceptabilă ο Slabă • Conduita de ascultare: ο Foarte bună ο Bună ο Acceptabilă ο Nesatisfăcătoare • Deficiențe de
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
ο reproduce materialul de învățat • Reține: ο pentru timp scurt ο pentru o perioadă îndelungată ο uită frecvent ce a memorat ¾ Imaginația și creativitatea ο are imaginație săracă, banală ο are imaginație bogata ο are imaginație reproductivă ο are imaginație creatoare Are posibilități creative în domeniile: ο artă (desen, muzică) ο literatură ο tehnică ¾ Atenția ο se orientează și se concentrează asupra unui număr mare de elemente ο are capacitate de concentrare sporită ο nu se poate concentra ο are atenție
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
-i ajute pe elevi sprezinte cunoștințele într-o formpersonală, scaute soluții originale, sgrupeze și sierarhizeze ideile. Acestea sunt de fapt dezideratele esențiale ale educării gândirii creatoare la elevi . ”Creativitatea, aratAl. Roșca presupune atitudinea creativîn fața dificultăților.” Copilul de vârstșcolarmicadopto atitudine creatoare atunci când, pus în fața unei probleme, îi restructureazdatele, descopercăile de rezolvare, o rezolvîntr-un mod personal. „O descoperire mare, rezolvo problema mare -spune George Polya -dar existun grăunte de descoperire în soluția oricărei probleme. Puteți avea în fațo problemmodestă; datspre rezolvare ea
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
distanța de utilizarea din domeniul mobilierului (vezi imaginea din deschiderea prezentei secvențe. 34 AVÍZO s.n. Navă de mic tonaj, care făcea transporturi de ordine, corespondență etc.; navă militară ușoară care transmite comenzile, ordinele, face recunoașteri în cadrul unei escadre etc. 35 Creatoare de organe, ne spune Darwin. 36 Armata națională avea predilecție pentru gradele mari. La revista de front a școlii de rezerviști unde am făcut armata (după Luca Pițu) apăreau între cinci și șapte generali. 37 Iată cum clarifică "incriminatul" paradoxala
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]