1,398 matches
-
ale Asiei, vedea în China una dintre forțele viitorului și, mai cu seamă, aliatul natural al Americii. Toate acestea explică războiul din Vietnam și marile schimbări din politica actuală a lumii. Importanța experienței americane pentru istoria contemporană este considerabilă. În creuzetul de astăzi se pregătește un tip de civilizație care ar putea însemna și începutul unei noi epoci. Ne aflăm, poate, la capătul unui ciclu, unde toate ideologiile și-au epuizat posibilitățile. Chiar dacă nu va fi război, s-ar putea ca
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
are misterul său. O călătorie în Japonia este o experiență cu totul deosebită, ceea ce ți se înfățișează privirii te lasă mut de admirație. Deși granițele acestei minunate țări au fost închise pentru mult timp, perioada modernă constituie epoca fermentării, în creuzetul nipon, în care se topesc și se combină influențele de cultură și civilizație, curentele venite de peste mări și țări, creându-se un anumit fel de a fi, felul de „a fi japonez”. De la festivalurile numeroase manifestări spirituale exprimând omagiile aduse
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
epocii imperiale, anume în armată” - cf. Wikander, op. cit., p. 45. Critica originii iraniene a cultului mithriac nu a fost unanim asimilată. Un reputat arheolog ca Robert Turcan continuă să creadă că Mithra al misterelor romane s-ar fi născut în creuzetul Asiei Mici, „sub dubla influență a tradițiilor nord-iraniene și a culturii grecești” - cf. Cultele orientale în Imperiul Roman, Editura Enciclopedică, București, 1998, p. 230, traducere de Mihai Popescu. Formulată de Wikander într-o manieră destul de nesigură („Monumentele danubiene nu ar
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
mănăstire eseniană? Atât de puține lucruri de văzut, dar atâtea de spus (prezența ghidului indispensabilă). Mă plimb pe platforma bătătorită ascunzându-mi politicos plictisul, poate mai bine zis incompetența, în ciuda exaltării inițiale de a mă afla cât mai aproape de acest creuzet inaugural. Pe aceste dale au călcat contemporani ai lui Isus, asceți care așteptau ca și el sfârșitul timpurilor, se împărtășeau cu pâine și vin și reînnoiau vechiul cult al purificării. Cine mai calcă azi pe aici? Opt din zece vizitatori
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
la rânză ori de câte ori, printre desele eșecuri, mai aveam câte un succes. Relația margine-centru acum nu o mai resimt deloc. Totul e o apă și un pământ, chiar dacă pe la centru mai sunt suficiente prejudecăți care țin provincia într-un soi de creuzete pentru a o sufoca. Însă aceasta nu se sufocă, dă replici din ce în ce mai puternice și dovedește adevărata consistență de care centrul începe să ducă lipsă. Este o mare risipă de timp la centru. Nici la margine nu se omoară lumea cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
energie, iar aceasta comportă, prin randamentul subunitar cu care se obține energia, o poluare mai mare, acolo unde energia se obține, decât Însuși folosul. Soluția adoptată fructifică chiar efectul poluant. “Radiosfera”, 12 decembrie 1994, ora 9,39 13. Planta Între creuzet și azil Am făcut, În capitolul anterior, o paralelă Între ceea ce poate Însemna o modificare de temperatură survenită În mediu atunci când prinde pe unii pregătiți și atunci aceia o rezolvă tragând chiar foloase, respectiv pe noi nepregătiți și atunci o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sunt cele mai vechi, apărute În condiții mai reducătoare, deci compatibile cu mediul oxidant din prezent doar la temperaturi scăzute. Am putea spune chiar că latitudinile mari sunt un fel de azil pentru speciile de plante vechi, În vreme ce latitudinile mici creuzetul evoluției și, la scara timpului geologic, plantele migrează, căutând temperaturi mai mici pentru a se compatibiliza cu un mediu din ce În ce mai oxidant. De ce nu Încearcă să-și adapteze mediul, reducându-l, pentru că plantele au aceasta capacitate, vom discuta data viitoare. Acum
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
privește România, toate râurile izvorăsc din aceiași Carpați, anume dintr’un loc unde ei se strâng parcă asupra lor Înșiși. Nistrul și Tisa, care fac oarecum excepție, adică izvorăsc pe la periferia zonei, sunt tot un fel de frontiere; În acest creuzet, un popor care s’a chemat cândva geto-dac, viețuiește de cel puțin cinci milenii, de la Cucuteni Încoace. În același creuzet s’au topit fără urmă valuri de migratori; biologic vorbind, explicația e simplă: Spre deosebire de autohtonii perfect compatibili cu mediul, mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Nistrul și Tisa, care fac oarecum excepție, adică izvorăsc pe la periferia zonei, sunt tot un fel de frontiere; În acest creuzet, un popor care s’a chemat cândva geto-dac, viețuiește de cel puțin cinci milenii, de la Cucuteni Încoace. În același creuzet s’au topit fără urmă valuri de migratori; biologic vorbind, explicația e simplă: Spre deosebire de autohtonii perfect compatibili cu mediul, mai ales cu apa acestui loc, alogenii au trebuit să piară, ca incompatibili, sau să se transforme, Încetul cu Încetul, pierzându
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
extremist, fie expulzat în paria academică - „misticisme”, „idiosincrasii”, „teorii nefodate”. Aurora Pețan și Dan Romalo sunt nume ce se rostesc astăzi cu rezervă sau cu cinism. Soldați de plumb ai teoriilor consacrate, numeroasele argumente „clasice” ale latinității au debordat din creuzetul academic, unde nu mai încape nimic, nicio prezumpție, nicio explicație. Nu este aici locul să vorbim despre istoricul și despre destinul controversatelor tăblițe de plumb de la Sinaia, considerate ba documente dacice neprețuite, ba copii ale unor piese de aur topite
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
de rai binecuvântat, unde sora mamei, „mamatușa”, ne aducea de fiecare dată lapte proaspăt muls la orele serii și pâine aburindă, coaptă pe vatră, alteori turte sau gogoși însiropate. Acestea sunt primele mele imagini ce-mi picură în acest imens creuzet al amintirilor, completate de prezența bunicilor Radu și Alexandrina Tudor, părinții mamei mele. Puțină lume era în măsură să poată identifica și asocia numele de familie în mod evident și imaginea personajelor din neamul Tudorilor, de vreme ce era mult mai lejer
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
mai ales de timp, spre moda cu tendințe sportive, generalizată mai târ ziu ca favorizând libertatea și spontaneitatea gestu rilor și mișcărilor. Contemporani ai unor lupte de proporții nemaicunoscute și care continuă Încă prin laboratoarele științei, cu microscopul, eprubetele și creuzetele biologilor, microbiologilor, bacteriolo gi lor și biochimiștilor, lupte menite să Împingă tot mai departe limitele de până acum ale vieții acestei omeniri tot mai neli niștite și mai precare prin descoperirea, adică, a anticorpilor, a razelor X, ultrascurte și ultraviolete
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
țurile noastre primordiale; condiții, prin urmare, de bază, cu reflexe cosmice, telurice, clima terice, rasiale și cu influențe și Împrumuturi directe sau indirecte, permanente sau trecă toare, vizibile sau puțin vizibile, dar pe care le descoperi, ca Într-un adevărat creuzet al geniului nostru național, În cratița și În tigaia româncii, care, fapt uimitor!, combină, preface, per fecționează, „pune ceva de la ea“ (Îmi spune coana Eugenia, căreia Tudor Arghezi i se mărturisea, Înfulecând nu mai știu ce minuni ieșite din mâinile
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
1,5kVA), durificare prin scântei (6kVA); montaje cu lămpi electrice cu descărcări în gaze inerte și vapori metalici (diverse puteri); trusă de analiză rețele trifazate, luxmetre, anemometru, clești ampermetrici, osciloscop, multimetre etc. Laboratorul de Electrotermie cuptoare electrice cu inducție: cu creuzet (2kW), cu canal (2.7 kW); cuptor cu rezistoare (500W); instalații de sudare: prin puncte (17kVA), cap la cap (10kVA), cu arc electric (în c.c., în c.a. și în medii protectoare, 30kVA); instalație de încălzire prin pierderi dielectrice
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
care pare ceva între Finis Terrae și Anus Mundi, învăluit în ceață, devine semnificativă. Din acel spațiu nu se iese, nici cei câțiva cheflii cățărați pe o colină nu oferă camerei o altă perspectivă, o deschidere de orizont, altceva decât creuzetul insalubru al mahalalei care înoată în obscuritate. Lumina zilei are și ea ceva din cecitatea care învăluie personajele, o lumină prăfoasă, murdară, sumbră, o acoladă cețoasă a unei nopți din care răsar lumini putrede, în care se aud țipetele și
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
versiune finală a cărții Vorbește, memorie o serie de fapte referitoare la strămoși și la alte personaje. Sper să scriu Într-o bună zi un volum Vorbește, memorie care să surprindă și perioada 1940-1960, petrecută În America; În cazanele și creuzetele mele se mai produce Încă evaporarea anumitor substanțe volatile și topirea unor anumite metale. Cititorul va găsi În lucrarea de față referiri răzlețe la romanele mele, dar În general am considerat că a fost suficientă osteneala de a le scrie
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
în adolescență, cu inefabilul ei, cu dârza și marea ei personalitate, cu căldura care se arată la timpul cuvenit. Am simțit din partea acestor prieteni „miros de iubire”, așa cum scria poetul Elytis, miros cosmic de la primele închegări ale materiei din vastul creuzet al lumilor. Totul mi se părea schimbat, intrase la apă - în amintirea mea totul era imensitate, ca și copilăria mea, realitatea mă ajuta să mă situez într-o matrice care nu putea să fie decât o onirică, albă cămașă de
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
politica internă a Franței ar fi trebuit să se desfășoare fără prea multe zguduiri, întrucît alegerile generale, într-un val de buletine concordante, aduseseră la palatul Bourbon faimoasa Cameră "albastru orizont" cu deputați însuflețiți de un patriotism înfocat, ieșiți din creuzetul războiului cu apriga dorință de a reconstrui Franța. Din păcate, aceștia erau și neexperimentați și naivi, înșelîndu-se adesea în punerea în aplicare a programului, manevrați fiind de cei cu rutină, scăpați din naufragiul vechii Camere. Pe André Tardieu, forța oratorică
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
elenistică, babiloniană, chineză, Indiană și tantrică. * Alchimia elenistică. Pentru vechii greci, scrie Eliade, unitatea materiei era un adevăr recunoscut. ideea naturală a devenirii va fi însă transpusă într un scenariu alchimic. Drama naturii va deveni una a substanței VII din creuzetul alchimic. Transformarea naturii ilustrează o altă ipostază a ritualului inițiatic. După cum spunea Mircea Eliade, inițierea este ubicuă. Astfel: a) există un scenariu inițiatic al ciclului vegetal. El presupune suferința, moartea și învierea plantelor și prin ele, asigurarea imortalității pentru „spiritele
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
secolele al XV-lea și al XVIII-lea, dintre care unul semnat de Giovanni d’andrea, Constantin Bălăceanu Stolnici sintetizează etapele operei alchimice astfel: * Nigredo. „Este vorba de constituirea, prin operații complexe, a unei substanțe care se structurează pe fundul creuzetelor, retortelor sau în cuptor.” Se mai numește massa confusa, dissolutio, putrefactio. Simbolismul ei este dublu. „în primul rând - pe plan macrocosmic -, el întruchipează haosul primordial, premateria, începuturile cosmogoniei.” Pe plan microcosmic, amestecul simbolizează „stadiul prenatal al ființei umane, epoca sa
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
furnal (cuptor înalt), cu o înălțime de 20-35 metri și o capacitate de 500-2000 m3. Componentele furnalului: manta metalică, căptușită cu cărămidă refractară; corpul furnalului, alcătuit din: cuva pentru minereu și cocs (partea superioară) pântece - zona medie etalajul - partea inferioară creuzet pentru colectarea fontei topite și a zgurii situat la partea inferioară și prevăzut cu două deschideri, una pentru fontă și alta pentru zgură gura de deschidere, pe unde se introduc sarje de minereu și cocs, în cuvă deschidere pentru eliminarea
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
în toate lucrările pictorului, devenind până la urmă simboluri care dau sens, creând stări care evidențiază emoția estetică. Pata de culoare merge de la forma tradițională la cea modernă, câteva tablouri amintind de toamnele lui Radinschi, mai ales prin ruginiul obținut în creuzete secrete. Actuala expoziție a pictorului Ionel Spânu, cuceritoare prin spectacolul coloristic și prin senzația de stăpânire perfectă a mijloacelor este mai mult decât onorabilă. Daniel Corbu (Weekend, Flash cultural, iunie 1998) MAESTRU ȘI DASCĂL Ionel Spânu, dascăl iscusit și mărinimos
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
în toate lucrările pictorului, devenind până la urmă simboluri care dau sens, creând stări care evidențiază emoția estetică. Pata de culoare merge de la forma tradițională la cea modernă, câteva tablouri amintind de toamnele lui Radinschi, mai ales prin ruginiul obținut în creuzete secrete. Actuala expoziție a pictorului Ionel Spânu, cuceritoare prin spectacolul coloristic și prin senzația de stăpânire perfectă a mijloacelor este mai mult decât onorabilă. Daniel Corbu (Weekend, Flash cultural, iunie 1998) MAESTRU ȘI DASCĂL Ionel Spânu, dascăl iscusit și mărinimos
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
și încercări de a găsi semnificații simbolice în gesturile Conducătorului, amestecă sinceritatea cu oportunismul, versalitatea cu promiscuitatea morală. După ce i se permite înființarea Cenaclului Flacăra, rolul sau de „educator” în promovarea „culturii naționale” crește considerabil, el se transformă într-un creuzet subordonat „megalomaniei amfitrionului și cauționării propagandistice a regimului ceaușist”. În același timp, profită de avantajele puterii, călătorește, se înavuțește, trăiște opulent. Dar plătește aceste beneficii oferite de sistem prin apologia puterii Ceaușescului, prin odele ce i le închină, prin publicarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
scrisoare-manifest și o „ideologie” artistică proprie, Cercul se legitimează prin modelul lovinescian. Gruparea apără, în descendența lui Maiorescu, autonomia esteticului, însă configurarea și articulațiile sale doctrinare au fost condiționate de un context istoric special. Cercul a luat naștere dintr-un „creuzet” universitar transbordat, în urma Dictatului de la Viena, de la Cluj la Sibiu, la sfârșitul anului 1940. Tineri studenți de la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității „Regele Ferdinand” editează aici, inițial, revista “Curțile dorului” (1941), sub directa îndrumare a profesorului lor, Lucian
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]