823 matches
-
lei); Nicolae Manolescu - Mihail Sadoveanu sau utopia cărții (Ed. Paralela 45, 100 000 lei); Al. Răducanu - Cristian Țopescu (Ed. Licentia Publishing, 150 000 lei); R. L. Stevenson - Insula comorilor (Ed. Litera, 79 000 lei); XXX Jurnalul de bord al lui Cristofor Columb (Ed. Artemis, 50 000 lei); Anne-Marie Duranton-Crabol - Europa extremei drepte din 1945 până în zilele noastre (Ed. Institutul European, 96 000 lei). ; Irina Stănciugelu - Prefixul „post“ al modernității noastre (Ed. Trei, 64 900 lei); Costin Nicolescu - Riscul de a fi
Agenda2003-4-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280615_a_281944]
-
Gheorghe Grigurcu În orice caz versurile lui Ion Cristofor n-ar fi adecvate pentru a ilustra teza conform căreia poezia ar lua naștere cum o compensație a unui deficit de vitalitate. Dimpotrivă, ele sînt expresia unei vitalități bine marcate, a adaptării subiectului la un real ale cărui provocări le
O emanație a vitalității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2393_a_3718]
-
reacții stenice, ci și prin îndemnul la contragerea sa în imagini. Dacă la alți barzi existențialul e măsurat prin rezerve, refuzuri, interogații, aici se află în plenitudinea sa. Fără o mare grijă a manifestării imaginarului pe un anume făgaș, Ion Cristofor se îmbată de priveliștea generoasă a conexiunilor pe care le poate stabili la tot pasul: „lucruri topite-n memorie, captive ca gîzele prinse în chihlimbar/ și stoluri de rîndunele grăbind de spaima iernii spre sud. în oasele,/ în părul meu
O emanație a vitalității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2393_a_3718]
-
luminoase, incompatibile cu inhibițiile, cu angoasele poeziei curente: „cineva ascute un cuțit pe piatra din curte/ mustul a început să fiarbă în pivnițele întunecate/ și sîngele fostelor iubite e tot mai fierbinte” (Sub zăpada ce cade). În persoana lui Ion Cristofor avem a face cu un temperament sudic. Perspectiva d-sale caracteristică e o inflorescență vegetal-carnală, o plonjare în paradiziacul terestru al unei ingenuități de fond: „O forță necunoscută îmi lipește două aripi pe umeri și-mi arată golul ferestrei/ mă
O emanație a vitalității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2393_a_3718]
-
sticle goale de votcă/ cu mauale de liceu expirate” (O anotimpuri o castele). Astfel energia integratoare-laudatoare cedează pasul variantei sale disociative. Nu e o renegare a posturii organice, ci o defensivă a ei. Neputînd accepta criza în ființa sa, Ion Cristofor o expulzează proiectînd-o asupra veacului multimalformat, „în care s-au închis toate templele” iar „academiile au ajuns pe tarabă”, unde „marea doar marea se întoarce dezgustată”. O manieră de protecție lăuntrică.
O emanație a vitalității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2393_a_3718]
-
până recent însă contestat în patria sa, datorită afilierilor sale hispanice; ajuns la etatea de aproape o sută de ani, Manoel de Oliveira, cel mai important cineast autohton, turnează un film bazat pe recentele teze asupra originii lusitane a lui Cristofor Columb. Însăși actualitatea politică se face ecoul valului de "protocronism lusitan": președintele brazilian Lula da Silva, împreună cu liderul Uniunii Europene, Durao Barroso, și cu primul ministru portughez José Sócrates, au pus la cale prima întâlnire la nivel înalt Brazilia-EU, desfășurată
Frânturi lusitane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9484_a_10809]
-
Z. Ornea Felix Aderca nu-și prea alegea subiectele cărților. El scria despre toate și tot. N-a scris el, în 1936, o carte despre Cristofor Columb și, mai tîrziu, una despre Magellan? De ce nu ar fi scris și o carte despre o personalitate fascinantă precum Petru cel Mare? Începuse să lucreze la acest portret tulburător încă în 1938 și avea înțelegeri cu editorul Georgescu-Delafras. Dar
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
manifestare a libertății pe care femeia poate să și-o asume. Să-și fi adus, oare, aminte George Sand că obiceiul fumatului în Europa a fost impus de o femeie? „Prafurile“ reginei În urma unei incursiuni pe insula Cuhani, soldații lui Cristofor Columb povestesc că au văzut băștinași care inhalau fumul de la niște tăciuni pe jumătate aprinși. Tăciunii erau frunze de tutun pe care ei îl numeau „tabaco“. Se pare că tutunul a ajuns în Spania și Portugalia către sfârșitul secolulului al
Agenda2004-34-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282779_a_284108]
-
timp de secole. Astfel în 1532 greavul Johann Gerend din Alțâna îndeplinea funcția de jude regesc la Nocrich, și-a numit în documente satul natal ca centru al "Scaunului săsesc de Alțâna". În 1581 sătenii din Nocrich se plângeau lui Cristofor Báthory cum că Petrus Gerendi(rudă al precedentului) a mutat sediul judelui "ad oppidum Olczena" (în târgul Alțânei). În 1588, Sigismund Báthory ia decizia ca sediul judelui regesc să fie definitiv localizat la Nocrich și că sătenii Alțânei să-și
Biserica fortificată din Alțâna () [Corola-website/Science/325106_a_326435]
-
astfel, prin sinonimie marea importanță a porumbului pentru existența popoarelor din Lumea Nouă. Și nu numai... În ziua de 16 iunie 1493, după ce poposise o vreme în Arhipelagul Bahamas, pe coasta răsăriteană a Cubei și în nordul insulei Haiti, amiralul Cristofor Columb (1451-1506), convins că sosise în India pe o nouă cale navigabilă, a hotărât să revină în Spania, de unde ridicase ancora cu 15 luni în urmă. Pe lângă 10 noi pasageri („indieni“), giuvaeruri de aur, papagali, iepuri și curcani, la bordul
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
creștea ca „Un flăcău semeț, cu straie/Galbene și verzi ca iarba,/Plete lungi și moi de aur/ Și-o podoabă împletită/Din frunziș, pe fruntea-naltă”. Acum știm că, de fapt, în dimineața zilei de 12 octombrie 1492, amiralul Cristofor Columb nu ajunsese în India, ci descoperise o Lume Nouă, America de astăzi; cum, de asemenea, cunoaștem că nu era vorba de grâu indian, ci de „iarba zeilor”, adică de porumb, care asemeni și altor „fructe ale pămâtului” american (tutunul
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
moment marcat prin întrebarea retorică a lui Cezar: “Și tu, Brutus?”. Tot în acea zi se sărbătoareau și Idele lui Martie, astfel că această zi a rămas în istorie și drept una a trădătorilor. Autor: Răzvan Băltărețu 15 martie 1493 - Cristofor Columb se întoarce în Spania după prima sa călătorie în America. Era fericit, pentru că a descoperit un nou continent, deși nu știa asta la acel moment, însă, istoria nu l-a iertat și i-a dat gloria peste cap cu
Istoria zilei: 15 martie. Iulius Cezar a fost asasinat () [Corola-journal/Journalistic/67121_a_68446]
-
istorii literare apărute în anii din urmă (Alex Ștefănescu și Nicolae Manolescu). Nu este pomenit nici în Dicționarul esențial al scriitorilor români, coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu, dar are parte de un capitol, redactat de Ion Cristofor în Dicționarul scriitorilor români, realizat sub coordonarea acelorași autori. În schimb, simpla parcurgere a fragmentelor critice care însoțesc volumul demonstrează că asupra versurilor sale s-au pronunțat de-a lungul timpului nume grele ale criticii de la noi: Nicolae Manolescu, Marian
Intimism viforos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7644_a_8969]
-
RAO - 95 000 lei); Ian McEwan: Grădină de ciment (Ed. Polirom - 94 000 lei); Robert Ludlum: Protocolul Sigma (Ed. Lider - Ed. Luceafărul - 180 000 lei); Agatha Christie: Furtul rubinului negru (Ed. Multi Press International - 95 000 lei); Elbridge Streeter Brooks: Cristofor Columb (Ed. Aldo Press - 80 000 lei); Cynthia Harrold-Eagles: Țintește inima (Ed. Miron - 59 900 lei); Jean Cournut: De ce se tem bărbații de femei (Ed. Trei - 149 000 lei); Peter Cheyney: Este rândul tău, micuțo (Ed. Lucman - 95 000 lei
Agenda2003-27-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281209_a_282538]
-
țara vecină. La această competiție poetică, unde nimeni nu pierde, iar poezia câștigă, au concurat 12 poeți din filialele USR Arad și Cluj- Napoca: Andrei Bodiu, Romulus Bucur, Vasile Dan, Gheorghe Mocuța, Ioan Moldovan, Traian Ștef (pentru Arad) și Ion Cristofor, Virgil Mihaiu, Vlad Moldovan, Viorel Mureșan, Ioan Pintea, Aurel Rău (pentru Cluj-Napoca). Juriul a avut următoarea componență: Nicolae Manolescu (președinte), Neculai Onțanu (membru de onoare), Gabriel Chifu, Dan Cristea, Alex Goldiș, Nicolae Prelipceanu și Mihai Zamfir. Prin eliminări succesive, după
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3546_a_4871]
-
descrieri preluate de viitorii geografi încă trei secole în posteritate, fără a fi modificate. Al-Idrisi a inspirat și alți geografi musulmani cunoscuți, ca Ibn Battuta și Ibn Khaldun. Harta lui, de asemenea, a constituit o sursă importantă de inspirație pentru Cristofor Columb și Vasco Da Gama. Tabula Rogeriana este împărțită în șapte zone climatice, conform modelului ptolemeic, fiecare fiind divizată în zece secțiuni și conține Eurasia și nordul continentului african.Textul conține descrieri exhaustive ale condițiilor naturale, culturale, politice și socio-economice
Muhammad al-Idrisi () [Corola-website/Science/331921_a_333250]
-
promptitudine): Sergiu Adam, Constantin Arcu, Ștefan Avădanei, George Băiculescu, Gheorghe Bălan, Daniel Bănulescu, Ion Beldeanu, Ion Buzași, Maria Carpov, Onu Cazan, Valentin Chifor, Radu Ciobanu, Corina Ciocârlie, Livius Ciocârlie, Gavril Ciuban, Mariana Codruț, Liana Cozea, Ion Cozmei, Tudor Cristea, Ion Cristofor, Iordan Datcu, Viorel Dianu, Gheorghe Drăgan, Mariana Filimon, Anghel Gâdea, Toma Grigorie, Dumitru Hurubă, Victor Iancu, George Iaru, Alexandru Jurcan, Alexandru Lungu, Alexandru D. Lungu, Bianca Marcovici, Iv Martinovici, Constantin Mateescu, Mihai Merticaru, Alexandru-Cristian Miloș, Alexandru Miran, George Nimigeanu, Sim
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15592_a_16917]
-
de liceeni strâns undeva în împrejurimile Sibiului, Mihai e o mică vedetă. Scrie poezii (optzeciste, cum singur o recunoaște), are succes la fete, e plin de replici inteligente, bea alcool în rând cu ceilalți. Împreună cu amicii săi bucureșteni, Stancu, Buiacu, Cristofor și Stoian, face o echipă excelentă, sedimentată în timp. Cu un an înainte, într-un turneu timișorean, Mihai e victima unei farse meteorologice de zile mari. Îmbrăcat primăvăratic, are de înfruntat o iarnă cum n-au fost două. Spre amuzamentul
Cenacluri, tabere, copilării by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5299_a_6624]
-
februarie 1941, un tribut greu „conjuncturii legionare...”. Dintre colaboratori reținem pe: Const. Noica, Haig și Arșavir Acterian, Horia Stamatu, Barbu Theodorescu, Alice Botez, Vasile Marin ș.a.Din nr. 581/8 decembrie 1940, p. 3, reținem două eseuri: Suntem orbi!, de Cristofor Dancu și mai ales, Parisul provincial... de Emil Cioran. În acele vremuri tragice pentru „Franța luminilor”, românul de pe plaiurile Sibiului scrie: Parisul a căzut, fiindcă era menit căderii. El s-a oferit ocupării. Fără nemți, cădea de la sine. Căci el
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
Tomii). Sf. Mc. Pelagia (sec. IV); 7 mai - Arătarea pe cer a Sfintei Cruci la Ierusalim (351); 8 mai - Sf. Ap. și Ev. Ioan; Cuv. Arsenie cel Mare (†445); Fericitul Ieremia Romanul (†1625); 9 mai - Sf. Prof. Isaia; Sf. Mc. Cristofor (sec. III). Biserica Evanghelică 4 mai - Duminica Misericordias Domini. Biserica Reformată 4 mai - Duminica Mamelor. Cultul Mozaic 3 mai - Kedoșim. Roș Hodeș z. II; 6 mai - Iom Hazikaron; 7 mai - Iom Haațnaut. Duminica Tomii (Paștele Mic) Prima Duminică după Paști
Agenda2003-18-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280969_a_282298]
-
adăpostul acestei "case de cuvinte" care, însă, nu e altceva decît o capcană. Salvați de primejdia tăcerii, cei doi nu pot evita "primejdia mărturisirii". În interiorul limbajului care îi unește se țese o altă poveste: scriitoarea scrie o carte despre sfîntul Cristofor, cel care se vrea "atît reprezentant, cît și reprezentare" (p. 52) și pentru care "nu există nici o altă formă de viață decît cea a imitației, care în același timp este și cea a simbolizării" (p. 52). Se instituie, astfel, un
Palimpsest by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/18015_a_19340]
-
a imitației, care în același timp este și cea a simbolizării" (p. 52). Se instituie, astfel, un palimpsest ce păstrează tensiunea existența între cei doi frați, proiectînd-o însă la un alt nivel. Imitînd viața unei plante agățătoare, cuvintele cărții despre Cristofor le înlănțuie pe cele care dezvăluie tragică istorie a urii dintre Hadar și Olof. Printr-o substituție metonimica, aceasta din urmă se dovedește a fi, de fapt, cea "imitata" și, implicit, "simbolizata", nu invers, căci spune sfîntul Cristofor: "port cu
Palimpsest by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/18015_a_19340]
-
cărții despre Cristofor le înlănțuie pe cele care dezvăluie tragică istorie a urii dintre Hadar și Olof. Printr-o substituție metonimica, aceasta din urmă se dovedește a fi, de fapt, cea "imitata" și, implicit, "simbolizata", nu invers, căci spune sfîntul Cristofor: "port cu mine reprezentarea" (p. 52). Nouă poveste păstrează doar ecourile primeia, care se retrage treptat de sub ochii cititorului, printr-o stratagema a scriitoarei: neavînd "pentru ce" să mai trăiască, cei doi frați dispar. Ne-am putea întreba ce se
Palimpsest by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/18015_a_19340]
-
în anul 1515 avea să publice studiul cu titlu atît de actual: Dulce bellum inexpertis (Războiul le pare frumos numai acelora care nu l-au trăit). Coincidență va potrivi în așa fel lucrurile încît, în 1492, exact anul în care Cristofor Columb descoperă America, Erasm "descoperă pentru sine viitoarea să lume, Europa". Curînd, el pornește să-și "colonizeze" propria-i ființă, defrișînd zone interioare care țin de cunoaștere, de plivirea buruienilor neștiinței, de desțelenirea bunelor maniere care se cuvin a fi
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
Gheorghe Grigurcu Credem a nu greși văzînd în poezia actuală a lui Ion Cristofor o partitură a solitudinii. Chiar încercînd să (re)stabilească raporturile cu lumea, d-sa se izbește de limitele eului refractar la ceea ce ar putea depăși propria-i experiență, transmutată într-o mărturie la rîndu-i fatalmente restrictivă. Problema pe care și-
O partitură a solitudinii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4270_a_5595]