703 matches
-
zonei este temperat-continentală de dealuri, corespunzătoare Subcarpaților Moldovei, cu temperaturi medii anuale de +7 +8 grade celsius, cu minime medii de -4 grade celsius. Precipitațiile medii depășesc în unii ani 900 mm. Vânturile predominante sunt cele din NV, iarna bate crivățul. Predomină solurile silvestre brun podzolice, cu reacție acidă. Pe văile pâraielor se află soluri aluvionare, în diferite stadii de evoluție. Vegetația este alcătuită din păduri de "Querqus-Carpinus" și "Fagus". Dintre plantele colectate : "Equiesetum arvense, "Equisetum palustre", "Polypodium vulgare L", "Pteridium
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
pârâul Curița adună afluenți pâraiele: pârâul Popii, pârâul Barbului și pârâul Sărat. Comuna Cașin, fiind situată la ieșirea din munți pe o vale larg deschisă către E, N-E, și la 260 metri altitudine, totuși, aceasta iarna este ferită de crivățul aspru iar vara nu simte foarte intens arșița soarelui datorită dealurilor din împrejurimi și a vecinătății munților. Cașinul este astfel ferit de urgiile naturii, și totodată un loc binecuvântat de Dumnezeu. De regulă iarna ninge potrivit, zăpada acoperind solul timp
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Buzău, Muntenia, România. Satul Gara Bobocu este situat în Câmpia Râmnicului, la o altitudine medie de 125 metri. Satul se încadrează la climatul temperat-continental, cu veri călduroase (o medie de 25 C) și ierni geroase (-3 C).Iarna se manifestă crivățul, un vânt geros și uscat ce bate dinspre nord-est, iar pe timpul verii se simte influența austrului, dinspre sud-vest. Precipitațiile sunt reduse (cca 500 mm/an). Este tipică vegetația de stepă, puternic modificată de om, care a luat în cultură majoritatea
Gara Bobocu, Buzău () [Corola-website/Science/300815_a_302144]
-
vremii și ca urmare oscilația valorii elementelor climatice. Cea mai mare intensitate a vânturilor o au cele de NV, SE, și N. Vânturile dominante (din NV) au ca efect pătrunderea masei de aer umed oceanic, aducând în toate anotimpurile precipitații. Crivățul bate din NE și contribuie la caracterul aspru și secetos al zonei. Din analiza datelor climatice rezultă următoarele : - în arealul studiat sunt 184 zile fară îngheț, primul înghet se poate produce la 17 septembrie iar ultimul la 21 mai; - durata
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
și veri foarte ploioase, așa cum a fost cea din anul 1965. Precipitațiile atmosferice ce cad într-un an, ating valori cuprinse între 500-600 mm. Iernile sunt de obicei sărace în zăpadă, iar cea care cade este de obicei spulberată de crivăț. De multe ori localitatea este bântuită de calamități, așa cum a fost grindina din luna august a anului 1933, când recolta a fost distrusă în proporție de 90%. Pe teritoriul comunei există o vegetație de silvostepă, unde întâlnim ca specii de
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
4-5 zile. Rar se întâmplă ca zăpada să acopere teritoriul de la începutul iernii și până la sfârșitul ei. Vânturile sunt tot timpul anului și bat neregulat. Vânturile predominante, cu o frecvență accentuată, sunt cele de nord, nord-vest în lunile de iarnă, crivățul, iar în lunile de primăvară și vară vânturile din sud-est. Vântul de nord este cel mai puternic, este de aceeași origine termică cu anticiclonul Siberian. Atât la sfârșitul toamnei cât și la începutul primăverii crivățul aduce scăderea bruscă a temperaturii
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
nord-vest în lunile de iarnă, crivățul, iar în lunile de primăvară și vară vânturile din sud-est. Vântul de nord este cel mai puternic, este de aceeași origine termică cu anticiclonul Siberian. Atât la sfârșitul toamnei cât și la începutul primăverii crivățul aduce scăderea bruscă a temperaturii. Vântul de sud este cu umiditate, Baltărețul, care bate mai mult la sfârșitul primăverii și începutul toamnei. În sfârșit, un alt vânt este cel de apus, numit Austrul (denumirea lui locală este “Sărăcilă” sau “Traistă
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
torențială. Pentru a compensa deficitul de apă în ultimii ani ai secolului XX au fost executate mari lucrări de irigații și îmbunătățiri funciare. Iernile sunt în general reci, uscate, influențate de vânturile aspre provenite din nordul Câmpiei Ruse, cum este crivățul. Temperatura medie anuală este în jurul valorilor de 10-11. Iulie este cea mai caniculară lună din an, cu temperaturi medii multianuale de 22-23. Climatul arid este evidențiat și de cantitatea mică de precipitații (sub 500 mm/an în medie). Ninsorile apar
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
secetă, cantitatea medie anuală de precipitații fiind de 550-600 l/mp. Temperaturi maxime și minime absolute au fost: 42,9 °C (5 iulie 1916) și - 34,8 °C (24-25 ianuarie 1942). Vânturile predominante sunt cele de vest și de est. Crivățul bate din est mai ales în miezul iernii, iar Austrul - vântul dinspre sud și sud-est, cu o frecvență mai redusă, este foarte uscat, fierbinte și prevestitor de secetă. În schimb, Băltărețul, dinspre Lunca Dunării, este un vânt cald și umed
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
văii largi a Dunării, explică și caracterul vânturilor sub multiplele lor aspecte. Valorile medii ale vitezei vânturilor sunt între 3,5-4 m/s pentru cele din vest și între 3,5-5,3 m/s pentru cele din est și nord-est. „Crivățul” bate din est și nord-est în perioada rece a anului, îndeosebi în zona estică a județului și își pierde din intensitate și frecvență spre vest. Vântul dinspre sud-est, cunoscut sub numele „Austrul” și căruia localnicii îi spun „Traista goală”, are
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
anului, îndeosebi în zona estică a județului și își pierde din intensitate și frecvență spre vest. Vântul dinspre sud-est, cunoscut sub numele „Austrul” și căruia localnicii îi spun „Traista goală”, are o frecvență și o intensitate mult mai reduse decât „Crivățul”. Precipitații medii anuale: 530 mm. Din punct de vedere morfologic comuna se află într-o regiune de șes. Suprafața comunei este de 4100 ha. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fântânele se ridică la de locuitori, în scădere față de
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
de 0,80-0,90 m), primăveri și toamne prelungite - specific zonei câmpiei sudice, cu temperatura medie +10,9 °C și perioade lungi de secetă în tot timpul anului. Cantitatea medie de precipitații este de 536 l/m². Vânturile predominante sunt : crivățul care bate de la N la N-E și austrul din direcția V. Geologic, teritoriul comunei face parte din marea unitate structurală cunoscută sub numele de Platforma Moesică, cu formațiuni ce aparțin Mezozoicului și Neozoicului, suportate de un fundament mai vechi
Comuna Țigănești, Teleorman () [Corola-website/Science/301849_a_303178]
-
pe an dar repartizată mai ales în lunile mai-iunie, ceea ce face ca fenomenul de secetă să fie frecvent în lunile iulie-august, producând diminuarea cantitativă și calitativă a recoltelor agricole. Vânturile sunt predominante din vest, din sud, austrul, iar din est, crivățul. Crivățul troienește zăpada, de multe ori este de direcție nord-sud făcând adesea circulația impracticabilă datorită înzăpezirii. Tradiția locală arată că denumirea comunei Giuvărăști vine de la foștii proprietari ai moșiei și anume familia Giuvara. Pe harta rusească din 1835 (sau "Harta
Giuvărăști, Olt () [Corola-website/Science/301979_a_303308]
-
an dar repartizată mai ales în lunile mai-iunie, ceea ce face ca fenomenul de secetă să fie frecvent în lunile iulie-august, producând diminuarea cantitativă și calitativă a recoltelor agricole. Vânturile sunt predominante din vest, din sud, austrul, iar din est, crivățul. Crivățul troienește zăpada, de multe ori este de direcție nord-sud făcând adesea circulația impracticabilă datorită înzăpezirii. Tradiția locală arată că denumirea comunei Giuvărăști vine de la foștii proprietari ai moșiei și anume familia Giuvara. Pe harta rusească din 1835 (sau "Harta teatrului
Giuvărăști, Olt () [Corola-website/Science/301979_a_303308]
-
Vânturile predominante sunt cele din sud-vest (Cosava - un vânt rece și uscat, cu putere distructivă foarte mare și Austrul - un vânt uscat, iarna fiind însoțit de ger, iar vara de caldură înăbușitoare și de secetă) și din est, specific iernii (Crivățul - vânt rece și uscat, foarte violent). Rețeaua hidrografică de pe teritoriul comunei Breasta este relativ săracă. În afara râului Jiu, care doar mărginește teritoriul comunei spre est, este reprezentată de râul Raznic, care își adună apele din zona limitrofă a județelor Mehedinți
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
secetoase, iernile fiind mai umede și uneori geroase.Având în vedere că la Băilești este polul căldurii din România, cu 45 de grade la umbră, apropierea de acest centru devine foarte sugestivă din acest punct de vedere. Vânturile dominante sunt Crivățul, care aduce iarna geruri destul de mari, pe când vara și primăvara bate Austrul cel cald și uscat, poreclit și traistă-goală. Direcția lor este est-vest, respectiv SV-NE. Evoluția climei din ultimul secol indică o tendință către mai cald și mai uscat
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
astfel că și legătura pe calea ferată este oarecum la îndemâna locuitorilor. Teritoriul orașului Cajvana este situat în două bazine hidrografice: Soloneț (care drenează partea sudică prin pârâul Cajvana cu toți afluenții săi) și Solca (care drenează partea nordică prin pâraiele Crivăț și Berbec). Relieful zonei orașului este marcat de dealurile Staniște (434 metri), Muncel (464 metri), Dumbrava (469 metri), Crăncești (464 metri), Bobeica (480 metri) și Borodea (44 metri), pe acestea găsindu-se și cele mai vechi urme ale omului preistoric
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
relief cuprinde: cueste, platouri structurale, relief fluviatil, glacisuri, conuri de dejecție, cueste erodate etc. Prin curg râurile: Bârlad, Crasna, Vaslui, Racova, Tutova, Zeletin, Jijia, Prut, Covurului. Apare stepa și silvostepa, molisoluri, influențe climatice de ariditate, climat secetos, precipitații reduse, bate crivățul.
Podișul Bârladului () [Corola-website/Science/306490_a_307819]
-
o climă temperat-continentală, ca de altfel întreaga Câmpie Română, cu valuri de aer uscat din Vest și umed din Est, cu ierni geroase și aspre și veri călduroase și secetoase. Cele mai frecvente vânturi, care se abat asupra satului sunt: Crivățul (sau vântul de iarnă) care bate dinspre Est sau Nord-Est și aduce viscol și zăpadă iarna, ploaie primăvara și secetă vara. Băltărețul, care aduce ploaie. Austrul, bate din direcția Sud-Vest și aduce secetă. Pierderile de apă din sol sunt în
Comuna Radomirești, Olt () [Corola-website/Science/302008_a_303337]
-
Podișul Bârladului). Temperatura medie anuală este de 6°-8°C (Podișul Sucevei) și 8°-10°C pe cea mai mare parte. Precipitațiile medii anuale sunt de 400-500 mm (Câmpia Moldovei, Podișul Bârladului) și 500-800 mm (Podișul Sucevei). Vânturile specifice sunt crivățul (pe timp de iarnă) și Vântul de Vest (în partea nordică). Influențele climatice întâlnite sunt cele baltice (în nord) și cele de ariditate pe cea mai mare întindere.
Podișul Moldovei () [Corola-website/Science/302538_a_303867]
-
de secetă, cantitatea medie anuală de precipitații fiind de 550-600l/mp. Temperaturi maxime și minime absolute au fost: 42,9 °C (5 iulie 1916) și -34,8 °C (24-25 ianuarie 1942). Vânturile predominante sunt cele de vest și de est. Crivățul bate din est mai ales în miezul iernii, iar Austrul, vântul dinspre sud și sud-est, cu o frecvență mai redusă, este foarte uscat, fierbinte și prevestitor de secetă. În schimb, Băltărețul, dinspre Lunca Dunării, este un vânt cald și umed
Alexandria, România () [Corola-website/Science/298015_a_299344]
-
general, numărul anual al zilelor cu ninsoare nu depășește pe cel de 40. Străjuită în mare parte de către „Dealu Șăghișului” și de „Dealu Morii”, localitatea este ferită, oarecum, de vânturile care bat în zonă. Iarna, dinspre est și nord-est suflă Crivățul, care aduce zăpezi abundente și geruri mari. Primăvara, de pe versanții Munților Făgăraș, se prelinge spre lunca Oltului „"Vântu ăl mare"”, cald și secetos, care datorită temperaturii sale ridicate și a uscăciunii aerului pe care-l aduce, grăbește topirea zăpezii. De
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
călduroase, cu zile caniculare, în care temperaturile ating valori apropiate de 40 °C. Temperatura maximă absolută înregistrată este de 39,6 °C, iar cea minimă este de -29 ° C. Regimul eolian se caracterizează prin frecvența mare a vântului de nord-est, Crivățul. Frecvența lui este mai mare în lunile octombrie - martie, când produce scăderi bruște de temperaturi. Vânturile de nord și nord-est sunt cele care aduc ploi în sezonul de vară . Sătenii cunosc multe lucruri despre cele două „personaje de basm” Crivățul
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
Crivățul. Frecvența lui este mai mare în lunile octombrie - martie, când produce scăderi bruște de temperaturi. Vânturile de nord și nord-est sunt cele care aduc ploi în sezonul de vară . Sătenii cunosc multe lucruri despre cele două „personaje de basm” Crivățul și Austrul, ca o consecință ar fi faptul că toate casele sunt construite cu „spatele în Crivăț”. Vegetația lemnoasă este în prezent absentă în cuprinsul teritoriului extravilan. Înainte de colectivizare existau păduri unde se întâlneau salcâmi, rugi și porumbari. În cuprinsul
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
de nord și nord-est sunt cele care aduc ploi în sezonul de vară . Sătenii cunosc multe lucruri despre cele două „personaje de basm” Crivățul și Austrul, ca o consecință ar fi faptul că toate casele sunt construite cu „spatele în Crivăț”. Vegetația lemnoasă este în prezent absentă în cuprinsul teritoriului extravilan. Înainte de colectivizare existau păduri unde se întâlneau salcâmi, rugi și porumbari. În cuprinsul vetrei satului se întâlnesc salcâmi, plopi, duzi și pomi fructiferi. Pe marginea ulițelor există pruni și zarzări
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]