2,476 matches
-
jandarmi, au cules vacile, câte mai erau, de prin curți, au ridicat suspecți, au Împărțit, ici-colo, câte un pulan pe spinările cârtitorilor. Sătenii nu au uitat Îndrăzneala lui Cap de Șobolan și, peste câtva timp, l-au ales primar pe croitorul cel leneș. * * * Lui Mihai Enin, care se Îndrepta singur-singurel pe drumul de pământ spre codrul de la Miazănoapte, Îi căzu sufletul În țărână. Era, așa, ca o goambă străvezie, ca o bășică umplută cu apă ce făcea, clătinându-se, să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Buruienile și trestia năpădiseră malurile. Un izvoraș izbucnit din coastă arunca Întruna apă curată În cea mâloasă a Eleșteului. Pe malul cel dinspre deal, așezat cu fața către Baltă și către Dunărea care, departe, sclipea aproape cu voioșie, se afla croitorul despre care unii ziceau c-ar fi fost leneș și nepriceput. N-ar fi fost În stare, dacă l-ar fi Întrebat cineva, să răspundă cum ajunsese acolo ori de ce. Însă nici pe el nu-l munceau nedumeriri de felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Se așezau pe câte o frunză de trestie ori pe vreo buruiană ieșită din apă. Broscoii cu ochi beliți le pândeau și, din când În când, căscau guri imense, rozalii, săreau scurt, apucau și frângeau trupurile lunguiețe și viu colorate. Croitorul, căruia i se cam uitase numele și i se spunea Cap de Șobolan, era primar de câtăva vreme În Satul cu Sfinți. Oamenii Îl aleseseră pentru că se arătase curajos În lupta cu jandarmii și Încercase să facă dreptate așa cum Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
căpătase când plecase de acasă, Îndemnat de mamă-sa. Îl trimisese să Învețe meserie la oraș, la o școală de ucenici. Maică-sa, muta, altceva nu Înțelesese: el voise să urmeze la liceu, nu să ucenicească și să se facă croitor de nădragi și fuste. La școala din sat fusese un elev cuminte, liniștit și silitor. Nu luase niciodată bătaie cu nuiaua la palmă. Câteodată, În preajma Eleșteului venea și se așeza Daie Gulu, ăl despre care se zicea că nu poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
doua lui nevastă În coliba fără electricitate și fără apă de băut, aflată lângă o padină dintre două dealuri pe care În fiecare an punea să se semene grâu. Primarul poreclit Cap de Șobolan se apucase, pe lângă meseria lui de croitor, de crescut iepuri. Înființase zeci de cuști, Învățase să-i Încrucișeze În așa fel Încât iepuroaicele să-i fete numai pui sănătoși și cu blănițele frumoase. Știa când să-i taie ca să aibă haina cât mai deasă. După ce săra pieile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
adică la 5 august 1669 (7177), tot părintele Ghedeon și cu tot soborul face “schimbătură”, dând un “loc care au fostu danie sfintei mănăstiri de la Ghica vodă” pe un loc de casă “lângă mănăstire, despre Curtea domnească” al lui Moisi croitorul. --Din câte știu eu, călugării nu au spus niciodată “nu” când a fost vorba de primit daruri. --Spune-mi tu omul care ar refuza un dar. --Ai dreptate, sfințite, și unde mai pui că acum este vorba despre un dar deosebit
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
1786 vinde o casă “giupânului Gheorghie Brânză tălpălar,...în Mahalaua Feredeilor”. Din ce am să-ți spun acum ai să afli un lucru nou. --Sunt curioasă peste poate! --La 3 octombrie 1794, Mihail Costandin Șuțu voievod întărește lui Gheorghe Botezatul croitor stăpânirea unui loc de casă sterp, aflat “în mahalaoa Feredeilor, lângă biserica Sfântului Mucenic Gheorghie”. --Rogu-te să nu te superi pe mine, dragule, dar n-am priceput care este noutatea. --Lucrul nou este faptul că la acea dată “Biserica Sfântului
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
bântuie o întrebare după felul cum priveai în lingul uliței. Apoi acolo-i Ulița Fânăriei, fiule. Acolo se vinde și se cumpără fânul. La auzul numelui acestei uliți, mi-am adus aminte de un loc de casă al lui Chirvasie croitorul, aflat „pe Ulița Tărbujănească ș-alături cu Ulița Fînăriei, cari loc îi este lui Chirvasie danie de la mătuși-sa Mărica”. Îndată i am spus și bătrânului ce aveam în cap în clipa aceea. D-apoi câte locuri de casă nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
vreo pricină. Așa s-a întâmplat și de această dată: „Ștefan Popăscul vornic de poartă, hotarnic” scrie: „Din luminată poroncă preînaltului domnului nostru, măriia sa Io Ioan Theodor (Calimah) voievod, am mărsu la un loc de casă al lui Chervasie croitorul...cari loc este pe Ulița Trapezănească, ș-alături cu Ulița Fînăriei”. Numai că din spusele vecinilor nu s-au putut limpezi lucrurile deplin, pentru că „fiindu acestu loc pustiiu și necăutat de multă vreme, s-au împresurat de cătră alții”. Norocul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Popăscul, vornic de poartă hotarnic, aflăm: „Și pe acest loc s-au aflat o casă cu pivniță di lemn a lui Vasilie Hordilă simanul (seimenul) gospod și o casă a lui Ioniță călărașul agescu și o casă a lui Ioniță croitorul și o casă a lui Ioniță ce-au fostu simăn și o casă a lui Gheorghie bucătarul” și încă și alții...Da’ știu că s-au înghesuit slujbașii gospod pe acel loc! De aceea trebuie să ne închipuim câtă putere
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de poartă hotarnic dacă a reușit să lămurească și să hotărască acest loc: „și după măsurile locului am pus patru hotară în cîte patru colțurili locului”. Acum vine vodă și la 23 februarie 1759 întărește stăpânirea acestui loc de către Chirvasie croitorul. Întrebarea e ce se face bietul Chirvasie cu atâta căsăret înșiat pe moșioara lui? Să vezi tu cum le ia frumușel bezmen (chirie) la toți. Apoi are de luat ceva parale, fără prea multă trudă - completez eu spusa bătrânului. Cât
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
supărat până acum este faptul că n-am întâlnit încă vorbe care să deplângă mănăstirea că s-ar afla în mari nevoi și sărăcie. Stai că sita-i încă nouă. Dar bucură-te că la 15 noiembrie 1733 (7242) David croitorul și Grigorie croitorul dăruiesc mănăstirii „Golăi” un pogon de vie, dar părăsită, „cu pomi înăuntru ce iaste în Șorogari... și alt pomăt ce iaste printre via lui Enachi vătavul și printre via lui Panaiti”. Părăluțe au primit, să nu fie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
este faptul că n-am întâlnit încă vorbe care să deplângă mănăstirea că s-ar afla în mari nevoi și sărăcie. Stai că sita-i încă nouă. Dar bucură-te că la 15 noiembrie 1733 (7242) David croitorul și Grigorie croitorul dăruiesc mănăstirii „Golăi” un pogon de vie, dar părăsită, „cu pomi înăuntru ce iaste în Șorogari... și alt pomăt ce iaste printre via lui Enachi vătavul și printre via lui Panaiti”. Părăluțe au primit, să nu fie de deochi, de la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
bătuți”. Pe lângă mănăstire existau tot felul de oameni care făceau diferite munci. Voievozii îi iertau de datoriile către țară, pentru a fi devotați mănăstirii. Așa a făcut și Iliaș Alexandru voievod la 18 august 1666 (7174) cu „dzece poslușnici”, un croitor, un cojocar, un „bărbiar”, un „curălar”, un ciubotar cu soția, un teslar, un făclier, un grădinar, un tălmaci „numai să aibă a sluji și a posluși ce vor fi trebile și lucrul svintei mănăstiri”. Peste două zile doar - timp în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Știți cum e, sarcina e sarcină. Dominic o privea cu atenție. Doamna secretar receptă, flatată, atenția necunoscutului. — Păcat că tovarășul Orest Popescu a trebuit să plece. El e președintele nostru, cum știți... V-ar fi putut spune mai multe... Deci croitorul de lux Orest Popescu nu este la pupitrul de comandă, umblă pe la stăpâni. Tovarășul general în rezervă Orest Popescu! Croitor de vocație, croitor genial, așa spun cunoscătorii... care și-a pierdut acolo, pe front, glasul și atâtea alte calități, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Orest Popescu a trebuit să plece. El e președintele nostru, cum știți... V-ar fi putut spune mai multe... Deci croitorul de lux Orest Popescu nu este la pupitrul de comandă, umblă pe la stăpâni. Tovarășul general în rezervă Orest Popescu! Croitor de vocație, croitor genial, așa spun cunoscătorii... care și-a pierdut acolo, pe front, glasul și atâtea alte calități, dar a învățat supraviețuirea cu orice preț, cu orice preț. Și după aia, la vatră, a tot avansat, prin grația tovarășilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
trebuit să plece. El e președintele nostru, cum știți... V-ar fi putut spune mai multe... Deci croitorul de lux Orest Popescu nu este la pupitrul de comandă, umblă pe la stăpâni. Tovarășul general în rezervă Orest Popescu! Croitor de vocație, croitor genial, așa spun cunoscătorii... care și-a pierdut acolo, pe front, glasul și atâtea alte calități, dar a învățat supraviețuirea cu orice preț, cu orice preț. Și după aia, la vatră, a tot avansat, prin grația tovarășilor pe care îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
președintele Orest Popescu nu apare, nici numele Irinei Radovici nu apare. Ce-o fi făcând Ina la această trăsnită Asociație? Panouri, afișe, grafice de realizări și de sarcini, macheta numerelor festive? Și de ce isi intretine ura față de tov general și croitor în rezervă Popescu chiar in prximitatea acestuia? Încă n-o fiscăpat de el? Și pe unde o fi señor Octav, de ce n-are și el poză și elogiu între atâția fruntași și evidențiați și exemplari? Domnul Vancea citește, citește, aplecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
tocmai arestat, celebrul colecționar de tablouri. Istoria unei familii. Pianistul copil, tatăl, grav, lângă mama obeză, cu ochelari. Fetița și băiețelul la școală, plimbarea cu barca, înmormântarea fetiței, concertulfestiv. „Cinci mii de fotografii, domnule Vancea! O epopee!“, anunțase victorioasă Venera. Croitorul cu familia, cei doi frați ofițeri. Balerina cu maică-sa și cu pisicile. Ședința de partid a surdomuților, nunta surdomutilor, meciul de volei al surdomuților. Chipurile, mâinile, hainele, furia, râsul, lacrimile surdomuților. Grupele de defilare, grupele de tricotaj, grupele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
congelată, când, dintr-odată, văd cum se apropie, cine credeți... Sau acum un an, în Marakesh, la hotelul extraformidabil, în confortul extracostisitor, același străin uscățiv, ducând în lesă, ce credeți, un guzgan dresat. Un guzgan îmbrăcat la cel mai scump croitor din Londra, perfect stilat, dresat, gata să atace. Acolo, în amurgul acela miraculos... Sau acum o săptămână, la Copenhaga, la hotelul Copenhaga, la coada aceea imensă. Oameni zgribuliți, obosiți, speriați, ca la noi, imensă coadă la niște nenorocite de bomboane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
vă numiți? îndrăzni sec Marga, aplecându-se spre celălalt capăt al mesei, de unde trase pachetul auriu al colegului Florin și extrase o țigară, aprinzând-o cu bricheta lungă, mov, scoasă fulgerător din buzunarul halatului. Florin nu mișcase, aplecat asupra fișei croitorului. — Avocat Olga Orleanu-Buzău! Vreau un răspuns clar. Fără goange. Nu sunt din alea de pe drumuri. N-am să vă ling labele, nici puța, asta să știți. Un răspuns clar. Ce-am de făcut. Atât! Să fiu informată corect. Unde să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
sub cort! se dezmetici domnița Ecaterina, făcând semne prietenești cu mâinile spre femeia de pe alee și clătinându-și în același timp capul în semn de mare admirație pentru croiala pelerinei îmblănite de pe umerii invitatei sale, care purta semnătura unui maestru croitor parizian. Flăcăii însărcinați cu săltatul boierilor se dezmeticiră din extazul care îi furase cu totul. Pricepură că femeia nu era doar o fantasmă, ci exista în carne și oase. Se repeziră amândoi deodată și aproape căzură la picoarele ei, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
cum îl frige soba. ― Dar ce ți-a venit, moțule, să-ți pui hainele alea pe tine? Arăți ca un brotac îm... îm... păiat. Și clucereasa izbucni iar în hohote. ― Nu râde, maman! Sunt disperat. Trebuie să merg degrabă la croitor. Am nevoie de haine. Și repede. Nu mai spune! Dar văd aici o grămadă de haine, care mai de care mai frumoase, unele chiar deosebite. ― Ei, nu, maman! Nu înțelegi? Am nevoie de niște haine... niște haine irezistibile. Clucereasa așeză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Veți primi mia desene chit de presto putem. Clopotul din dealul Mitropoliei, agățat, ca un ceaun, în trei bârne de lemn, tocmai bătea sfârșitul slujbei, când tânărul Iancu sări din sanie și intră grăbit în salonul de croitorie. Ajutorul de croitor îl primi cu multe temenele și îl pofti să ia loc, scuzându-și patronul care nu îl putea primi imediat, așa cum dorea boierul tânăr, pentru că tocmai proba un client. Iancu se așeză pe un scaun, dar imediat sări în sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
primi imediat, așa cum dorea boierul tânăr, pentru că tocmai proba un client. Iancu se așeză pe un scaun, dar imediat sări în sus și începu să se plimbe. Apoi năvăli în separeu, unde, ignorând cu totul clientul, începu să-i explice croitorului ce fel de haine trebuia neapărat să-și comande. Surprins, croitorul nu mai știa ce să facă. Să stea și să-l asculte pe tânărul boier din considerație pentru respectabila lui familie sau să-și vadă de treabă, lăsându-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]