27,981 matches
-
de a lui mânie. De ce credința i-a murit și doar mândria și-o arată? mereu și noaptea i-a vorbit despre cetatea ei curată. El nici acum n-a înțeles că doar ISSUS i-a luat păcatul, chiar de pe cruce la ales când a călcat să facă altul. Nu poți să îl numești ființă când cu minciună se hrănește, nu vrea să ceară în căință iubirea celui cel iubește. Și totuși omul s-a născut cu traista plină de păcate
CE VREA UN SUFLET DE LA OM de ANTON VIOREL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ce_vrea_un_suflet_de_la_om_anton_viorel_1388101288.html [Corola-blog/BlogPost/347586_a_348915]
-
Nu poți să îl numești ființă când cu minciună se hrănește, nu vrea să ceară în căință iubirea celui cel iubește. Și totuși omul s-a născut cu traista plină de păcate, și-n ura oarbă a zăcut cărând o cruce către moarte. Ar vrea să fie împărat mâncând în foamea lui nebună, credința care l-a cărat prin uragane și furtună. Referință Bibliografică: Ce vrea un suflet de la om / Anton Viorel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1092, Anul III
CE VREA UN SUFLET DE LA OM de ANTON VIOREL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ce_vrea_un_suflet_de_la_om_anton_viorel_1388101288.html [Corola-blog/BlogPost/347586_a_348915]
-
slavei lui Dumnezeu” . Alipit Domnului Iisus Hristos prin botez, creștinul este chemat să-și însușească sentimentele Mântuitorului, vis-a-vis de slavă. Domnul și Mântuitorul Iisus Hristos nu căuta slava care vine de la oameni , ci și-a găsit slăvirea în moarte pe cruce, acceptată din dragoste . El ne învață astfel să nu punem niciun preț pe slava omenească . Luând exemplul Stăpânului său, cel botezat strălucește de slavă adevărată atunci când cunoaște încercarea , fie că este vorba de asceza vieții monastice sau, ca și în
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
vezi. / Sunt acolo, unde tu nici / nu crezi... / Mereu în sufletul tău, / atât de aproape și / departe mereu...”. Și le semnează: Maricuța Manciuc-Toma. ...El: în „Vocea Lui”: „Mergeam prin Israel pe-o cale, / cândva ducând către Calvar ... , / fără să am crucea-n spinare, / ci doar un gând aveam, ...hoinar.” sau în „Ridică-te Profundă Românie!”: „I-am tolerat prea mult pe-acești neo-samsari: Cu-așa conducătorii, n-avem noi zile bune... Să ne unim, români: Uniți vom fi iar tari! Pe-
POVESTEA NOASTRA de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 by http://confluente.ro/Povestea_noastra_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1337263516.html [Corola-blog/BlogPost/358418_a_359747]
-
de la poartă, ca să nu-l apuce frigul... Pe pătuțul de la geam dorm doi copilași micuți... Frații lui...Alături mama, doarme-mbrățișându-și pruncii, I-a hrănit pe fiecare și au adormit tăcuți, A oftat pe la icoane tot făcându-și semnul crucii... Sus pe vatră stau să cadă trei perechi de ghete mici, Rupte sunt și peticite cum le-au căpătat sărmanii, Mama zi de zi oftează căci ar vrea să îi încalțe Cu mai bune și mai groase, însă nu-i
MINUNEA LUI MOȘ NICOLAE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1480452884.html [Corola-blog/BlogPost/372949_a_374278]
-
în: Ediția nr. 2060 din 21 august 2016 Toate Articolele Autorului Dumnezeu mi-a dat lumină să vin la mormântul tău pus într-a vieții grădină și păzit de fiul său, am venit la tine părinte și mă aplec pe crucea ta, mă rog la cele sfinte când pe cer străluce o stea, tu, mă iartă, vezi prea bine păcătosul care sânt căci păcatul arde în mine cu pământul din mormânt, crucea ta e de lumină la mormântul tău părinte iarăși
LA MORMÂNTUL LUI ARSENIE PAPACIOC de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1471792872.html [Corola-blog/BlogPost/379142_a_380471]
-
am venit la tine părinte și mă aplec pe crucea ta, mă rog la cele sfinte când pe cer străluce o stea, tu, mă iartă, vezi prea bine păcătosul care sânt căci păcatul arde în mine cu pământul din mormânt, crucea ta e de lumină la mormântul tău părinte iarăși umbra ta divină stă ascunsă în cuvinte, mă dezbrac azi de păcate și îmbrac haină de smerenie mă pun în genunchi și coate până noaptea la utrenie, și mă rog pân
LA MORMÂNTUL LUI ARSENIE PAPACIOC de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1471792872.html [Corola-blog/BlogPost/379142_a_380471]
-
atunci setea mi-am învins sorbind lacrimi din izvor și din mare necuprins am luat iubire și dor, la mormântul tău de strajă lumânări stăteau aprinse am crezut că totu-i vrajă peste lumile neînvinse, pun fruntea pe a ta cruce și-n genunchi din nou eu cad noaptea tot mai mult străluce precum o piatră de jad, eu renasc a doua oră la mormântul tău părinte îngeri peste mine zboară, cerul e tot mai fierbinte, iarăși tu dacă voiești dă-
LA MORMÂNTUL LUI ARSENIE PAPACIOC de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1471792872.html [Corola-blog/BlogPost/379142_a_380471]
-
cânele, Tăpșanul vostru strămoșesc Și blana de pe voi, pe voi Silindu-vă să transhumați Printre străini, flămânzi și goi: Exod de miei sacrificați! Iar cei rămași acasă, duși Cu voi și cu Păstoru-n gând, Sunteți o turmă de Iisuși Pe cruce răstigniți plângând. Crăciunul fi-vă tuturor, Sărmani români, azi și mereu, Cât mai ușor și dor cu dor Sperați în voi și-n Dumnezeu! Referință Bibliografică: Fi-vă Crăciunul fericit / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 724, Anul
FI-VĂ CRĂCIUNUL FERICIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Fi_va_craciunul_fericit_romeo_tarhon_1356366257.html [Corola-blog/BlogPost/341515_a_342844]
-
iubirea și devenind o torță, Noi suntem una cu El, ce stă de strajă, Căci ne-a creat să fim pe lume ca o forță. Deci să ne-ndepărtăm de neguri și abis Ca Terra să n-ajungă o nesfârșită cruce, ... Citește mai mult Se zguduie tot mai nervos pământulși luptă cu putere făcându-și eurip,Își apără suflarea, comoara și veșmântul,Pe-alocuri zgâriate de monstru fără chip.Din Empireu coboară avertizări și semneCe lumea o anunță de veșnicul pustiu
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
-ne iubirea și devenind o torță,Noi suntem una cu El, ce stă de strajă,Căci ne-a creat să fim pe lume ca o forță.Deci să ne-ndepărtăm de neguri și abisCa Terra să n-ajungă o nesfârșită cruce,... IX. ÎNGER NINS, de Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2274 din 23 martie 2017. În dimineața nouă cu-aripi de primăvară Alerg ca un copil la maica mea-n odaie, Dar mă opresc, simțind-o cu răsuflarea rară, Înfășurată
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
-mi dai răspuns,Te rog cu umilință, dă-mi sfântă îndrumare,Simt că și Tu suspini văzându-mă străpunsDe patimi și ispite, de-o cruntă dezbinare.Inima mea tânjește să-nvețe ce-i iertarea,... XVI. UNEȘTE-NE SUB TRICOLOR ȘI CRUCE, de Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2201 din 09 ianuarie 2017. O, Doamne Sfânt, îmi este tot mai greu Să pribegesc prin țări cu drumuri neștiute, Nu mai doresc să fiu un biet român plebeu, Lovit peste dorințe ce-
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
învață-mă să spun“nu” când viforul patimilor vrea să intre în casa sufletului alături de niște umbre fără chip cu gheare ascunse sub aripi de ceață, învață-mă să spun“nu” fariseului din mine și să-mi port în tăcere crucea, fără teama că nu voi ajunge la Tine. Acum, este momentul... să privesc spre raza ce coboară din Empireu, simt biciuirea ispitei ce vrea să-mi înghețe zborul spre Dumnezeu și devin vultur pleșuv, îmi fac cuib în durerea trezirii
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
lecție,Tată,învață-mă să spun“nu”când viforul patimilor vrea să intre în casa sufletului alături de niște umbre fără chipcu gheare ascunse sub aripi de ceață,învață-mă să spun“nu”fariseului din mineși să-mi port în tăcere crucea,fără teama că nu voi ajungela Tine.Acum, este momentul...să privesc spre raza ce coboară din Empireu,simt biciuirea ispitei ce vrea să-miînghețe zborul spre Dumnezeuși devin vultur pleșuv,îmi fac cuib în durerea trezirii... XXIV. CU PACE-N
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
nu lovească cerulori să incendieze luna tristă,apoi la altar, în genunchi,voi săruta nemurirea.... XXXII. FIECARE-N VIAȚĂ DUCE, de Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2100 din 30 septembrie 2016. Fiecare-n viață duce După soartă, câte-o cruce, E lăsat pe-acest pământ, Omul până la mormânt Să trăiască-n zbucium greu Ori cu gând la Dumnezeu. Viața grabnic veștejește Precum ceara se topește, Făr’de veste vine apusul Gol de ață privim fusul, Prea târziu ne dumirim Cât
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
De aceea, frate, ascultă, Când „Cel vechi de ani”cuvântă, Doar prin El aflăm cărarea, Rostul sfânt și alinarea, Să-l urmăm plini de iubire De vrem cale-n izbăvire. Citește mai mult Fiecare-n viață duceDupă soartă, câte-o cruce,E lăsat pe-acest pământ,Omul până la mormântSă trăiască-n zbucium greuOri cu gând la Dumnezeu.Viața grabnic veștejeștePrecum ceara se topește,Făr’de veste vine apusulGol de ață privim fusul,Prea târziu ne dumirimCât de-avuți puteam să fim
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
-așa; Că nu-și țin sufletul în Lumină cum spune Cartea Ta. Ei s-au întors, s-au răzvrătit și au uitat mereu Că în fiecare suflet bun, există un Dumnezeu! Mai scrie că iudeii Tăi, Te-au răstignit pe Cruce! Dar câți iudei au încăput în mult prea marea curte? Așa și-acum, mai mult încape răul într-un suflet, Deși sub răul tot din noi, se mai aude-un cântec. Dar nu mulți sunt pe pământ, ce știu A
PAȘTELE de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 by http://confluente.ro/beatrice_lohmuller_1428779895.html [Corola-blog/BlogPost/362261_a_363590]
-
reducă oare toată problematica însingurării? Există însă și o altă fașă a lucrurilor, care merită să fie tot atât de bine cunoscută. Viața sihaștrilor și a marilor însingurați nu stă în ura de oameni și de lume. Este aici un paradox, o cruce. Ar trebui să se cunoască, într-o egală măsură, și iubirea, gingășia sihaștrilor față de făpturile lui Dumnezeu din lume; ca să se vadă că ura lor reală față de lume este altceva decât josnica ură a sufletelor de rând. Și, fiindcă pildele
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
bubos și să iau trupul lui și să-i dau lui trupul meu (Pateric). Dragostea adevărată, respect, milă gingașă față de făptură, pe de o parte, refuzul lumii, ura neîmblânzită față de lume, pe de alta. Este, după cât se vede, antinomia clară, crucea vie din care trăiesc marii însingurați. Și, într-un fel, o adevărată enigmă, omenește de nedezlegat. Dar, în însingurarea aceasta, nu suntem lăsați numai la puterile noastre. Și iată de ce enigma ajunge un lucru foarte simplu: este, nici mai mult
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
tot ce e viu Și tot ce-nsuflețit e, Al lumii Miel dus în pustiu Cu sângele-n cuțite, S-a aplecat din răsputeri Văzând a florii floare Și o feri cu mângâieri, Să n-o ia în picioare Și crucea ca de piatră iar Pe umerii-i și-a pus-o, Mai ușurat și El, măcar... El știe cum a a dus-o! Smuls mai apoi de pe pământ Și azvârlit pe cruce, Cu funii l-au legat în vânt, În
FLOAREA PATIMILOR (PASSIFLORA) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Floarea_patimilor_passiflora_romeo_tarhon_1367085882.html [Corola-blog/BlogPost/366046_a_367375]
-
mângâieri, Să n-o ia în picioare Și crucea ca de piatră iar Pe umerii-i și-a pus-o, Mai ușurat și El, măcar... El știe cum a a dus-o! Smuls mai apoi de pe pământ Și azvârlit pe cruce, Cu funii l-au legat în vânt, În vânt să se usuce, Și cuie i-au bătut în mâini Și-n tălpi prin legătură Precum în miezul unei pâini Prin os și-ncheietură. Când osul cuielor de fier În lemnul
FLOAREA PATIMILOR (PASSIFLORA) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Floarea_patimilor_passiflora_romeo_tarhon_1367085882.html [Corola-blog/BlogPost/366046_a_367375]
-
funii l-au legat în vânt, În vânt să se usuce, Și cuie i-au bătut în mâini Și-n tălpi prin legătură Precum în miezul unei pâini Prin os și-ncheietură. Când osul cuielor de fier În lemnul cărnii crucii Era înfip ca-ntr-un cuier, Din fibrele ulucii Se auzeau gemete lungi Și lacrimi se văzură Curgând din tainicile pungi De lemn ca de făptură... Și-abia apoi L-au dezlegat Din nodurile sforii Și să atârne l-au
FLOAREA PATIMILOR (PASSIFLORA) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Floarea_patimilor_passiflora_romeo_tarhon_1367085882.html [Corola-blog/BlogPost/366046_a_367375]
-
în chin Veninul suferinței. Când nu părea să mai fi scos Vreun suflu sau sudoare Și îl jeleau toți cei de jos Cu lacrimi uscătoare, Al plantei vrej de El ferit În drumul spre pieire, S-a ridicat, s-a-ncolăcit Pe cruce și lungi fire Spre a lui gură a întins Mustoase frunze crude Și fiecare l-a atins Ca buzele să-i ude Și printre spini și-a strecurat Lăstarii și cârceii Și fruntea toată i-a udat, Uimiți priveau iudeii
FLOAREA PATIMILOR (PASSIFLORA) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Floarea_patimilor_passiflora_romeo_tarhon_1367085882.html [Corola-blog/BlogPost/366046_a_367375]
-
Acasa > Poezie > Credinta > SFÂNTA VINERI Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2290 din 08 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Doamne, ne iartă c-am trădat Sângele tău nevinovat. L-am pus pe cruce-acolo sus Să spele cerul la apus. Și Trupul Tău l-am pus în groapă Din rana Ta țășnește apă. Drumețul vine frânt de sete Și bea din rana ce n-o vede. Și totuși, Doamne, mare-i vina Care
SFÂNTA VINERI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1491667467.html [Corola-blog/BlogPost/372488_a_373817]
-
de stat. Și acolo s-ar putea înființa un astfel de minister. Gânduți-vă că sub glie sunt zeci și zeci de milioane de cetățeni. Toți se odihnesc acolo sau dorm. Și asta de zeci și sute de ani! Citiți pe cruci și veți vedea doar: „Aici odihnește ... .” sau „Aici își doarme somnul ... Nu vezi nicăieri scris că „Aici își desfășoară activitatea ... ” sau „Aici trăiește și muncește ... Altfel spus, cei de sub pământ se odihnesc, cei de pe pământ nu mai muncesc! Cum să
MINISTERUL CIMITIRELOR (2) de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_ministe_alexandru_stanciulescu_barda_1354925261.html [Corola-blog/BlogPost/351674_a_353003]