2,064 matches
-
Nu trebuie dar să ne mirăm dacă ei aplică principiele cele mai mari din viața publică a popoarelor astfeli cum le aplică; pentru că ei le-au înțeles pre dos, pentru că țesătura falselor noțiuni fundamentale i-au făcut incapabili de a cugeta drept. Cine nu știe acuzațiunea ce ni se face nouă românilor pentru că solicităm pentru noi ceea ce ei au solicitat pentru dînșii? Ce întoarsă, ce minunată trebuie să fie acea glavă care face altuia o crimă din ceea ce el pentru sineși
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în armată proporțiunea germanilor și maghiarilor față cu slavii și românii e cea de "2: 8". Austria încă n-a avut o răscoală militară, dar se prea poate ca timpul să nu fie tocmai departe, căci astăzi, prin voluntari, armata cugetă, pre când ieri încă era numai o masă. Și să nu se uite că inteligința tuturor popoarelor din Austria e eminamente națiunalistă. În fine, mă mir cum venim noi românii de a ne combina soartea noastră câtuși de puțin cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mari și mai neîmpăcate. {EminescuOpIX 98} Însă generațiunea ce crește are și ea datorii de împlinit, precum le are fiecare generațiune ce se înțelege pe sine însăși, și e lesne de presupus că membrii ei, îndată ce au cunoscut răul, au cugetat și la remedii contra lui. Serbarea la mormântul lui Ștefan cel Mare, deși pornită mai mult dintr-un sentiment de pietate cătră trecutul nostru pe cât glorios, pe atâta nefericit, totuși cu vremea ideea a început a prinde un interes mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ni se cuvine nouă. Dacă o generațiune poate avea un merit, e acela de a fi un credincios aginte al istoriei, de a purta sarcinile impuse cu necesitate de locul pe care-l ocupă în lănțuirea timpilor. Și istoria lumii cugetă - deși încet, însă sigur și just: istoria omenirii e desfășurarea cugetării lui Dumnezeu. Numai espresiunea esterioară, numai formularea cugetării ș-a faptei constituiesc meritul individului ori al generațiunii, ideea internă a amândurora e latentă în timp, e rezultatul unui lanț
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mele de rău că n-am putut servi națiunea după dorințele ei. Vă urez vouă să obțineți acest rezultat. Sper că Maiestatea Voastră nu va uita că am pregătit mijloacele eficace pentru conservațiunea și pentru onoarea Imperiului. Vă răcomand a cugeta bine că aceia care m-au pus în această situațiune sunt soldații pe care i-am armat cu mâna mea proprie. Și fiindcă eu am arătat întotdeauna o calitate, aceea de a ajuta pe cei oprimați de umanitate, vă rog
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
reprezentat în proporțiunea ce după numărul sufletelor și după mărimea sarcinelor ce le poartă s-ar cuveni, pentru Transilvania au susținut tot legea electorală transilvană până la 1875, când s-a făcut o lege nouă electorală pentru întreaga Ungarie. Ar fi cugetat omul cumcă Camera Ungariei aici va fi la înălțimea chemărei sale și, dacă ea susține uniunea de faptă, va introduce în legea electorală un cens pentru întreg teritoriul Ungariei, dar ce să vezi! anomaliile din legea Transilvaniei toate sunt susținute
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în limba lor maternă în apropierea locului lor până la gradul unde se începe instrucțiunea superioară academică". Legea aceasta este în vigoare deja de 8 ani, de atunci s-au înființat o mulțime de gimnazii, școale reale și agronomice de stat, - cugeți că între români, cari pretutindenea locuiesc în mase compacte, i-a fost "cu putință" guvernului a introduce limba propunerei românești în vro școală deja esistentă sau a înființa chiar vreun gimnaziu, școală reală sau cel puțin o școală agronomică de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
al amorului și sub ce imagini celălalt decât numai {EminescuOpIX 454} prin * acele pe care le posede? Acest mod de cugetare care se reflectă numai asupra corpului, nu asupra ideei unei poezii constituie naționalitatea ei. Momentul întîi - popoarele învață a cugeta; momentul al doilea - cugetă asupra sa însuși; al treilea - cugetă asupra lumei întregi și pentru lumea întreagă. Cel întîi e receptiv, cel al doilea emancipă individualitatea națională de sub sarcina recepțiunii, făcînd-o să cugete asupra sa însuși, al treilea în fine
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ce imagini celălalt decât numai {EminescuOpIX 454} prin * acele pe care le posede? Acest mod de cugetare care se reflectă numai asupra corpului, nu asupra ideei unei poezii constituie naționalitatea ei. Momentul întîi - popoarele învață a cugeta; momentul al doilea - cugetă asupra sa însuși; al treilea - cugetă asupra lumei întregi și pentru lumea întreagă. Cel întîi e receptiv, cel al doilea emancipă individualitatea națională de sub sarcina recepțiunii, făcînd-o să cugete asupra sa însuși, al treilea în fine e floarea de aur
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
454} prin * acele pe care le posede? Acest mod de cugetare care se reflectă numai asupra corpului, nu asupra ideei unei poezii constituie naționalitatea ei. Momentul întîi - popoarele învață a cugeta; momentul al doilea - cugetă asupra sa însuși; al treilea - cugetă asupra lumei întregi și pentru lumea întreagă. Cel întîi e receptiv, cel al doilea emancipă individualitatea națională de sub sarcina recepțiunii, făcînd-o să cugete asupra sa însuși, al treilea în fine e floarea de aur ce lucește lumei întregi. De ce? Iată
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
naționalitatea ei. Momentul întîi - popoarele învață a cugeta; momentul al doilea - cugetă asupra sa însuși; al treilea - cugetă asupra lumei întregi și pentru lumea întreagă. Cel întîi e receptiv, cel al doilea emancipă individualitatea națională de sub sarcina recepțiunii, făcînd-o să cugete asupra sa însuși, al treilea în fine e floarea de aur ce lucește lumei întregi. De ce? Iată o întrebare ciudată. Nimica nu-i mai lesne decât ca să creezi mii de planuri și mii de căi pentru unul ș' același scop
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
așa. ["CU TOT PRINCIPIUL VECHI... "] 2255 Cu lot principiul vechi și venerabil cumcă ceea ce-i ajută fierarului îl omoară pe croitor, totuși fondatorii păcii universale acomodează tezele lor câștigate prin abstracțiune oricărei comunități naționale, ignorează religie, istorie și obiceiuri și cugetă de-a topi la un loc Nord și Sud, Ost și Vest, Gog și Magog ca o singură formulă de fraternitate. Dați-mi voie, astea nu merg astfel. D. Emilio Castelar de es. este un om onorabil, care dă sărutarea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și de - aceea 'i și trebuie o dezvoltare lungă. Purizarea ei merge 'nainte, deși e mai bine ca să meargă prea încet decât prea iute. Noi - generațiunea de față - nu împlem decât șanțurile, noi avem să dăm noțiuni poporului nostru, ca să cugete, limba clasică e sarcina generațiunilor viitoare. Un fenomen nou e acela că cultura și literatura la români nu merg defel în același pas, ba sunt eterogene chiar. Cultura claselor privilegiate cel puțin e cu mult asupra literaturei țărei lor, dar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din cauza lor. Eu am, totuși, o mică scuză. Simt apăsarea copleșitoare a condiției de om, care mă face să consider viața insuportabil de grea. Toți oamenii sunt la fel. Există oare vreo explicație filosofică? Nu cred că primul care a cugetat astfel a fost evlavios, sau filosof, sau artist. Expresia se trage cu siguranță din vreun bar, auzită la un pahar de băutură, fără s-o fi spus cineva anume. Și apoi s-a răspândit. O expresie sortită să răstoarne lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
am surprins în cadă, gol goluț, în erecție, stropindu-se cu apă din burete în spațiul îngust și plin de aburi al băii mici fără ferestre. Probabil că mi-ar fi dat prea multă bătaie de cap să stau să cuget la faptul că tatăl unui soldat la marină și al unei fetițe, soțul Verișoarei Anna, fusese descoperit într-o poziție atât de puțin demnă - mai multă bătaie de cap, văd bine acum, decât merita acest lucru. Dar gândurile mele legate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
om-pui, jumulit și pârpolit, cu păr încâlcit și o față brăzdată de griji, o orătanie umană alungată cu mătura. Acum luminile au început să pâlpâie, căci Bavatsky meșterea la tabloul de siguranțe, și s-a arătat că în loc să stau să cuget la ce-mi spusese, așa cum ar fi trebuit, boceam. Cred că Einhorn a fost dezamăgit și poate chiar șocat; șocat, vreau să spun, că mă judecase apt să îi urmăresc traiectoria verbală către ce ar fi trebuit să reprezinte un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Trebuie să dorm. Am test mâine la prima oră. Și te-ai pregătit, Manny? Mi-a spus: Ori îmi vine din prima, ori degeaba-mi mai bat capu’. Ceea ce mi-a rămas în cap. Prin urmare, m-am apucat să cuget la asta în tramvai. Păi, sigur că da! Ori vine din prima, ori deloc. Oamenii se dau cu toții de duhul morții să rezolve una sau alta, crezând că greutățile pe care le întâmpină înseamnă că fac ceea ce trebuie. Așa că m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
mi-a răspuns ea cu amărăciune. Bei doar cât să îți continui greșelile. Greșelile noastre, vrei să spui, am corectat-o eu. Așa că ne-am așezat la cină posomorâți și abătuți din cauza dezamăgirii și a mâniei. Apoi, după ce am mai cugetat, i-am zis: — Am să merg cu tine la Chilpanzingo. Prefer să fiu cu tine mai degrabă decât cu orice ființă din lume. M-a privit cu mai multă căldură decât îmi arătase de o bună bucată de vreme. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
mă uit deloc în oglindă zilele astea, căci arătam tras la față și bolnav. La un moment dat m-am gândit că dacă Moartea ar fi venit și m-ar fi bătut pe umăr, întrebându-mă „Ești gata?“ aș fi cugetat o clipă și i-aș fi spus, „Da.“ Așa că într-un anume fel murisem, și dacă era un lucru pe care să-l fi aflat, acesta era cât de imposibil este să trăiești fără să ai ceva infinit puternic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
asemeni vărului Cinci Proprietăți, și mergeam peste tot cu un trabuc între dinți și cu un aer cam de pierde vară, uituc, eliptic, uneori cu o bucurie drăcească în priviri, dar, ah, mult mai puțin ciripitor ca pe vremuri. În vreme ce cugetam la una-alta, ridicam adeseori obiecte de pe stradă, pentru că mi se părea că arată a monede; cartușe de metal, capace de sticle, bucățele de folie de aluminiu îngropate în praf, în speranța că a dat norocul peste mine. Îmi doream
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Nu faci tu asta. Lumea stă în picioare pentru tine. Așa că nu vreau să fiu nici reprezentativ, nici exemplar, nici șef de promoție sau vreun alt model de excelență. Tot ce vreau e ceva al meu, și să mă pot cugeta pe mine. De-aia ce spun eu acum sună așa de pompos și sunt așa de tulburat. Vreau un loc al meu. Chiar pe culmile muntoase ale Groenlandei m-aș duce bucuros, și nu mi-aș mai împrumuta niciodată ființa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
doar un copil. Și, mai mult, avea o mică adâncitură de fiecare parte a nasului ei obraznic, ceea ce nu îi dădea un aer de om deschis. Și totuși era prietena Stellei, iar Mintouchian o iubea. Asta m-a făcut să cuget la dorințele fierbinți ale oamenilor mai bătrâni, sau năzuințele ce nu puteau fi înăbușite decât poate prin totală demolare de către moarte. Moartea! își spunea Mintouchian sieși. Descria cum a făcut atac de cord. Spunea: Nu vreau să îți dau gânduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
începe să-i placă, mai mult ca parteneră de discuție, în timp ce "doamna" continuă să-l fascineze, poate tocmai prin aerul ei distant. "Da-da, trebuie să judec bine, să nu fac vreun gest necugetat", gîndește Mihai, intrînd în clădirea teatrului. Cugeți; cugeți la nemurire ori la parvenire? îl ia secretarul literar de braț, văzîndu-l cum merge abătut pe culoarul de la parter. Mă grăbesc la telefon, că sună. Te-aștept în birou. Ce face vinul ăla magnific? Vine. Îl degustăm acuși. Secretarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
să-i placă, mai mult ca parteneră de discuție, în timp ce "doamna" continuă să-l fascineze, poate tocmai prin aerul ei distant. "Da-da, trebuie să judec bine, să nu fac vreun gest necugetat", gîndește Mihai, intrînd în clădirea teatrului. Cugeți; cugeți la nemurire ori la parvenire? îl ia secretarul literar de braț, văzîndu-l cum merge abătut pe culoarul de la parter. Mă grăbesc la telefon, că sună. Te-aștept în birou. Ce face vinul ăla magnific? Vine. Îl degustăm acuși. Secretarul literar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
chiar foarte bine! Are, dacă vrei, și sînt sigur că asta ți-a fost intenția, văd că-i ești autor -, are, ziceam, structura unei reviste. Felicitări! Mersi! strîmbă din nas Lazăr, săltînd fruntea de pe brațe. În vecinătatea dumneavoastră, nici să cuget nu mai pot. Și pînă mîine în zori, cînd vor sosi crucișătoarele atomice, trimise de tovarășul Săteanu, e cale lungă. Ce naiba tot mîrîi mereu!? Zi odată ce mai ai de zis și termin-o, devii agasant. Cine m-a turnat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]