1,157 matches
-
pentru notele însoțitoare („în fond mici repertorii de etnografie și folclor maramureșean”), care „aduc informații utile pentru înțelegerea poeziilor” și de Artur Gorovei pentru corectitudinea transcrierii („Chipul cum este cules acest material, fără îndreptări și adausuri, precum au făcut unii culegători, indicațiile și explicările unor cuvinte necunoscute chiar de cărturarii din vechiul Regat, dau acestei lucrări caracterul unei opere științifice”). SCRIERI: Însemnări din bisericile Maramureșului, București, 1909. Culegeri: Balade, colinde și bocete din Maramureș, București, 1924; Cântece poporane din Maramureș. Descântece
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285648_a_286977]
-
cu pâlpâiri de poezie bună, departe însă de ceea ce prevestiseră la debut D. Bolintineanu, Gh. Sion și G. Crețeanu. G. scrie versuri patriotice emfatice, prolixe, compune lungi balade istorice ori fantastice, legende de factură populară. Era, de altfel, un neistovit culegător de folclor. Cu toate că adesea poezia lui are aspectul unei narațiuni dezlânate, unde lirismul se revarsă necenzurat, în imagini grandilocvente, există și câteva semne de trecere spre o altă etapă, diferită de romantismul pașoptist ca „fenomen de generație”, cum îl definea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
societății postindustriale”, pentru ca la începutul anilor ’80 ai secolului trecut, Alvin Toffler să numească noua perioadă de tranziție „al treilea val”. Aceasta ar fi similară, prin mărimea și profunzimea consecințelor, cu „primul val” istoric al trecerii de la epoca vânătorilor și culegătorilor la cea a practicării agriculturii sedentare sau cu „cel de-al doilea val” al trecerii de la societățile agricole la cele industriale. Mai recent, R. Inglehart a explorat schimbările din sistemul valorilor din 43 de societăți (ce reprezintă 70% din populația
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
DOBROTĂ, Eugeniu (23.XII.1893, Poiana Sibiului, j. Sibiu - 11.XII.1973, Poiana Sibiului, j. Sibiu), prozator și culegător de folclor. Este fiul Elisabetei și a lui Nicolae Dobrotă, preot. Și-a început studiile în localitatea natală și le-a continuat la gimnaziul românesc din Brașov și la Facultățile de Medicină din Cluj (1912-1913; 1919-1921) și Budapesta (1917-1918). Pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286806_a_288135]
-
Théophile Gautier, au blestemat o generație. Plantații cărora n-o să le mai vină timpul culesului fac, prin anii '40 ai noștri, blazonul unei generații risipite. Între ei, poeți din preajma războiului, avangardiști de-al doilea val, era un, pe lîngă altele, culegător de fructe (la propriu), un fel de tînăr teribil, care publicase un singur volum - și nu avea să-i mai adauge vreunul, și acela premiat. Plantații. Îl țin în mînă, o carte care nu poate fi decît pentru marele public
Spune-i că le voi culege pentru el... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10055_a_11380]
-
a angaja o comparație cu P. Ispirescu sau Delavrancea, autori cărora le este superior ca simț al limbii, fiindcă scrie țărănește, într-o "limbă specială, nervoasă, sacă"13); sau pentru a-l proiecta în orizontul povestitorilor de tip folcloric, al "culegătorilor" autentici, cu mențiunea că el rămâne "un iute la limbă și slobod la gură", "plămădind frazele, cercând efecte de sonoritate" 14) - într-o specie literară care merită reevaluată, adusă în sfera de atenție a cercetării. Neîndoielnic, Iorga a contribuit decisiv
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
mai târziu scrie câteva poeme care vor apărea în 1801 în culegerea "Tales of Wonder" ("Povestiri miraculoase"). Peste un an tipărește primele două volume din "Minstrelsy of the Scottisch Border" ("Balade de la granița Scoției") unde valorifică bogata sa activitate de culegător de folclor scoțian. În 1805 publică cu mare succes "The Lay of the Last Ministrel" ("Balada ultimului menestrel"). Tot în acel an încearcă să scrie romanul istoric "Waverley" dar renunță la sfatul unui prieten. În 1806 este numit secretar al
Walter Scott () [Corola-website/Science/313730_a_315059]
-
probabil chiar ne eliminăm propria raison d’être. Fără vinovăție și nevoia de mîntuire, nu vor mai fi umani, vor deveni ca noi. Dacă generalizăm ființele umane pînă la punctul În care sînt reduse doar la funcția lor cosmică de culegători de informație, așa cum credem noi, facem să devină caduc unul dintre cele mai vechi și mai adevărate truisme ale neamului nostru: Diavolul stă În amănunte. Fără detaliu, nu vom mai avea unde să trăim. Abstracțiunea funcțională nu ne oferă nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
ar pierde tot farmecul și mai cu seamă tot hazul lor. După această introducere vom vorbi de unele cărți pe cari le judecăm din acest punct de vedere și între cari cităm întîi: Pilde și ghicitori, adunate de P. Ispirescu, culegător tipograf, București, 1880. O broșură de 48 pagine. D-lui Ispirescu [î]i datorim și alte culegeri prețioase de literatură populară. Între noi vorbind, pildele, scrise în felul fabulelor lui Donici, fiind produse proprii ale autorului, ne convin mai puțin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
originală” a momentului. Colaborarea cu Aurel Baranga la scrierea piesei de teatru Inimi fără hotare se plasează în zona aceluiași minorat valoric. În această etapă proletcultistă se înscrie și miniantologia de „versuri populare” Plugarii cântă Republica Populară (1948), pe care „culegătorul” o prefațează ditirambic. După o tăcere de peste un deceniu, P. reapare ca „poet angajat” cu volumul Umanitas (1962), dedicat „memoriei lui Camil Petrescu”. Circumscrise comandamentelor ideologice ale vremii, versurile din această carte se declară manifest, în cicluri cu titluri explicite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288643_a_289972]
-
Ehrlich, Anton Pann, Carol Miculli și Al. Berdescu), V. are în vedere partea melodică. Astfel, el alcătuiește o lucrare amplă, Muzica populară, cuprinzând balade, colinde, doine, idile și pastorale, hore, romanțe, jocuri de brâu. Susținut de Alecsandri, care elogiază strădania culegătorului de a aduna „o comoară națională”, o prezintă Academiei Române sub titlul general Poezia populară pusă în muzică, colecția fiind premiată în 1886, după o amânare de trei ani, îngăduită pentru a fi amplificată și îmbunătățită. Volumul al treilea, în manuscris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
este diversă, multe fiind preluate din colecțiile lui V. Alecsandri, Simion Florea Marian, G. Dem. Teodorescu. Altele sunt reproduse din manuscrise și publicații, după cum există și texte adunate de V. însuși de la informatori selectați întâmplător, din mediile cele mai diferite. Culegătorul nu face totdeauna distincție între creația populară și cea cultă sau aceea orășenească, realizată în stilul celei populare. La cântece se notează uneori numai informatorul, alteori numai localitatea de unde s-a cules. Sunt incluse și câteva poezii de Dimitrie Bolintineanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
și obiecte caracteristice imaginației populare reflectate în basm, lucrare utilă, ce prefigurează indicele de motive al lui St. Thompson. Explică însă limitat geneza poveștilor, evoluția lor și exagerează punând basmul românesc sub pecetea, cvasiobligatorie, a unui mit antic. Nefiind un culegător de folclor, pentru cele cinci sute de basme pe care le prezintă în rezumate (utilizate și în tipologia lui A. Schullerus, în 1928), folosește în bună parte culegeri anterioare. Lucrarea este cea dintâi care sistematizează repertoriul basmelor românești, într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
fonduri de G. M. Samarineanu, el însuși poet și romancier. Începând din 1926 sunt prezenți cu proză scurtă Cezar Petrescu (Admiratorii naturii, Natura, natura!, Domnul Sgârcea, Taina, Sfârșit de vacanță, Solitudine, Duduia Gaița), Gib I. Mihăescu (Vin nou), Ion Dragu (Culegătorul de fluturi, Resemnare, Păianjenul roșu) ș.a. Colaborează cu versuri Ioan I. Ciorănescu (Fântâna), căruia postum îi apar poeziile Felinarul, Scrisoare de ftizic, Păr blond, George A. Petre (Ciripire de primăvară, Apus), Nuși Tulliu ș.a. Publică poeme în proză Emil Isac
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
ani după plecarea trupelor sovietice, prin 1959-1960. S-a aflat ani în șir în corespondență cu istoricul Teodor Bălan, refugiat și el din Cernăuți la Gura Humorului. L-a și vizitat, de mai multe ori pe inimosul și rigurosul istoric, culegătorul și editorul acelor Documente bucovinene și a aflat în sânul familiei acestuia ore bune de cordială ospitalitate și prilej de dialog captivant și benefic pentru aceeași "dragoste" fără leac, nostalgică și comună, Bucovina de altă dată. De la Teodor Bălan a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
au apărut două volume, în trei părți (al doilea tom cuprinde o culegere de folclor aromân adunat de Pericle Papahagi), trebuia să fie, potrivit intenției folcloristului, un „corpus al literaturii populare”. Pentru adunarea materialului au fost trimiși pe teren numeroși culegători, în același scop T. alcătuind în 1898 un Chestionar folkloristic, adresat învățătorilor, referitor la cele mai diverse aspecte ale culturii populare. Instrucțiunile pentru colectarea datelor prevedeau, printre altele, consemnarea numelui satului, a unor indicii în legătură cu informatorul, precum și dezideratul transcrierii exacte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]
-
unde zăceau mii de trupuri în curtea unei biserici. Copiii muriseră înfiorați de groază, fete tinere muriseră plângând și suspinând... Nu există lacrimi, nici plânsete, nici strigăte de groază, nici implorări de milă. Apoi adaugă: Recoltele putrezesc pe câmp, iar culegătorii putrezesc aici, în curtea bisericii. Orice schemă (inclusiv cea de mai sus) este aplicabilă parțial. Totul depinde mai ales de subiect, de virtuțile lui evocatoare sau narative, de forța și pitorescul personajului principal. Se întâmplă, nu o dată, ca un bătrân
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
care le strângeau și le drămuiau cu zgârcenie, pentru a asigura cele necesare multelor guri ce le aveau de hrănit. Fiecare bob, fiecare spic sau știulete avea încorporat în el transpirație și de aceea era adunat cu grija și migala culegătorului de mărgăritare. Nu mi amintesc să fi văzut vreun sătean, adult sau vârstnic, care să treacă nepăsător pe lângă un mănunchi de spice, un știulete sau un cocean, un cartof sau o sfeclă, aflate pe drum, fără să le ridice. După ce
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
, Aurel (sfârșitul sec. XIX - prima jumătate a sec. XX), folclorist. A fost preot în satul Maidan (azi Brădișoru de Jos, j. Caraș-Severin), unde s-a căsătorit cu fiica preotului Sofronie Liuba, pasionat culegător de folclor. În colaborare cu acesta, I. a întocmit monografia satului Maidan, incluzând date geografice, antropologice, sociale, precum și detalii despre portul popular și îndeletniciri (păstorit, morărit, rotărit etc.). Monografia mai cuprinde tradiții, legende, balade și jocuri de copii, precum și un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287480_a_288809]
-
Bolintineanu la colecția de poezii populare a lui V. Alecsandri, iar lui Iulian Grozescu i se republică articolul apărut în gazeta maghiară „Fövárosi Lapok”, în care recenza critic, restabilind adevărul, culegerea de balade secuiești ale lui Kriza János, în care culegătorul inclusese multe balade populare românești. C. mai adăpostește un studiu al lui I. G. Sbiera despre colindele de Crăciun și un articol al lui Aron Densușianu consacrat poeziei populare. Acesta tipărea și o ambițioasă încercare de definire a operei lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286354_a_287683]
-
culegere, realizată între 1872 și 1911, dar publicată postum (1976) de Romulus Todoran și Ion Taloș sub titlul Flori de câmp, pune pregnant în valoare intensa activitate a lui V., apreciat de editori ca fiind „printre cei mai de seamă culegători de folclor din Transilvania, după Ion Pop-Reteganul și Ioan Micu Moldovan”. Sunt aici o mie două sute treizeci de texte (cântece de dragoste și dor, de jale și urât, mustrări și blesteme, cântece de cătănie, bocete, strigături, balade), strânse de peste două sute
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
folclor din Transilvania, după Ion Pop-Reteganul și Ioan Micu Moldovan”. Sunt aici o mie două sute treizeci de texte (cântece de dragoste și dor, de jale și urât, mustrări și blesteme, cântece de cătănie, bocete, strigături, balade), strânse de peste două sute de culegători din aproximativ două sute cincizeci de localități, mai bine reprezentate fiind comunele Cergău Mic, Micăsasa și Bazna. Culegerea, comparabilă cu aceea realizată de Ioan Micu Moldovan între 1863 și 1878, se remarcă prin diversitatea tematică și stilistică a liricii antologate. Culegeri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
Utunk” și la publicații din afara țării: „Acta Ethnographica”, „Ethnographia”, „Jahrbuch für Volksliedforschung”, „Makedonski folklor”, „Nerodopisné actuality”, „Népi Kultúra - Népi Társadalom”, „Néprajzi Látóhatár”. Începându-și activitatea încă în anii studenției, F. și-a consacrat viața cercetării tezaurului folcloric maghiar din România. Culegător, exeget, istoric al folcloristicii, editor de folclor, el publică un număr mare de cărți, studii și articole, preocupându-se constant de baladă, basm, cântec liric și de interferențele folclorice româno-maghiare. Creația populară românească intră, de asemenea, în sfera preocupărilor sale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
și popularizarea creației populare românești, se ocupă în mai multe rânduri de aportul lui Bartók Béla la culegerea și sistematizarea colindelor, la tipologizarea poeziei populare românești, prezintă culegerea lui Köpeczi Béla. F. este autorul unor studii de sinteză privind rolul culegătorilor maghiari în cunoașterea tezaurului folcloric românesc (A román folklór magyar gyűjtői, „Néprajzi Látóhatár”, 1992) și tot el semnează, într-un volum colectiv, o valoroasă „contribuție bibliografică” referitoare la etnografia maghiaro-română din a doua jumătate a secolului trecut (Adatok a magyar-román
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
, Ștefan (25.XII.1843, Ciugudu de Sus, j. Alba - 17.XII.1936, Alba Iulia), literat și culegător de folclor. A făcut liceul la Aiud și la Blaj, unde l-a avut profesor pe I. Micu Moldovanu, la îndemnul căruia notează primele texte populare culese din satul natal, asemenea multor altor elevi blăjeni care au contribuit la adunarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285985_a_287314]