1,806 matches
-
memorie un spațiu matrice, satul tradițional, și să inventeze un protagonist tutelar. În cartea de debut, spre exemplu, e vorba despre o recompunere din perspectivă pseudoinfantilă a universului copilăriei în mediul rural, structurată după momente-cheie, percepute ca rituri (coacerea pâinii, culesul strugurilor, găsirea unui ou etc.), ca în povestirile Oul, Pâinea, Struguri storși, cele mai reușite proze fiind însă acelea care includ momente dramatice, cu apel la motivul crimei neelucidate și la tipologia „suciților” (Soarele de toamnă, Ziua). În volumul Oul
SUCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290007_a_291336]
-
migrația, avem la fel de mare nevoie de o detaliere pentru a înțelege efectele ei. Dacă am vorbi astăzi despre migrația românilor în general, am include în aceeași categorie migrația muncitorului român pe baza unui contract de trei luni în Spania la cules de căpșune cu plecarea definitivă, împreună cu familia, a inginerului IT în Canada sau cu plecarea unui tânăr în Italia pentru a munci „la negru” în construcții. Soluția pe care o propunem este cea a tipurilor de migrație definite prin prisma
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
diferite; senzitivi la aspecte de gen - să fie dezagregați pe sexe; senzitivi - să măsoare schimbările importante ale situației măsurate; cost-eficienți - informația obținută să merite costurile financiare și de timp ale procesului de culegere; actuali - să fie cât mai simplu de cules și de analizat suficient de repede; adecvați capabilităților și resurselor comunității/instituției; să folosească seturi de date sau indicatori existenți pe plan local. 3. culegerea datelor: în cadrul unei strategii precum și al unui plan, program sau proiect este necesar, în general
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
xerofită. În perioadele interglaciare loessul se solifica sub acțiunea ploilor și căldurii, dând solurile fosile ce se recunosc astăzi ca niște orizonturi roșietice în masa gălbuie a depozitului loessoid. Omul Paleolitic, disputîndu-și peșterile montane cu ursul de peșteră, trăind din cules, pescuit, vânătoare, coboară și el din munte în urmărirea acestor îndeletniciri, de-a lungul afluenților Dunării. Reprezentările rupestre, pictate sau incizate din Defileul Dunării și nordul Olteniei, arată, alături de silueta omului și de cercul solar, reprezentări ale bradului și ale
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
pricepută la semănături, numită " Mama Grîului", care era și Mama Aparului. Dar, după ce îl curățaseră de buruieni, îl săpaseră cu săpăligile din corn de cerb și îl semănaseră bob cu bob, tocmai când - în miezul verii - era aproape gata de cules, veniseră apele mari ale pârâului gata să-l facă una cu mâlul luncii. Paznicul câmpului a încins tot acest câmp, pe marginea pârâului care forma aci o meandră cuprinzătoare, cu un fel de îngrăditură, formată din mâl adus de pârâu
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
mai slabi dintre ei. *** Tânărul Aparu este fericit cu satul lui, cu oamenii și cu rosturile sale. E o așezare de câmpie, pe un pârâu cu izvoare, în pădurea rară de stejari, aluni, tei, meri și peri. Cu vânat și cules, cu ceva pescuit, cu creșterea animalelor domesticite pe lângă casă și cu semănatul grânelor și a legumelor, oamenii se îndestulează. Pârâul lor de-i spun Obârșia (adică începutul Apei) se varsă într-o apă mai mare, care ar coborî tocmai de la
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
activiștii să-și completeze studiile. Mulți au procedat atunci așa, cu ajutorul profesorilor, în urma indicațiilor.” O altă forma de evaziune era practica elevilor și studenților la munci agricole. O profesoară își amintește: „În timpul facultății am făcut practică doar trei zile la cules de struguri pe dealurile Copoului, ceea ce pentru noi a fost o plăcere, am scăpat de școală și am mâncat struguri cât am putut. Ca profesoară însă, am fost obligată să mergem cu elevii, la începutul anului școlar, înainte de a intra
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
textului o mică ștampilă pe care erau săpate magicele litere „BT”, adică „Bun de tipar”. La un moment dat, probabil ca să se evite cheltuielile tipografice pentru textele eventual respinse în totalitate, a apărut și ștampila cu „BC”, adică „Bun de cules”. După „desființarea prin multiplicare” a cenzurii, ultima ștampilă le-a revenit directorilor sau redactorilor-șefi din redacții, oficializându-se astfel rolul lor activ în caracatița ce a devenit cenzura. În cazul revistelor studențești, șefii redacțiilor, studenți fiind, nu prezentau, probabil, suficiente
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
scrierea limbii române și de a fi participat la clarificarea căilor de evoluție a limbii literare. În concepția lui, limba este „sufletul” națiunii, temelia și condiția unei culturi naționale. În istoria literară, P. a rămas cunoscut datorită lucrării Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, prima antologie de literatură românească, alcătuită, cu scopuri didactice, în patru tomuri (șase părți), apărute treptat, din 1862 până în 1865. Simplă culegere de texte literare sau de popularizare a unor cunoștințe practice, Lepturariu rumânesc... devine, începând cu
PUMNUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
și greoaie. Îndeosebi prin Lepturariu rumânesc... - carte de căpătâi a viitorului poet Mihai Eminescu -, P. este unul dintre întemeietorii istoriei literare românești. SCRIERI: Convorbire între un tată și între fiul lui asupra limbei și literelor românești, Cernăuți, 1850; Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, I-IV, Viena, 1862-1865; [Scrieri filologice și de istorie literară], în I. G. Sbiera, Aron Pumnul. Voci asupra vieții și însemnătății lui..., Cernăuți, 1889. Repere bibliografice: Vulcan, Panteonul, 61-66; Maiorescu, Critice, I, 127-131; I. G. Sbiera, Aron
PUMNUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
Al. Iacobescu, Al.C. Calotescu-Neicu, N. Milcu, Ștefan Bălcești, I.C. Popescu-Polyclet, Victor Eftimiu, Ecaterina Pitiș, I.M. Marinescu, Maria Nicolau, G. Tutoveanu, Dem. Bassarabescu ș.a. După 1920 între colaboratori figurează Lucian Blaga (Lume), Tudor Arghezi (Oraș medieval), Ion Pillat (Elegie, Recuerdo, Cules), V. Voiculescu (Avariție, Înaintea aurorei, Apocalips), Zaharia Stancu. Dintre prozatori pot fi întâlniți Ioan Slavici (Amurg de viață, Fragmente din jurnalul intim în formă epistolară), D. Anghel (Pelerinul pasionat, Povestea celor necăjiți, Tinereță), Mihail Sadoveanu (Biserica Jitarului), Liviu Rebreanu (Ordonanța
RAMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]
-
datinele și popoarele ei, Sibiu, 1864, Opurile lui..., postfață G. Barițiu, Sibiu, 1871; Suetoniu, Viața a XII imperatori, pref. trad., Brașov, 1867; Horațiu, Odele și epodele lui..., pref. trad., Iași, 1868. Repere bibliografice: Aron Pumnul, Gavriil Munteanu, în Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, IV, partea II, Viena, 1865, 40-42; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 287-288; G. Bogdan-Duică, Relativ la G. Munteanu, „Țara Bârsei”, 1930, 1; Ion Gherghel, Goethe în literatura română, București, 1931, 90-96; Cărturari brașoveni, 150-151; Gabriel Cocora, Peneluri și
MUNTEANU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288293_a_289622]
-
cât și în stepele americane. Cauza culturilor nu trebuie însă căutată în aceste medii concrete - junglă, stepă etc. -, ci într-o structură mai generală a lor: cantitatea de hrană pe care o pot oferi la un nivel rudimentar de tehnologie (cules și vânătoare). Mediile geografice în care s-au constituit cete, oricât de diferite ar fi ele dintr-o mulțime de puncte de vedere, au o caracteristică generală, și anume capacitatea redusă de a oferi hrană prin cules și vânătoare. Ele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
rudimentar de tehnologie (cules și vânătoare). Mediile geografice în care s-au constituit cete, oricât de diferite ar fi ele dintr-o mulțime de puncte de vedere, au o caracteristică generală, și anume capacitatea redusă de a oferi hrană prin cules și vânătoare. Ele pot hrăni aproximativ o persoană pe km2. Fenomenul cauză - capacitatea mediului de a oferi, la un anumit nivel al tehnologiei, o anumită cantitate de hrană -, deșiidentificabil empiric, nu era dat distinct în experiență înainte de formularea teoriei. Capitolul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a hranei este abstractă, putând fi satisfăcută într-o mulțime de feluri. Ce tip de activitate de procurare a hranei va fi selectat depinde de posibilitățile concrete de care dispune colectivitatea în momentul „alegerii”: poate să adopte agricultura sau păstoritul, culesul și vânătoarea sau, în fine, poate recurge la forță, exploatând alte colectivități producătoare de hrană. Opțiunea pentru un mod sau altul de obținere a hranei depinde de o mulțime de condiții particulare: configurația mediului natural (prielnic agriculturii, păstoritului sau vânătorii
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
antropologul american este raportul dintre beneficiul energetic al fiecărei activități de producție (caloriile produse) și numărul de calorii consumate în procesul de producție (costul). Eficiența energetică a diferitelor strategii de producere a hranei adoptate de colectivitatea respectivă este foarte variată: culesul produselor sălbatice oferite de pădure -0,8 calorii obținute pentru o calorie consumată (0,8/1); pescuitul pe malul râului - 2/1; creșterea păsărilor - 9,3/1; cultivarea porumbului - 45,4/1. În momentul în care eraîntreprinsă cercetarea, colectivitatea respectivă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
1); pescuitul pe malul râului - 2/1; creșterea păsărilor - 9,3/1; cultivarea porumbului - 45,4/1. În momentul în care eraîntreprinsă cercetarea, colectivitatea respectivă se afla în procesul trecerii de la un mod de producție bazat pe vânătoare, pescuit și cules la un altul bazat pe creșterea păsărilor și agricultură. Johnson estimează că explicația acestei tranziții trebuie căutată tocmai în această diferență de eficiență a tehnicilor de obținere a hranei. Interesant este însă și faptul că, deși activitatea de culegere după
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
totalul activităților de producție. Cum se poate explica persistența unei asemenea activități ineficiente? Antropologul american consideră că acesta este un caz evident de necesitate de lărgire a analizei eficienței în sensul considerării unei eficiențe sociale mai generale. Astfel, activitatea de cules oferă pe lângă aportul strict energetic o serie de alte beneficii colectivității: oferă o mai largă varietate de hrană, la care se adaugă oportunități de a obține continuu informații despre mediul înconjurător, despre modificările care pot interveni aici, de detectare a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
obține continuu informații despre mediul înconjurător, despre modificările care pot interveni aici, de detectare a eventualelor amenințări, cât și a noilor resurse naturale. Dacă adăugăm și aceste beneficii funcționale, desigur imposibil deocamdată de cuantificat, putem considera că și activitatea de cules este eficientă și ea se va menține alături de celelalte activități. În lucrarea lui Johnson găsim și alte analize de eficiență, mai mult calitative. De exemplu, producerea de tobe pentru activitățile artistico-ritualice, o activitate de mare importanță în respectiva colectivitate. Efortul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dar tot după propriile sale legi, la situațiile variabile. Toate evenimentele sunt „așteptate”. Ele nu au un rol cauzal, productiv, ci fac parte din structura existentă. În timp, o astfel de comunitate parcurge faze înscrise în propria sa structură: semănat, cules, naștere, căsătorie, moarte. Prezentul nu este cauzat de trecutul imediat sau mai îndepărtat, după cum, la rândul său, el nu cauzează viitorul. Timpul nu are un sens cauzativ. Și, prin aceasta, în timp nu se petrece nimic demn de a fi
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
le imprime câteva nuanțe ținând de propriile trăiri. Demersul său va avea efectul scontat fie în rememorarea unor prezențe tutelare (Mama), fie în creionarea unor peisaje care îi pun în evidență calitățile de pictor naiv (Icoană scumpă, Flori de primăvară, Cules de vie). În rest, modelele acționează oarecum tiranic asupră-i. Poetul va reveni în ultimii ani ai vieții la o tematică religioasă, fără să aibă puterea de a-și transpune fervoarea creștină în versuri cât de cât memorabile. SCRIERI: Ilinca
MILITARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288142_a_289471]
-
vecinilor sau a cunoscuților care vor primi, la rândul lor, o cantitate de muncă egală sau plata în bani pentru efortul depus: „Solidaritate și spirit comunitar nu există în Hănești. Câte cinci, șase familii se ajută când e vorba de cules, între ele. Vin la tine, vii la mine, dar în rest nu există comunicare, solidaritate. Oamenii nu se strâng în centrul satului sau la căminul cultural să-și discute problemele așa cum fac prin alte părți, sate” (preot). În 2002 a
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
tratată ca și celelalte cu slujbă la biserică, bucate acasă și întâlnirea de la bufet de după prânz. Ziua recoltei nu se organizează în satul Ațintiș, dar are loc într-un alt sat din comună, unde s-a sărbătorit în octombrie, de culesul strugurilor. Proiecte de dezvoltare în sat În studiul nostru, am fost interesați de mărcile dezvoltării prezente în sat precum infrastructura satului și capacitatea capitalului social existent de a genera dezvoltare, dar și de cea a autorităților de a atrage fonduri
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
primăria, expoziția de pictură permanentă, toate ocupă aceeași clădire) sau în parcul din fața căminului cultural. „Se organizează Farsang, Ziua Zerindului, Balul Viilor” (farmacist, 65 de ani); „Cupa regională de fotbal, Ziua Zerindului în iulie” (studentă, 23 de ani); „Bal de culesul strugurilor, Bal mascat” (medic, 41 de ani). Zerind și realitatea integrării europene Atitudinea sătenilor față de Uniunea Europeană Oamenii din Zerind sunt bine informați în ceea ce privește integrarea europeană a mediului rural românesc. Ca surse de informare au amintit: presa scrisă, emisiunile radio și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
rurală să intre în contact cu materialele difuzate în această parte a campaniei. Dincolo de ora de difuzare, sezonalitatea muncii în agricultură a contribuit la slaba receptare a acestor materiale. Toamna reprezintă pentru săteni o perioadă de muncă intensă în afara casei, culesul recoltei și pregătirea recoltei pentru anul ce urmează având prioritate în fața celorlalte activități. Tabelul 5. Audiența emisiunilor în cele șase sate Sat Persoane care își amintesc emisiunea Total persoane intervievate Hănești 4 52 Trifești 3 45 Ațintiș 1 54 Tomșani
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]