1,164 matches
-
în acea regiune și pentru ca populația să nu consume alimentele și fânul cu vitele lor, au hotărât mai întâi asasinarea oamenilor mai de frunte, cu familiile lor cu tot, chemându-i să le aducă daruri și apoi, au dat ordin cumanilor și tătarilor să încercuiască satele, în timpul unei nopți, și să măcelărească populația din ele. Tot în timpul verii anului 1241, Cadan se întâlni cu Batu-khan pe malul Dunării, în fața Strigoniului. În luna decembrie 1241, în timp ce Batu-khan cu Subotai treceau Dunărea înghețată
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pe care nu le-am putut identifica). Tot în martie, după primirea știrii despre moartea lui Ogodai han, în anul 639 (între 12 iulie 1241 și 30 iunie 1242) Kotian, fratele lui Cadan, a avut de luptat în Bulgaria cu cumanii, aflați aici „în număr mare”, veniți din Banat și sudul Ungariei, după ce a fost asasinat Kotian. E foarte probabil că, în prima ciocnire cu aceștia, susținuți și de armatele regelui minor Ioan Assan II al Imperiului Româno-Bulgar, mongolii să fi
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
putut-o obține un alt voievod român de la nordul Dunării, în anul 1242, când se știe că, în 1241, mongolii n-au lăsat la intrarea lor, în spatele lor, nici un loc necontrolat din teritoriul vechii Dacii. În a doua bătălie, chipciacii (cumanii) au fost bătuți, iar Imperiul Româno-Bulgar a fost supus și obligat să plătească tribut. Aici, în sudul Dunării, Cadan a stat până în anul 1243, când, prin Țara Românească și Dobrogea, și-a îndreptat grosul trupelor spre stepele de la nordul Mării Negre
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Mării Negre. În toamna anului 1242, o coloană, care fusese sub comanda lui Cadan ori Budjek, s-a întors peste Dunăre, în Banat. Condusă de Ilavdur, ea a trecut printre munți, prin Timor-Kahalac - adică prin Porțile de Fier, în urmărirea unor cumani care fugiseră în Oltenia, cu misiunea să ridice prăzile cumanilor de pe șesul din stânga marelui fluviu. Retragerea din Ungaria începuse să se facă încă de la sfârșitul lunii martie a anului 1242, pe când Batu-khan și Subotai se aflau la asediul cetăților Alba
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
comanda lui Cadan ori Budjek, s-a întors peste Dunăre, în Banat. Condusă de Ilavdur, ea a trecut printre munți, prin Timor-Kahalac - adică prin Porțile de Fier, în urmărirea unor cumani care fugiseră în Oltenia, cu misiunea să ridice prăzile cumanilor de pe șesul din stânga marelui fluviu. Retragerea din Ungaria începuse să se facă încă de la sfârșitul lunii martie a anului 1242, pe când Batu-khan și Subotai se aflau la asediul cetăților Alba Regală și Sf. Martin, de la sud și vest de Buda
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
nordul Mării Negre, că a văzut capete și oseminte de oameni morți, care zăceau pe pământ, ca și bălegarele de vită (Tamouam sterouilinium). Wilhelm de Rubine completează, în anul 1253, tabloul acesta funebru cu cel din Crimeea, unde a văzut pe cumanii salvați pe istmul Perecop, „care sfârșiau și rupeau cu dinții cărnurile crude ale morților, precum câinii sfâșie cadavrele”, și până la Sarcath, aproape de vărsarea Volgăi în Marea Caspică, timp de două luni de zile, nu s-a odihnit în vreo casă
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
luni de zile, nu s-a odihnit în vreo casă sau în cort, ci întotdeauna sub cerul liber, căci n-a văzut sat și nici urmele vreunei clădiri, pe unde să fi fost vreun oraș, decât mormintele fără de număr ale cumanilor. Desigur că același aspect îl aveau și câmpiile din Țările Române și Ungaria, după retragerea lor. Numai munții împăduriți și bogățiile naturale au mai putut ține piept acestui val pustiitor și au salvat pe supraviețuitorii români, sași, unguri și secui
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
se retragă sub presiunea forțelor unite ale catolicismului la Răsărit și Sud de Carpați, mulțumindu-se numai cu stăpânirea Moldovei și Țării Românești, la nordul Dunării, și a Bulgariei la sudul marelui fluviu, până la Salonic, adică în fostul Imperiu al cumanilor, ulus-ul lui Giuci, tatăl lui Batu-khan. RELAȚIILE ROMÂNILOR CU HOARDA DE AUR ÎNTRE ANII 1242 și 1300 Legăturile Țărilor Românești de la Răsărit și Sud de Carpați cu Hoarda de Aur, între anii 1242-1342, nu au făcut obiectul unui studiu pentru
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
nu dovedesc o ocupație tătărească a regiunilor românești dintre Carpați și Dunăre: ele se găseau, de altfel, în afara drumului urmat de acești căutători de pradă. Pe acest teritoriu, pe care nici nu-1 străbătură, ei nu făcură decât să înlocuiască dominația cumanilor, ale căror rămășițe creștine sau păgâne se duseră să caute un adăpost în Ungaria. Nu demult, însă, subiectul a fost discutat într-un mic articol de către I. Negoiu, care a pornit în prima parte pe un ton foarte vehement împotriva
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Faptele istorice și informațiile documentare arată cu totul o altă situație. Încă de pe când Cadan se afla în Balcani, în anii 1242-1243, o mărturie ne relatează că hoardele lui, pentru a lua în stăpânire Bulgaria, în care se aflau mulți cumani, au pătruns până în Grecia și au nimicit întreaga populație, cu excepția castelelor și cetăților întărite. Și informația de aici nu este izolată. Ea este confirmată, în anul 1246, de către falsul călugăr Ascelin, care scrie că întregul teritoriu, pe unde s-a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
asupra Moldovei și Țării Românești, de la care hanul ia și tribut, se plânge Bela al IV-lea în anul 1250. În scrisoarea trimisă către papa Inocențiu al IV-lea, regele precizează că regiunile învecinate cu Regatul Ungar, „cum sunt Ruscia, Cumanii, Brodnicii și Bulgaria”, care în mare parte erau supuse înainte stăpânirii sale, s-au recunoscut supuse tătarilor. De aceea, a acordat Casei Ospitalierilor din Ierusalim dreptul de a se stabili în Țara Severinului, prin care ținut, în timpul ultimei năvăliri, a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
resimțeau încă după Marea Invazie. Papa Inocențiu al IV-lea se gândea acum să slăbească presiunile mongole pe cale diplomatică, trimițând misionari în aceste părți românești, la 19 ianuarie și 23 iulie 1253, pe călugării din Ordinul Predicatorilor „în țara acelor cumani” și „la tătari”, precizând că acei „din neamurile păgâne sau schismatici, adică români aduși de curând la dreapta credință, să-și poată păstra soțiile”. Ele confirmă știrile lui Wilhelm de Rubruck că, de la gura Donului (Tanais) spre Apus până la Dunăre
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Doroguni, când Dorohoi. Aceasta a continuat să rămână, în tot timpul Evului Mediu, centrul administrativ, judiciar, militar și fiscal al Țării de Sus și ca reședința marelui vornic, așa cum Bârladul a fost pentru Țara de Jos, încă din timpul stăpânirii cumanilor. În fiecare țară, Khanul tătar avea un Divan cu un secretar, iar fiecare baskak militar și daruga șef de regiune financiară, o cancelarie cu dieci de vistierie și registre fiscale daftar sau catastife. În daftare sau catastife erau trecuți contribuabilii
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Tartaros qui eidem in auxilium venerant” precizează documentul. A doua era aceea alcătuită de Boleslav al Cracoviei și Lațco, tânărul principe de Lautsacia „Et Boleslaum Cracoviensem et Laczkonem juvenem Lansaciae (Lautsaciae) ducem”. A treia era oastea Ungariei compusă din nenumărați cumani, unguri, diverși slavi și secui „et innumeram multitudinem inhumanorum cumanorum ungarorum, diversorum sclavorum, sicularam”. A patra armată era înjghebată de români cu schismatici, pecenegi și ismaeliți „quoque et valachorum, bezzeninbrum et izmahelitamm schismaticorum”. În sfârșit a cincea oaste era formată
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de altfel, pe istoricul ungur Pauler Giula să se îndoiască de faptul că aceștia ar fi fost din Banat sau Transilvania. Obiceiul, ca popoarele orientale să ridice trupe înarmate de la populațiile stăpânite, l-am văzut practicat de pecenegi și de cumani și mai înainte, față de români, și el nu era străin nici tătarilor veniți din aceleași părți. În general, diplomele ungare latine și bulele papale din secolele XIII și XIV vor folosi expresia de schismatici aproape întotdeauna numai pentru românii din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
1247, menționează, cum am văzut deja, existența de voievodate și cnezate în Oltenia și Muntenia. În curând, aceste oștiri vor continua să fie semnalate și în Moldova, ca o perpetuare a acelora formate și înarmate în timpul simbiozei cu pecenegii și cumanii. Deocamdată, însă, izvoarele străine vorbesc de supărătoarea prezență a tătarilor la gurile Dunării, care cauzează neplăceri până și Imperiului Bizantin. Autoritatea lui Nogai era un fapt la sfârșitul anului 1260 și peste Vicina, deci și în Dobrogea. În 13 martie
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
inadmisibilă și de neconceput din punct de vedere al realității istorice. Deoarece stăpânirea mongolă era efectivă și simțită nu numai de români, ci și de clerul catolic, Ordinul Minoriților Sf. Francisc, adică al Franciscanilor, luând locul Dominicanilor, chiar la creștinarea cumanilor organizați în șapte seminții și așezați în Ungaria, Transilvania și Banat. Și Ladislau Cumanul, regele ungur, își luă angajamente să-i ajute, prin însăși convocarea Sinodului de la Buda, ținut la 10 august 1279. Tot pe atunci, Adrian, provincialul franciscan din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
împuternici în 7 octombrie 1279 pe episcopul Filip de Fermo, legatul său din Ungaria, să cerceteze starea lucrurilor pentru reînvierea Episcopiei de Milcov, „posta in finibus Tartarorum” în scopul catolicizării românilor și creștinării tătarilor. Înainte de toate însă, trebuia rezolvată problema cumanilor lui Kotian. Dar măsurile luate de către Sinodul de la Buda, în 10 august 1279, de a stabili pe cumanii din Ungaria, Transilvania și Banat în case, desființindu-le corturile, de a-i obliga la monogamie, de a le rade bărbile și de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pentru reînvierea Episcopiei de Milcov, „posta in finibus Tartarorum” în scopul catolicizării românilor și creștinării tătarilor. Înainte de toate însă, trebuia rezolvată problema cumanilor lui Kotian. Dar măsurile luate de către Sinodul de la Buda, în 10 august 1279, de a stabili pe cumanii din Ungaria, Transilvania și Banat în case, desființindu-le corturile, de a-i obliga la monogamie, de a le rade bărbile și de a le distruge alte obiceiuri cu sila, nu au fost întâmpinate cu prea multă bunăvoință de către aceștia. Și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în case, desființindu-le corturile, de a-i obliga la monogamie, de a le rade bărbile și de a le distruge alte obiceiuri cu sila, nu au fost întâmpinate cu prea multă bunăvoință de către aceștia. Și cum întotdeauna violența naște rezistență, cumanii s-au răsculat împotriva lui Ladislau Cumanul și a călugărilor catolici, sub conducerea căpeteniei lor Oldamir, în anul 1282. Ciocnirile dintre răsculați și trupele regale au avut loc la Houd, în gura Mureșului. Înfrânți, cumanii cu Oldamir în frunte iau
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cum întotdeauna violența naște rezistență, cumanii s-au răsculat împotriva lui Ladislau Cumanul și a călugărilor catolici, sub conducerea căpeteniei lor Oldamir, în anul 1282. Ciocnirile dintre răsculați și trupele regale au avut loc la Houd, în gura Mureșului. Înfrânți, cumanii cu Oldamir în frunte iau calea pribegiei și se refugiază în ținuturile românești stăpânite de tătari, după Augustin Bunea pe valea Dunării, în Țara Românească, iar după alți istorici în Moldova. Aflând de retragerea cumanilor de sub stăpânirea sa, Ladislau Cumanul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Houd, în gura Mureșului. Înfrânți, cumanii cu Oldamir în frunte iau calea pribegiei și se refugiază în ținuturile românești stăpânite de tătari, după Augustin Bunea pe valea Dunării, în Țara Românească, iar după alți istorici în Moldova. Aflând de retragerea cumanilor de sub stăpânirea sa, Ladislau Cumanul pleacă personal în fruntea unei oștiri ungurești să-i readucă la ascultare. Nu știm în ce an a avut loc această urmărire fără succes, în ținuturile tătarilor, peste Carpați sau Alpi, în care nici unul din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
alte două decrete date în anul 1280, de către regele ungur, catolicismul și Coroana Ungară i-au aruncat pe toți românii în tabăra dușmanilor lor. Ambele acțiuni, atât aceea a papei Nicolae al II-lea de a desființa obiceiurile și năravurile cumanilor prin hotărârile Sinodului de la Buda, cât și a Coroanei Ungare de a interveni cu armele în soluționarea unei probleme de ordin spiritual, a-i urmări pe împricinați pentru a le răpi din libertate și a-i supune unui regim inchizitorial
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cât și a Coroanei Ungare de a interveni cu armele în soluționarea unei probleme de ordin spiritual, a-i urmări pe împricinați pentru a le răpi din libertate și a-i supune unui regim inchizitorial, au compromis planurile Vaticanului relativ la cumani și a spulberat și ideea creștinării tătarilor și catolicizării românilor prin reînființarea Episcopiei de Milcov, exprimată de Marele Pontif în octombrie 1279, pentru mult timp. Ele aveau să aibă urmări pentru Ungaria și Transilvania chiar pe plan politic, ca o
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Volga „murise” în 1280 Mangu-Timur și în locul lui se ridicase pe tron, Tuda-Mangu (1280-1287), unul dintre puținii hani păgâni, împotriva și în ciuda celor ce susțineau un musulman. În același an, 1280, Nogai pornise cu o puternică oaste alcătuită din tătari, cumani, români și alani în ajutorul socrului său, pentru răsturnarea țarului bulgar Ivailo de la Târnovo și înlocuirea lui cu nobilul cuman George Tertereș, care-și trimise ostatec la curtea din Solhatul Crimeii pe fiul său Svetoslav și pe fiica sa în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]