1,163 matches
-
dar cele care s-au împotrivit au fost ducesa de Edinburgh, foarte filogermană (care detesta tot ceea ce însemna Anglia), pe de o parte, și principesa moștenitoare Alexandra, antigermană de cînd Danemarca pierduse ducatele Schleswig și Holstein, și care își detesta cumnata. Mama Mariei (care nu-și putea imagina că Albert Victor va muri și că George va deveni prinț moștenitor și viitor rege), a "aranjat" cu regina Olga a Württembergului (și ea Mare Ducesă a Rusiei, ca soră a țarului Alexandru
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
bine primiți de prințul de Wales și de soția sa daneză, prințesa Alexandra (fiica lui Christian IX, regele Danemarcei), de prințesa Louise (cea de-a patra fiică a reginei Victoria), precum și de ducele și ducesa de Edinburgh (fratele și, respectiv, cumnata lui Eduard). Tînăra pereche regală a vizitat cu această ocazie și celebra cetate universitară Oxford, avîndu-l drept ghid pe marele filolog de origine germană Max Müller, primul profesor de filologie de la Oxford. Cu aceeași ocazie, Carol și Elisabeta s-au
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
castelul Laeken al regelui Leopold, lîngă Bruxelles (logodna cu Alexandra), turul Mediteranei (cu Vicky și Fritz): Malta, Sicilia, sudul Italiei, Napoli, Marsilia; 1865, trei vizite în Irlanda (colegiul Trinity din Dublin îi acordă un titlu onorific); 1866, Rusia (la căsătoria cumnatei sale Dagmar cu țareviciul Alexandru); 1868-1869 (cu Alexandra), Copenhaga, Stockholm, Berlin, Viena, Egipt (inspectează lucrările la Canalul de Suez), Constantinopol, Crimeea, Atena, Viena, Paris; 1872, din nou Mediterana (la Roma îl revede pe Pius IX); 1873, Viena (la Expoziția Internațională
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
extinderea acestei metode de lucru. Categoria genului. Nu este gramaticalizată în limbile aglutinante, situație moștenită din tracă de limba maghiară, în care sexul se exprimă prin mijloace lexicale: férj „soț - feleség „soție”, apa „tată” - anya „mamă”; sau compuse ca: sógornö „cumnată” față de sógor „cumnat”, apat rs „cuscru” (tată tovarăș) - anyatárs á „cuscră” (mamă tovarăș). Lipsa genului la substantive este corelată cu lipsa genului la pronumele personale de persoana a treia singular și plural (ö „el, ea”, ök „ei, ele”) și la
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
la părinți cresc mai armonios din punct de vedere psihologic. Gândește-te când veți îmbătrâni voi doi, ei se vor avea unul pe celălalt. Am văzut și frați care nu-și vorbesc. Da, dar după ce și-au băgat coada cumnații, cumnatele și averile. Toți părinții își doresc ca frații să se ajute, să se înțeleagă întotdeauna. Nu te gândi la partea materială, unde mănâncă o gură, mănâncă și a doua. Gândește-te mai bine ce educație îi vei da, cum îl
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
lor în Christos. S-au făcut repede cunoscuți prin inițiativa de organizare a spitalelor, prin asistența medicală promptă și eficace, prin farmacopeea lor, încât curțile conducătoare i au încurajat, le-au urmat inițiativele, unii convertindu-se la creștinismul nestorian, precum cumnata și nora lui Genghis-Han. Călugării medici nestorieni, deși pretuntindeni converteau la creștinism, au fost protejați până în sec. al XIII-lea, numai de arabi, pentru că ei au creat „dinastii de medici și savanți“ în toate orașele acestor spații geografice, ca în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
fratelui ei: [...] ce erea în sufletu ei numa ea știa... Să stai să iei carne pentru pomană... Da' frigider n-avea ei, n-apucase să ia frigider, bietu Ilie, și-n rest, cui să-i mai arză atunci de carne? Cumnată-sa, o ținea două femei, sta și jelea și nu-și credea ochilor că îi venise și ei rându la rău pe lumea asta... De carne cui să-i mai pese? Se dusese ea să puie carnea la prăjit în
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
dăduse ocazia. Malachy se întoarse cu niște perne bine căptușite pe care le puse pe scaune. Am rugat-o pe Andrea să facă niște ceai, zise el. Dacă mai aveți nevoie de ceva, vă rog să o anunțați. Ea e cumnata mea și lucrează tot aici. —Mulțumesc. Darcey se așeză și își întinse piciorul. — Dar nu era nevoie de atâta deranj. Cred că vă răpim o groază de timp. Nu mă deranjează, zâmbi el vesel. Îmi place să mă laud cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
venea tocmai din Poiana Căldărușei, ajunse la răscrucea drumurilor spre târgul Hîrlăului și spre vechea Cetate de Scaun a Sucevei, oprindu-se, nehotărât, la poarta cârciumei. Fratele nu era acasă, așa că se așeză, abătut, pe lavița dinspre fereastra camerei, unde cumnată sa, Ileana, fierbea grâu pentro o colivă, menită să ierte păcatele numeroaselor odrasle luate de Domnul în împărăția lui. Te văd c-am abătut, cumnate!? rosti, întrebător, Ileana, continuând să mestece grâul din ceaunul mare de aramă. Dă, ca omul
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
cârciumei. Fratele nu era acasă, așa că se așeză, abătut, pe lavița dinspre fereastra camerei, unde cumnată sa, Ileana, fierbea grâu pentro o colivă, menită să ierte păcatele numeroaselor odrasle luate de Domnul în împărăția lui. Te văd c-am abătut, cumnate!? rosti, întrebător, Ileana, continuând să mestece grâul din ceaunul mare de aramă. Dă, ca omul, când mai bine, când mai cătrănit, oftă Gheorghe, scoțându-și șiacul și căutând să-i facă loc lângă covata, unde era pus la crescut aluatul
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
n-ar fi război! Ce-i trebuie lemn de casă? Să facă o căsuță, colo-n deal la vie! Nu știi că tremură în fiecare toamnă, până când strângem strugurii? Oare-oi mai ajunge până la toamnă? Dar de ce te caini, măi cumnate, că doar nu a ajuns funia la par? Mi-a venit ordin de concentrare! Plec și las acasă femeie tânără și trei copchii, șuieră bărbatul, trântind căciula pe lutul odăii. Ba, poate, patru, că Safta a rămas grea! puse mâna
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
pățit, omule? începu a se tângui Safta, rămasă pironită în ușă, cu o covată plină cu țoale țesute, pe când era fată mare. Mai lasă, Doamne, covata jos, c-o să lepezi! răcni bărbatul, încercând a lua povara femeii. Ți-a spus cumnata că-s grea? întrebă, cu voce gravă, femeia, ținându-se cu mâinile de spate. Păi cine, că eu aflu ultimul! Ș-acum, mă mai cheamă și la război! se înciudă Gheorghe, începând să plângă ca soacra mică în ziua nunții
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Hotărî să plece la război. Două zile mai târziu, un grup de bărbați între două vârste coborau spre târgul Hîrlăului. Printre ei era și Gheorghe a lui Neculai Hriscu, care-și amintea de plânsetele copiilor și de văicărelile soției și cumnatei. Numai frate-su Vasile își făcea de lucru, împletind un bici, iar fratele mai mic, Dumitru, cânta o doină din fluier. După ce ajunse la Hîrlău, Gheorghe și alți apropiați au fost trimiși la Iași, unde, după o pregătire de doar
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
să-și stăpânească lacrimile, ștergându-se, fără vlagă, în timp ce, de afară, auzea glasurile cristaline ale băieților, care se pregăteau să meargă cu uratul. Năucă, se îndreptă spre casa cumnatului Vasile, care tocmai închisese cârciuma, pregătinduse să primească urătorii. Ce ai cumnată? o întrebă cumnatul, în timp ce căuta să lege câinele ciobănesc. Ia, păcatele mele, bade Vasile, reuși să îngaime femeia, prăbușindu se la picioarele bărbatului. Fimeie, nu fi nebună, se sperie, bărbatul, încercând să o sprijine. Ileană, strigă la nevastă-sa, care
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
și de durerile facerii? îl mustră Ileana, ștergndu-și lacrimile cu un colț al pestelcăi. Ba să tăceți voi, se oțărî bărbatul, c-o să-mi dați dreptate! Vai, voi bărbații că tare vă mai țineți, spuse înciudat Ileana, împingându-și afară cumnata. Hai, să te duc acasă! Și cele două femei porniră grăbite de vântul ce se zbenguia printre baticele lor înflorate, îmboldind și pașii urătorilor. Se țineau strâns să nu lunece pe omătul preumblat de cetele de băiețandri, care pocneau din
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
vieții, care se pierdea din trupul bicisnic al femeii. Pierdută în negrele gânduri, se cufundă și mai mult în tăcere, îmbolnăvindu-se de amăgirea crudă a întoarcerii bărbatului de pe front. Într-o zi, după întoarcerea din refugiu, degeaba o strigă cumnată-sa Ileana, că Safta pleca spre lumea de dincolo, ducând cu ea speranța deznădejdii. Lăsa trei copii stingheri, pe care-i luă,milos, Dumitru, fratele cel mai mic al tatălui. Războiul tocmai se sfârșise. Nemții fuseseră alungați, locul lor fiind
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
ale gătitului într-o adevărată industrie. Sau conduceau un club de sănătate pentru femei. Sau își canalizau hobby-ul pentru olărit într-o firmă înfloritoare, angajând cel puțin șapte sau opt oameni. Părea atât de ușor. Băncile le ofereau bani, cumnatele aveau grijă de copii, vecinii transformau garajele în sedii, toată lumea se mobiliza. Când cafeneaua se inunda, toată lumea se aduna pentru a ajuta la curățenie: clienți, poștași, trecători nevinovați și cineva cu care eroina se certase. (Acesta era de obicei momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
o pastilă de gumă Nicorette din folie și o mesteca. Aproape că și simțea ușurarea prietenei ei. — Mai bine așa decât vreo ticăloasă pasiv-agresivă care să-ți facă viața un calvar. Ți-ar fi mai greu să fiți ca niște cumnate decât enervant de prietene, spuse ea. — Așa e. Dar trebuie să mă plâng și eu de ceva. Pauză: molf, molf. Ce faci în seara asta? Oh, stai, am uitat — nu ești în Florida? — Ba da. E cald aici ca-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Ia spune-ne și nouă, își zise Emmy. Fie vorba între noi trei, am auzit toate scuzele stupide din manual. Paul se uită la ceas, apoi își îndesă mâinile în buzunare. Tuși. — Fac tura de noapte pentru fratele meu și cumnata mea și începe chiar acum, așa că... — Tura de noapte? întrebă Emmy. — Da, e abia a patra noapte de când s-au externat din spital și sunt cam speriați. Și obosiți. Eu, ăă, mai aveam niște zile de concediu și m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
cap. E o dulceață. Leigh și Adriana se uitară una la alta. Pe fruntea tipului ăstuia ar putea foarte bine să scrie VIITORUL TATĂ AL COPIILOR LUI EMMY. — Oh, ce drăguț! făcu Emmy uitând imediat de toată furia și dezamăgirea. Cumnata ta se mulge și pune laptele în biberoane să i-l dai tu? Bebelușul e cuminte? Pun pariu că are colici dacă nu doarme noaptea. Și sora mea tocmai a născut și al ei e un mic ticălos. — Da, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
supus. Gestul era complet inocent, lipsit de amintiri, ca atâtea altele din viața mea. Ce-ți mai face vocea? mă întrebă ea. Se pare că ești mai bine. Rostisem doar „bună“ și asta pe un ton șoptit și răgușit, dar cumnata mea e o femeie bună. Asta a fost și ceea ce ne-a despărțit. —Madeleine mi-a povestit despre doctor, continuă ea. M-am întrebat dacă Madeleine le pomenise celor din familie despre doctorul Gabor. Bănuiam că îi ascunsese lucrul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
similare făcând parte din proiecte comparabile. Era prea mică pentru Susannah, ar fi trebuit să fie mai mare. Deodată am știut cum să o fac mai mare fără să măresc costurile. Iar acum stăteam într-una din aceste camere modificate. Cumnata mea se uită la ceas, se ridică, își netezi fusta cu acel gest delicat și tandru pe care îl fac pisicile când se spală și am știut că, așa cum doar cu un minut în urmă eu mă întrebasem cum ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
mă așteptam să o facă. Acest obicei de a împărți lumea în două tabere nu moare ușor. Sigur, George Johnson a continuat să mă trateze cu aceeași amiciție strict profesională. Cea care a primit vestea cel mai rău a fost cumnata mea, Susannah. Nu putea să îmi ierte păcatul cosmic. După cum aflasem cu ani în urmă, nu putea iubi un creștin, dar nu putea decât să urască un evreu care încercase să se dea drept creștin sau, cum a spus soțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
și pe care îl aruncă într-un coș de gunoi sau pe trotuarul din districtul Columbia mă jignește într-o oarecare măsură. Chiar dacă păstrează pliantul, ca amintire a vizitei lor, tot mă jignește. E doar o șaradă. E ca și cumnata mea sentimentală care pretinde victimizarea prin asociere. Lângă mine, pe bancă, Madeleine întrebă dacă eram gata să o luăm înapoi spre hotel. I-am spus că eram și ne-am ajutat să ne ridicăm unul pe altul. În timp ce ne îndreptam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
creștinism. Tatăl Nicolei, vizitându-l la spital pentru a-și cere iertare, se oferi să-l ajute să se convertească. Între timp, Nicole se sătură de tatăl ei și se refugie mai Întâi la sora sa din Madrid, apoi la cumnata sa din Malaga; iar el, murdar, disperat și neras, se repezi pe urmele ei prin trenuri și autobuze prăfuite, până i se terminară banii, În Gibraltar, și de acolo, prin eforturile Crucii Roșii, fu repatriat aproape cu forța, pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]