735 matches
-
În puținii ani pe care-i am, am crezut întotdeauna în cărți ca în niște daruri venite din rai, plouate direct din mâinile Domnului pentru a-i mângâia pe oameni. Cine era băiatul ăla? Și cuvintele-alea rostite cu atâta cumpătare, în pofida mâniei lui, erau oare rodul ingenuității sau cu totul altceva? Gândul despre cărți ca dar dumnezeiesc era totuși fascinant, poate că fiul cismarului nu se prefăcea. Starețul redeveni calm, mânia i se potoli: De azi înainte orice carte vei
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
discuție păstrează o tăcere aproape totală, totuși tăcerea lor ne rezultă instructivă și semnificativă, pentru că în acele documente sunt dezbătute raporturile față de autoritate și stat, probleme de orice natură (căsătorie, familie, sclavi etc.) și un mare număr de chestiuni referitoare cumpătare (în mâncare și băutură), comportament, atitudini în relațiile cu păgânii etc. Lipsa unei dezbaterii asupra profesiei militare, în conținutul acestor documente, ne îndreptățește oarecum opinia potrivit căreia în comunitățile creștine din primele generații nu se punea această problemă, pentru că nu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
sinceritate - minciună, falsitate 15 Altruism, generozitate - egoism, egolatrie, meschinărie 17 Aroganță, obrăznicie, batjocură - bunsimț, bună creștere, bună-cuviință 20 Bine - rău; bunătate - răutate 21 Bucurie, plăcere - durere, suferință 23 Caracter, cinste, corectitudine - ipocrizie, desfrânare, hoție 25 Cauză, efect - Întâmplare, neprevăzut 27 Cumpătare, moderație, măsură - exces, lăcomie, avariție, beție 29 Curaj, Îndrăzneală, risc - frică, spaimă, abandon 31 Demnitate, eroism - slugărnicie, lașitate 33 Dreptate, justiție - nedreptate, injustiție 35 Educație, educatori, educați 36 Experiență de viață 37 Imaginație, iluzie, visare 39 Interes, dorință, aspirație, speranță
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
psihologului și a educatorului. Am selectat, prin urmare, Îndeosebi acele proverbe care-l Înfățișează pe om În complexitatea sa psihologică, evidențiindu-i calitățile și defectele de fiecare zi: de exemplu, generozitatea, ospitalitatea, respectul pentru prietenie, demnitatea, cinstea, spiritul de solidaritate, cumpătarea, discreția, sinceritatea, spiritul tolerant, modestia, străduința de autoperfecționare etc., dar și manifestări negative, de genul: lăcomia, lenea, lăudăroșenia neacoperită de fapte, hoția, prostia, mânia (ca dovadă a neputinței), aroganța, invidia, minciuna etc. Am recurs la această radiografiere de ordin psihologic
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
depline a proverbului respectiv. Având În vedere numărul relativ mare al proverbelor propuse (aproape 800), am considerat necesară o prezentare ordonată a lor, după un criteriu ce grupează, pe cât posibil, diversele calități și defecte umane În perechi antitetice: de exemplu, cumpătare, moderație - lăcomie, exces; anticipare, prevedere - imprudență, precipitare; modestie - Îngâmfare, lăudăroșenie; demnitate - lașitate; sinceritate - minciună; istețime - prostie; curaj - frică; recunoștință - ingratitudine etc. Recurgerea la acest criteriu se justifică, apoi, și prin dorința de a ușura cititorului găsirea rapidă a proverbului care
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Împrejurare trebuie să ne păstrăm speranța unei reușite sau a intervenției unui moment favorabil.) Unde dai și unde crapă. Când obținem un alt rezultat decât cel scontat, se mai spune: „Socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea din târg”.) Cumpătare, moderație, măsură - exces, lăcomie, avariție, bețietc "Cumpătare, moderație, măsură - exces, lăcomie, avariție, beție" Calea de mijloc e cea mai bună. Pentru că ea cultivă un simț al măsurii În toate: „Destul ajunge și prea mult strică”; „Nu te-ntinde pe cât n-
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
reușite sau a intervenției unui moment favorabil.) Unde dai și unde crapă. Când obținem un alt rezultat decât cel scontat, se mai spune: „Socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea din târg”.) Cumpătare, moderație, măsură - exces, lăcomie, avariție, bețietc "Cumpătare, moderație, măsură - exces, lăcomie, avariție, beție" Calea de mijloc e cea mai bună. Pentru că ea cultivă un simț al măsurii În toate: „Destul ajunge și prea mult strică”; „Nu te-ntinde pe cât n-ai, ci te-ntinde pe cât ai”; Cine
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
lăsăm impresia de lingușire sau chiar de slugărnicie. Un alt proverb este deosebit de plastic În acest sens: „Cinstea feței ca zăpada: dacă o dată se topește, albeața nu se mai vede”. Îndeosebi romanii cultivau acest simț al măsurii, care cere moderație, cumpătare, nedepășirea limitelor bunului-simț: „Este o măsură În toate și limite bine trasate” - Horațiu.) Poți sparge vaza, dar parfumul trandafirului rămâne. (Calomnia, de exemplu, nu distruge, ci, dimpotrivă, pune și mai mult În valoare meritele sau virtuțile celui denigrat.) „Un gând
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
facă; privește nepricepând nimic: „Se uită ca mâța În calendar”.) Să stăm strâmb și să judecăm drept. (Omul din popor invită la a se trece, de la „fuga gândului În picioare”, la justețea gândului pe care o poate da „șederea” Întru cumpătarea judecății. Să facem deci tot posibilul pentru a fi obiectivi, realiști În aprecieri: „Nu judeca după cuvinte, judecă după fapte”; „Uită-te În față și judecă-i viața” etc.) „Când vorbești cu tine Însuți, ai Întotdeauna dreptate.” (H. de Balzac
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
acesta rămâne nefăcut, În virtutea unei inerții care infectează, ca o otravă reziduală, atmosfera morală din jur”. Cum e turcul, și pistolul. (Cum e caracterul omului, așa sunt și faptele lui.) „Poți adopta atitudinile virtuții și pentru motive inferioare, de pildă cumpătarea din avariție, discreția din lipsă de curiozitate, castitatea din lipsa pasiunilor. Un om rece, mărginit și egoist poate semăna cu un om virtuos. Păcatul cel mai mare al unui suflet ordinar este că poate compromite virtutea.” (T. Vianu) Se Îneacă
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
importanță mai mare decât ar trebui.) „Cine-i În stare să lingușească e În stare să și calomnieze.” (Napoleon I Bonaparte) Fericirea e un pas Între prea puțin și prea mult. Fericirea este expresia Înțelepciunii, deoarece aceasta aduce cu sine cumpătarea, măsura În toate: „Unde omul se mulțumește, acolo raiul lui și-l găsește”; „Mai multă fericire e În bordeiul săracului, decât În palatul bogatului”.) „A fost cineva nedrept cu voi, ați fost criticați, calomniați? Bine, am Înțeles, dar de ce să
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și culori se convertește în stări lirice: "Și cine-i de vină/ că-mi umblă-n grădină,/ de-o săptămână, Bucuria cu tristețea/ De mână?" În volumul "Umbra faptei" poezia devine discursivă; poeta meditează asupra unor sentimente ca singurătatea, destinul, cumpătarea, liniștea, precum și asupra impresiei că "umbra faptei" o urmărește și devine obsesie. Doina Sălăjan a obosit, emoția a secătuit, comentariul este rece, poeta își contemplă parcă trăirile de la distanță, concretizându-le epic, ca în această "Teamă nezisă", din care ar
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
întîmpinarea instinctelor, provocînd plăcerea; altele se opun manifestării acestora și dau naștere unei stări de insatisfacție sau chiar de durere. Astfel, existența instinctului de imitare impune utilizarea metodei exemplului; instinctului de mișcare îi corespunde metoda exercițiului (pentru cultivarea curajului, a cumpătării, a stăpînirii de sine etc.). În cazul unor repetate abateri și a ineficienței celorlalte metode, se propunea provocarea unei insatisfacții prin utilizarea arestului, care se opune instinctului colectivității. Oricum, spre deosebire de alți pedagogi care legau educația morală de înăbușirea instinctelor, Găvănescul
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
numai începutul procesului de dezvoltare a ființei umane, fără a acoperi însă integral acest proces. Pe de altă parte, educația morală presupune un efort conștient de învingere a unor tendințe negative, mai ales în procesul cultivării curajului, a capacității de cumpătare, a stăpînirii de sine etc. În astfel de cazuri, educatorul nu se poate lăsa călăuzit de instinctele copilului. În probleme de didactică, Găvănescul se pronunță pentru o instrucție "progresivă", "interesantă", "agreabilă", "practică". În conținutul procesului de învățămînt el include atît
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
aici pentru a lăsa loc de mulțumire pioasă celor care m-au adus pe lume, părinții mei „vecini” Floarea și Constantin Dinu, ca și a părinților care m-au crescut „în curtea natală”, Tudora și Barbu Dinu, de la care moștenesc cumpătarea morometelui de peste pădure care tempera speranța cu interogația pricinoasă „pe ce te bazezi?” Nu pot să nu mulțumesc în calitate de creator al textului celor care sunt făcătorii cărții, sub bagheta sigură pe îndoiala ei, blânda Carmen Țăranu, alături de cea care, când
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
lucrare a spiritului. Atunci când ajunge în forme complexe, cunoașterea se îndepărtează foarte mult de ceea ce am putea numi placenta ei vitală, prin ombilicul căreia se hrănește cu substanța adevărului, adică epicentrul vibrațiilor sale, care este simțul simțurilor, bunul-simț al întregului, cumpătării, ritmului, concordanței, coincidențelor, măsurii etc. Pierderea sau slăbirea contactului cu această forță tare a conștienței în fluxurile ei de cogniție ar putea să însemne poarta către aflarea imposibilității desăvârșirii contingente, dar și sugestia alegerii altei ancore de nivel de înțelegere
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
comentarii etice ori psihologice formulate în discursul naratorului sau al unor personaje. Acestea evidențiază un sistem de valori, mentalități și comportamente specifice omului din popor. Astfel, aventura inițiatică a protagonistului urmărește formarea, afirmarea și consolidarea unor virtuți - răbdare, milostenie, hărnicie, cumpătare, echilibru, curaj și în țelepciune - care în final vor deveni atribute ale eroului. - Fii încredințat că nu eu, îi spuse Sfânta Duminică, ci puterea milosteniei și inima ta cea bună te ajută! Un alt argument este chiar evoluția protagonistului, fiindcă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
celor doi formatori (mistagogi). Item 2: evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/citate/secvențe comentate Impulsionat cu asprime de Spân, sprijinit cu blândețe de Sfânta Duminică, HarapAlb descoperă virtuți definitorii pentru omul moral: milostenia, bunătatea, hărnicia, răbdarea, cumpătarea, modestia, curajul, înțelepciunea. Dintre toate aceste calități morale, care vor deveni în final atribute ale eroului, se evidențiază milostenia și bunătatea, trăsături determinante pentru formarea și afirmarea personalității prințului. Aceste trăsături sunt evidențiate direct (— Fii încredințat că nu eu, îi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
politică. De aceea, de pildă, dacă ar fi să descriem încă o dată areté am utiliza una dintre afirmațiile lui David: "Sufletul are o întreită natură (rațiune, pasiune și dorință), iar virtuțile lui sunt patru la număr: curaj, spirit de dreptate, cumpătare, înțelepciune". (David, 1977, p. 48) În plus, deși se poate vorbi de o diviziune a preocupărilor umane în planul cunoașterii (diferențierea domeniilor, elaborarea de manuale de aritmetică, retorică, geometrie, arta picturii etc.), Protagoras îi reproșează lui Hippias, sofist ca și
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
accesul la resurse); într-o lume care își făurește idoli pentru o zi, iar modelele nu mai au valoare, ci doar valoare de întrebuințare (relativă și pe termen scurt) profesorul încă mai pledează prin modul lui de a fi pentru cumpătare în toate, poate și pentru că nu (mai?) are acces la resurse. Însemnele exterioare și interioare (valori, mentalități) ale purtătorului autorității și-au pierdut forța de impunere (și de seducție), ceea ce înseamnă că ne aflăm în fața unei crize de autoritate. În
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
decât intră un bogat în împărăția Cerului. (Luca 18,24). Nu întâmplător apare cămila în această celebră parabolă a lui Iisus. Ea apare frecvent în preajma lui Buddha și este venerată de Mahomed. Animalul își datorează acest loc privilegiat calităților sale: cumpătare, docilitate, supunere, dar și faptului că rezistă în deșert, locul confruntării cu diavolul. În vis, este așadar un semn pozitiv. Subiectul are atitudinea adecvată: este pe drumul cel bun și și-a găsit echilibrul. Totuși, nu trebuie să neglijăm faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
este incertă dar sigur după mijlocul secolului ll iar către 175 aceasta a cuprins toată Asia răspîndindu-se și la Roma. Aici îl va întîl-ni Tertulian în anul 207 care i se va alătura. Doctrina spune că viața trebuie trăită în cumpătare, fără lux și lăcomie după bunuri pămîntești. La răspîndirea credinței participă multe femei care pretind că au vedenii despre viitorul lumii. Lumea va fi reclădită din nou pe aceste concepte și va dăinui o mie de ani. Montaniști spun că
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
aici nu rareori ierarhii bisericii apusene, începând cu episcopii și uneori încheind cu Papa, au avut veleități dominatoare devenind prinți, regi (uneori chiar războinici), încălcând flagrant menirea lor și testamentul lui Hristos. Viciului de nutriție trebuie să i se opună cumpătarea, postul și rugăciunea, iar viciului de reproducere trebuie să i se opună castitatea și chiar renunțarea la plăcerile instinctive ale vieții de familie pentru a nu fi nevoit să adune cele necesare întreținerii familiei „Nu câștigați nici aur, nici argint
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
febrilă a războiului: "Scopul suprem al armatei este războiul" (p. 97), motiv pentru care națiunea înarmată și militarizată trebuie să fie permanent pregătită pentru a fi în prag de război. Etica marțială presupune metamorfozarea celor patru virtuți cardinale (prudența, dreptatea, cumpătarea, curajul) și a celor trei virtuți teologale (credința, speranța, iubirea), care constituiau fundația axiologică a civilizației europene clasice, într-un set de șase virtuți național-militare: a) credința; b) disciplina; c) cinstea; d) camaraderia; e) curajul; f) pregătirea de război (p.
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
femeile pot întruchipa fie carnalul (târgoveața din Bath), fie pot deveni prototipuri ale celor patru virtuți cardinale: tăria de caracter, curajul și forța morală a Constanței, eroina din Povestea notarului, virtutea eponimă a Prudenției din Povestirea lui Melibeus, abstinența și cumpătarea Virginiei din Povestirea doftorului și obediența Grizildei, care oferă celorlalți un exemplu de răbdare în suferințe, în Povestirea diacului. „Într-adevăr, scriitorii Evului Mediu se pare că preferau reprezentarea feminității ca un simbol al sfiiciunii și al umilinței. Iar personajele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]