119,108 matches
-
diortosire după ediția din anul 1818 de Protosinghel Ioan Filaret, Edit. Bunavestire, Bacău, 1997, pp. 137-138. footnote>, pot fi contraatacuri față de imaginația desfrânată. Rugăciunea cu luare-aminte făcută cât mai des - spune Sfântul Ioan Gură de Aur ținându-te departe de cunoștințele și de întâlnirile cu femei, este un mijloc puternic și folositor împotriva războiului curviei<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, Tâlcuiri la Patericul egipteană, p. 40. footnote>. Același Sfânt Părinte spune în altă parte că ocupațiunea și grija pot de la cel dintâi
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
neascultării, a lăcomiei, a nesupunerii, a nerecunoștinței. Ar fi trebuit ca, fie prin dorul de a trăi sădit de El în noi (căci de ce ne-a făcut vii, dacă n-ar fi iubit aceasta în chip deosebit?), fie că prin cunoștința că Acela știe mai bine ce ne folosește (căci cum n-ar ști aceasta neasemănat mai mult Domnul cunoștinței, Care ne-a împărtășit nouă cunoștința?), fie prin frica de stăpânirea Lui atotputernică<footnote Sf. Grigorie Palama, Tomul Aghioritic, cap. 48
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
El în noi (căci de ce ne-a făcut vii, dacă n-ar fi iubit aceasta în chip deosebit?), fie că prin cunoștința că Acela știe mai bine ce ne folosește (căci cum n-ar ști aceasta neasemănat mai mult Domnul cunoștinței, Care ne-a împărtășit nouă cunoștința?), fie prin frica de stăpânirea Lui atotputernică<footnote Sf. Grigorie Palama, Tomul Aghioritic, cap. 48, în Filocalia..., vol. VII, p. 452. footnote>, să nu fi nesocotit porunca și sfatul lui Dumnezeu. Adam putea să
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
a făcut vii, dacă n-ar fi iubit aceasta în chip deosebit?), fie că prin cunoștința că Acela știe mai bine ce ne folosește (căci cum n-ar ști aceasta neasemănat mai mult Domnul cunoștinței, Care ne-a împărtășit nouă cunoștința?), fie prin frica de stăpânirea Lui atotputernică<footnote Sf. Grigorie Palama, Tomul Aghioritic, cap. 48, în Filocalia..., vol. VII, p. 452. footnote>, să nu fi nesocotit porunca și sfatul lui Dumnezeu. Adam putea să se folosească de simțire, că nu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
acord în a stabili cauza păcatului în voința omenească, în libertatea sa. Căderea firii este urmarea nemijlocită a liberei determinări a omului. Cu privire la cădere, Părintele Stăniloae spune că un element al căderii este neascultarea, altul gustarea din pomul oprit al cunoștinței binelui și răului. Deși neascultarea și gustarea se produc deodată, gustarea se adaogă totuși ca un element deosebit de neascultare. Fiind o materializare a neascultării, gustarea e și împlinirea, dar și urmarea neascultării<footnote Ibidem, pp. 3-4. footnote>. Deci pofta simțuală
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
ocară acela care ia otravă și-și atrage moartea după cercare, decât cel care face și pătimește aceasta înainte de cercare. De aceea fiecare dintre noi e mai de ocară și mai de osândă decât Adam<footnote Sf. Grigorie Palama, Despre cunoștința naturală, cap. 55, în Filocalia..., vol. VII, p. 457. footnote>. V. Consecințele călcării poruncii Căderea protopărinților în păcat a alungat în adâncurile omului chipul lui Dumnezeu fără a-l corupe complet, atingându-i însă în mod vital asemănarea, posibilitatea asemănării
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
ca unii ce ne-am familiarizat spre pătimire<footnote Ibidem. footnote>. Făcându-se astfel călcător al poruncii spune Sfântul Maxim Mărturisitorul și necunoscând pe Dumnezeu, și-a amestecat cu încăpățânare în toată simțirea toată puterea cugetătoare și așa a îmbrățișat cunoștința compusă și pierzătoare, producătoare de patimă, a celor sensibile. Și așa <<alăturatu-s-a cu dobitoacele cele fără de minte și s-a asemănat lor>> (Ps. 48, 12), lucrând, căutând și voind aceeași ca și ele în tot chipul, ba le-
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
următoarea: Toate le înțelegem din Scriptură, în cele spuse despre Facerea lumii, anume că omul a fost plăsmuit după chipul lui Dumnezeu și trăia în rai și se desfăta de pomii sădiți acolo. Iar fructul acestor pomi erau viața și cunoștința și cele asemenea acestora. Iar dacă toate acestea erau în noi, cum nu va suspina ca un nenorocit cel ce-și va compara ticăloșia de acum cu fericirea de atunci? Cel aflat la înălțime a fost înjosit; cel plăsmuit după
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
perfecționa studiile sale violonistice la un mare maestru de acolo. Buna regină Elisabeta trimite și ea un ajutor bănescîn acest scop; sufletul ei larg înțelesese situația mea grea în care mă aflam. Încet, încet, începusem să cânt mai regulat. Fac cunoștința primului concertmaistru al orchestrei Filarmonice Géza de Kresz, un ungur de viță nobilă, cu care încep să cânt regulat sonate pentru pian și violină. După câtva timp decidem să dăm un concert împreună la Ateneu. Acest concert ia ființă sub
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
puțină lume. Pe atunci concertele de muzică de cameră, fie ea cât de ideal realizatăn-aveau prea mulți adepți la noi. După câtva timp, trece renumitul dirijorceh Oskar Nedbal prin București, oprindu-se spre a dirija două concerte simfonice. Îi fac cunoștința și cântăm împreună de câteva ori la două piane. Un om de o statură enormă, însă un muzician desăvârșit. În programul său făceau parte și inspiratul poem simfonic ”Marsyas” de mult dotatul compozitor Castaldi. Alfonso Castaldi, italian de origine, însă
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
totuși neîncrezător, se suie pe treptele vagonului și ne însoțește la Câmpina. Acolo alt bucluc, șeful gării și el la rând, nu vrea să știe nici de mine și din nou biata doamnă este oprită în drum. Din fericire, o cunoștință, domnul Cernătescu, vorbește șefului, convingându-l că sunt artista și profesoara prințeselor, Aurelia Cionca. Atunci deveni foarte reverențios și ne poftește pe toți în biroul lui, ca să așteptăm trenul care vine pentru București. În birou se mai află o artistă
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
concert, d-l Freiher von Konranshein, însărcinat de afaceri al Austriei, rămâne impresionat în chip nemaipomenit de persoana și arta mea. D-na Zoe Sturdzamă cheamă să-mi comunice acest lucru, deoarece sus-numitul domn o rugă să-i facă posibilă cunoștința mea Însă nu știu ce teamă mă oprește de a-l cunoaște, date fiind împrejurările neobișnuite, așa că nu pot fi înduplecată de a-i face cunoștința. Și pot să spun că nici până azi nu-l știu și nu l-am văzut
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Sturdzamă cheamă să-mi comunice acest lucru, deoarece sus-numitul domn o rugă să-i facă posibilă cunoștința mea Însă nu știu ce teamă mă oprește de a-l cunoaște, date fiind împrejurările neobișnuite, așa că nu pot fi înduplecată de a-i face cunoștința. Și pot să spun că nici până azi nu-l știu și nu l-am văzut, cu toate sforțările sale de a se apropia de persoana mea. Probabil că mai târziu nenorocirile Austriei l-a făcut să-și uite impresiile
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
este că află de la ei că nu poate să ajungă să cuprindă pe Cuvântul cel necuprins, căci nici ei nu pot să-L cuprindă. Aceasta pune un văl de tristețe pe suflet, însă acest văl e smuls de îngeri, prin cunoștința ce i-o dau că însăși căutarea neîncetată a Lui și urcușul neoprit spre El este o cunoaștere a Lui și deci un motiv de bucurie. Căci nu ar căuta sufletul neîncetat pe Dumnezeu, dacă nu ar ști de El
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
XLIV, col. 860D; PSB 29, p. 174. footnote>. Există o tristețe a creaturii, care știe că nu-L va vedea niciodată în mod deplin pe Dumnezeu cum este în Sine: „Și în măsura în care noi înțelegem că acest Bine depășește întreaga noastră cunoștință, plânsul trebuie să crească în noi înșine din cauză că acest bine e atât de imens”<footnote Idem, De Beatitudinibus, III, P. G. XLIV, col. 1225CD. Idealiștii alemanzi preiau această temă, dar într-un mod mult mai sumbru: privesc tristețea creaturii ca
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
o metafizică a tristeții, pentru că „de aceea Cuvântul fericește plânsul: nu pentru că îl socotește fericit în el însuși, ci pentru ceea ce vine din el” (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre fericiri, III, p. 355.), așa încât „nu plânsul îl laudă Cuvântul, ci cunoștința binelui, căreia îi urmează pătimirea întristării pentru motivul că nu mai are în viața de față ceea ce dorește” (Ibidem, p. 351); cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 613. footnote>. Trebuie remarcat faptul că, deși afirmăm importanța deosebită a epectazei în viața
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Winnie. Din arta cu care Magda Stief și-a studiat acest rol, din arta cu care știe să-l facă. Pentru că Winnie se face pe scenă, la vedere, sub ochii noștri, creînd senzația că este pentru prima dată cînd faci cunoștință cu personajul lui Beckett. Chiar așa și este, în fond. Pentru că de fiecare dată este altfel atunci cînd harul își vîră coada năstrușnică. Este atîta măsura în cuvîntul rostit, în rotirea ochilor, în paradoxuri, în regret și în expansiuni, în
Șoaptele măștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10023_a_11348]
-
proză sau memorialistice: Vasile Dan, Romulus Bucur, Gheorghe Mocuța, Ovidiu Pecican, Gheorghe Grigurcu, Gheorghe Lazea, Carmen Neamțu, Simion Dima, Iulian Negrilă, t. s. khasis. O rubrică incitantă: ,451 fahrenheit" (revista revistelor culturale). Faza acută S-a întîmplat ca mai multe cunoștințe ale Cronicarului să ajungă în ultimii 17 ani persoane publice, cu funcții importante sau vedete mediatice cărora li se cere părerea nu doar în domeniul lor de competență, ci în legătură cu orice, de la acquis-ul comunitar la cîinii comunitari. Urmărindu-și curios
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10034_a_11359]
-
să ajungă în ultimii 17 ani persoane publice, cu funcții importante sau vedete mediatice cărora li se cere părerea nu doar în domeniul lor de competență, ci în legătură cu orice, de la acquis-ul comunitar la cîinii comunitari. Urmărindu-și curios de pe margine cunoștințele, a văzut cît de puțin le cunoștea: proba "puterii" e cel mai eficient revelator al caracterului și foarte puțini s-au dovedit imuni la sindromul suitului la cap. Boala începe prin a nu mai saluta decît egali și superiori ierarhic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10034_a_11359]
-
ajuns cineva. Iar ajunsul e de ajuns ca să-l scutească de logică, morală, lege și mai ales de bun-simț. Căci virusul puterii atacă toate simțurile, inclusiv pe cel al umorului, alterat spre sarcasm. Nevoit să-și retragă simpatia pentru aceste cunoștințe devenite de nerecunoscut și de neînțeles în ipostaza VIP, Cronicarul, în optimismul lui incurabil, ar vrea să creadă că un om deștept are anticorpi care luptă cu virusul suitului la cap și că boala nu se cronicizează decît la proști
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10034_a_11359]
-
firescul celor care se întîmplă în jur și fascinul care decurge din descoperirea miracolului în banalul cotidian investit inițiatic. O fată este îndrăgostită de fiul unui securist, dar, după ce este mutată din motive disciplinare la o școală profesională și face cunoștință cu alt tînăr, fiu dintr-o familie cu probleme politice, suspectată de dizidență, se decide să fugă în străinătate cu acesta. Întreaga tevatură îl face pe fratele acesteia, proaspăt pionier care-și pierde și ultimul dinte de lapte, alături de prietenii
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
noastre, ci doar înțeles pe seama unei cunoașteri aparte. Așadar, sensibil e tot ce poate fi ,accesat" prin simțuri, iar inteligibil tot ce poate fi atins prin înțelegere. De unde reiese că simțirea lumii nu-i totuna cu înțelegerea ei și că cunoștințele pe care le capeți simțind lumea se deosebesc prin natură de cele pe care le dobîndești înțelegînd-o. E de prisos de amintit că dihotomia aceasta, cea mai longevivă din istoria gîndirii umane, a supraviețuit pînă în zilele noastre sub felurite
Prima poruncă a lui Allah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10017_a_11342]
-
vor revela adevăruri pe care alții nu le văd și pe seama cărora vei putea face profeții. De aceea, revelația e strîns legată de profeție. Nimeni nu ar putea fi profet dacă nu s-ar putea scălda mai întîi în matca cunoștințelor revelate. De aici importanța tradiției, un alt nume pentru grija cu care păstrezi adevărurile pe care le-ai moștenit din gura profeților. Tradiția e predanie a adevărurilor revelate, adică predare a ștafetei și păstrarea ei. Spre deosebire de creștinism, unde lumea aceasta
Prima poruncă a lui Allah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10017_a_11342]
-
proiect de articol în care tânărul pedagog reliefa importanța educației muzicale pentru formarea personalității umane, bazându-se pe următorul text al filosofului amintit: „Școala secundară românească nu mai este un mijloc și un răstimp, sau o perioadă de acumulare de cunoștințe, specializarea fiind înlăturată din preocupările învățământului secundar. Scopul acestui învățământ este «să înlesnească și să asigure trecerea normală de la copil la om. În asemenea împrejurări, învățământul e fatalmente mai mult formal, el ajută dezvoltarea funcțiunilor naturale ale copiilor și îi
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
ea poate să stea cu cinste pe raftul oricărei biblioteci publice sau particulare. Pentru toți cei ce sunt interesați să le fie apărate produsele, valorile, cuprinzând toată gama subiectelor științifice, artistice, comerciale, în general. Este o lectură instructivă care, în afara cunoștințelor în sine, fără a avea o specialitate juridică, vă poate pune la adăpost mai lesne în ce privește ocrotirea bunurilor intelectuale create. Până acum, cunoșteam mai bine cazurile unor cântăreți faimoși ale căror casete sunt pur și simplu piratate de inși fără
Fel de fel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10074_a_11399]