9,487 matches
-
nici o schemă a nici unui departament, și nici nu stau lipit de un birou. Spre deosebire de Valeriano, care nu se mișcă de la biroul lui. Chiar și în ziua când urc la el, îl găsesc acolo, dar nu pare ocupat cu treburile guvernului: curăță un revolver cu tambur. Surâde în barba nerasă, văzându-mă. Spune: — Ai venit, prin urmare, să cazi și tu în capcană, împreună cu noi. — Sau să-i prind pe alții în capcană, îi răspund. — Capcanele sunt plasate una într-alta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
lăptos se înalță deasupra pământului gol. În același fel elimin alte cinci ministere, trei bănci și câțiva zgârie-nori ai unor mari societăți. Lumea e așa de complicată, încurcată și supraîncărcată, încât, pentru a vedea puțin mai clar, e nevoie să curățăm terenul. În mișcarea neîntreruptă de pe Bulevard întâlnesc mereu persoane a căror vedere îmi este, din diferite motive, dezagreabilă: superiorii mei ierarhici, căci îmi amintesc de condiția mea de subalterni. Subalternii mei, căci detest să fiu investit cu o autoritate ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
exclamații vesele, râsete, promisiuni să ne revedem, dar nici eu, nici ea nu facem niciodată nimic ca să provocăm o întâlnire; poate pentru că știm că nu ar fi același lucru. Într-o lume simplificată și redusă însă, unde terenul a fost curățat de orice situație prestabilită, prin care faptul că eu și Franziska ne-am vedea mai des ar implica o relație între noi, definită cumva, eventual în vederea unei căsătorii, sau măcar în a ne considera ca o pereche, presupunând o legătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
10, remarcă Mma Ramotswe. — Imposibil, replică Mma Makutsi. Nimeni, niciodată n-a obținut peste 10 în istoria Școlii de Secretariat din Botswana. Pur și simplu nu se poate. N-aveau mare lucru de făcut în dimineața aceea. Mma Makutsi își curăță mașina de scris și își lustrui biroul în timp ce Mma Ramotswe citi o revistă și îi scrise o scrisoare verișoarei din Lobatse. Orele se scurseră cu încetineală și, pe la ora douăsprezece, Mma Ramotswe era gata să închidă agenția pentru pauza de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
va obține ce-și dorește. O să-și păstreze locul de muncă. Domnul J.L.B. Matekoni va fi salvat din ghearele femeii aceleia, iar Mma Ramotswe va căpăta ceea ce merită. Totul îi era clar. Menajera se întoarse în bucătărie și începu să curețe niște cartofi. Acum că amenințarea venită din partea lui Mma Ramotswe se diminuase - sau se va diminua în curând -, era dispusă să se concentreze asupra stăpânului ei încăpățânat, care nu era decât o mămăligă, ca toți bărbații. O să-i pregătească un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
și iepuroaicei, prea se îngrășase și m-a zgâriat când am băgat mâna prin plasă, dar parcă a mirosit ceva, pentru că mi-a dat una: - Aschimodie, leagă bine portițele! Dacă mai dispare vreunul, pe tine te snopesc. - Când m-oi curăța, zicea ăl bătrân, n-aveți nici o obligație, chiar nici una, puteți să mă băgați în cuptor și cenușa tot în Bahlui sau mai bine pe gheață, să nu cadă lumea să-și rupă, Doamne ferește, noada. *** Pășesc peste arătarea costelivă întinsă de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
apa... Respiră normal, hai... Nu strânge aerul în tine, respiră! Apa e sălcie. Am pescuit o pungă care plutea alături și-am aruncat-o pe mal. Pe zid e ceva ca pielea de broască, ca atunci când le-am băgat bețigașe curățate de scoarță prin burtă, să iasă pe gură, fire de mohor sub piele și suflam și, sub pod, le-am ținut la foc. Creșteau ca niște gogoși aruncate-n uleiul încins și pocneau, uite cum crapă! - Hâahâha... - Te place Muta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
acră, acră-amăruie ca agurida... Eu am găsit leacul... umbrela verde-a seflerei, aphelandra zebrată, trompete roșii de maurandia, degete de anthurium...” A fost și-un cimitir, îmi spunea Ioan, dar într-o noapte au intrat cu buldozerele peste morminte, au curățat locul și au turnat în câteva zile fundațiile. Era cu bucăți de coaste, maxilare-n moloz, iar muncitorii mai scoteau câte-o tibie sau cranii când înfigeau cupa escavatorului. Au început să se-nchine, au vrut s-oprească lucrul, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
zicea nevastă-sa că nici febră n-a avut, n-a crezut nimeni, se pare că i-a cedat inima. Și-avea cu doisprezece ani mai puțin ca mine! Etalează clasica bucurie a supraviețuitorului, sâc, ăla mai tânăr s-a curățat, dar eu încă trăiesc, am scăpat, așa că nu e mare scofală să fii mai tânăr. - Îmi pare... bâigui ceva. - Și mie. A rămas la el ultima corectură de la cercetarea de an, tot el a luat și microfilmele, nu știu dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
pământul... Cum nimeni n-avea de gând să se mute într-un loc cu suflete neostoite, spurcat, Paul a închiriat foarte ieftin tot spațiul. A adus un sobor de preoți să-l sfințească, altfel cine mai lucra pentru el?, a curățat bine zidurile să nu fie zyklon, pentru orice eventualitate, nu știa ce-i, dar citise el undeva că se face în crematorii și e nociv. Cei trei muncitori pe care i-a păstrat oricum sunt mulțumiți: înainte nu luau nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
tont, încât nu s-a băgat la nici un partid, a ținut-o pe-a lui... „Bă, comunizmu’ n-a fost așa de rău...” Ăilalți s-au aranjat, îs bine-mersi în Parlament, își plimbă fundurile prin Europa și State, s-au curățat oamenii de pete, îs mai ceva ca arhanghelii dreptății cu paloșe de flăcări... Bătrânu’, nu, el are convingeri! L-au dat în gât la ziar... cât a furat, anchete... Bă’, la cât a fost el de prost, nici n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
porcini, care și ea stătea acolo, i-am dat lapte cu griș cu biberonul, m-am chinuit s-o sprijin de barele pătuțului de metal, n-am înțeles de ce trebuie să rămână acolo. Se părea că eu am să mă curăț, eram vânăt și mă zgâlțâiau convulsiile, temperatura nu scădea, horcăiam ca pentru sfârșit, mă scuturam de frisoane, „are pe Necuratu’”, își făceau cruce vecinele. Mi-au dat să beau cărbune stins în apă, mi-au făcut cruce pe piept cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
dom’ Mardare un dupac amical. Cum să fie ce-ai zis, mu... mă-sa pe gheață, da’ ce, noi suntem la negri, să crească toate bâzdâgăniile? Nu, era de cal, cred că de la șatra lui Panghele, și câinii hămesiți au curățat carnea de pe oase... - Atunci n-avea coarne? mă ia gura pe dinainte. Se vede că i-a apucat o milă nesfârșită pentru nenorociții cu școală: - Cum, Doamne iartă-mă, să aibă coarne? s-a mirat. Doar nu-i Ducipal! Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
vreunui colecționar, chiar aș fi preferat să ți-l dăruiesc, dar n-am bani... E o compoziție la care țin... eram ca-n transă când l-am pictat... Scoate hârtia și-mi arată un carton pe care parcă și-a curățat cineva pensoanele. Câteva dungi, pete și rotocoale. Pata aceea lunguiață ar fi îngerul păzitor, îmi explică. Sigur, nu voiam eu maci în glastră, cu fluturi deasupra, dar nici asta. - N-am, Ilie, n-am bani nici eu... Nici de țigări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
întâlnit atâta indolență, trebuie să răspundă pentru distrugerea moștenirii noastre culturale. Directorul muzeelor atacă: - Nu îmi voi da demisia pentru că domnul primar n-a dormit bine noaptea trecută și s-a trezit prost dispus. Poate l-a pus doamna să curețe mucegaiul din casă, să aerisească... La rubrica socială, o anchetă despre maternități: - Copii noștri văd, când vin pe lume, mucegaiul de pe pereți, declară directorul de la Spitalul „Sfântul Ioan”. Nimeni nu ne întreabă de fonduri, nimeni. Lucrăm ca în timpul refugiului... La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
și moartea de ei? - Nu fiți orbi până nu-i prea târziu! Nu vă-nchideți mințile și inimile unde zace răul! Deschideți-vă sufletele și veniți la mine... continuă profetul, cu brațele în sus. Spălați-vă sufletele cum s-au curățat apostolii în apa Iordanului, aruncați necurățiile de la voi... - Vorbește bine, e călugăr? - Peste tot e Răul! Națiunile Unite nu le-au mai dat alimente celor câteva sute de mii de palestinieni nevoiași din Fâșia Gaza! - E greu și la alții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
ca să nu strige din nou sau pentru a nu izbucni Într-un plîns nereținut, fiindcă plînsese prea mult În viața ei pentru propriile-i greșeli ca să o mai facă și acum, cînd se socotea nevinovată pentru această nouă nefericire. Se curăță cum putu, oprindu-și hemoragia cu o bucată de cearșaf deja murdar de sînge uscat, și căută apă ca să se spele. Lanțul, legat de picior cu niște cătușe prinse la capăt cu un șurub, Îi Îngăduia o mare libertate pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
uitat la el, dar mă uitam doar la mine. Treaba aia cu bucla realității. Obiectivul se întoarce la prima fată, aia de pe scenă, și aia sunt eu. Și sunt așa de frumoasă. La televizor, demonstrez cât de ușor e să cureți fabrica de snack, și sunt așa de frumoasă. Fac lamele să sară din capacul de plexiglas și clătesc sub un jet de apă reziduurile organice mestecate. Și, fir-ar mama ei să fie, sunt frumoasă. Vocea acorporală de fond spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
singur. "Abia acum îmi dau seama, dom'le, că de fapt sînt fraier. M-ai păcălit, m-ai tras în piept, chiar așa, cum trag ăștia în piept o lume întreagă cu alde Cocoș. Ei, și ce dacă se mai curăță cîte un soldat, un jandarm, vreo doi țărănoi. Se curăță că-s proști. Pricepi dumneata, ăștia se curăță pentru că îl iau în serios, pentru că sînt speriați de Cocoș ăsta, mor ca proștii pentru că sînt convinși că alde Cocoș e chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fapt sînt fraier. M-ai păcălit, m-ai tras în piept, chiar așa, cum trag ăștia în piept o lume întreagă cu alde Cocoș. Ei, și ce dacă se mai curăță cîte un soldat, un jandarm, vreo doi țărănoi. Se curăță că-s proști. Pricepi dumneata, ăștia se curăță pentru că îl iau în serios, pentru că sînt speriați de Cocoș ăsta, mor ca proștii pentru că sînt convinși că alde Cocoș e chiar un bandit fioros care trebuie prins pentru binele țării. Binele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
tras în piept, chiar așa, cum trag ăștia în piept o lume întreagă cu alde Cocoș. Ei, și ce dacă se mai curăță cîte un soldat, un jandarm, vreo doi țărănoi. Se curăță că-s proști. Pricepi dumneata, ăștia se curăță pentru că îl iau în serios, pentru că sînt speriați de Cocoș ăsta, mor ca proștii pentru că sînt convinși că alde Cocoș e chiar un bandit fioros care trebuie prins pentru binele țării. Binele țării și nenorocirea lor, asta-i. Te-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
își bat mintea și toate astea pentru că vor să întoarcă țara pe dos; au ieșit din cazarmă și au dat de lume și lumea li se pare mai rea decît stabilimentele de la Crucea de Piatră. Vor să facă ordine, să curețe, să taie în carne vie, să numere și să împartă lumea pe căprării. Că nu era gluma i-o arăta punctul 13, lucrul dracului "Ne obligăm solemn în fața lui Dumnezeu și Țării că vom face repede din România noastră sărăcită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
nu ne-am trezit pe lume ieri, alaltăieri. Oameni cu grade, cu bani, cu funcții, ordinea însăși a semnat, nu-i nimic făcut la întâmplare, cu hurta. Doar știi prea bine, ca să faci un bulgăre mare de zăpadă, care să curețe totul în cale, să fie în stare să pornească o avalanșă, îți trebuie întîi unul mic și îndesat, un bulgăre de gheață. Aici e bulgărele de gheață, domnule adjutant, aici e. Și ai acum marea șansă să intri între cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
nevoie de un început, de un exemplu, o probă a capacității noastre de a întrona liniștea, respectul, ordinea, cinstea față de instituțiile naționale. Ne trebuie bulgărele de gheață în jurul căruia se va aduna troianul, care va putea declanșa avalanșa ce va curăța de putregaiuri, de escrocherii și de idei străine, periculoase Țării. De aceea am venit la Vladia, pentru a realiza în mic, dar în realitate, ceea ce vrem să facem în mare, pe tot cuprinsul țării. Vrem să facem din Vladia exemplul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
mai-marii Prefecturii, că tot ce se întîmpla la Vladia se întîmpla cu buna lor știință, ba poate chiar din ordinul lor. Iar cînd Stoicescu și Stavri au scos toată partea bărbătească, chiar și pe evreii exilați în rîpe, pentru a curăța de mărăcini aerodromul de pe deal, pentru a astupa șanțurile și a netezi fîșia, făcîndu-l, așa, bun pentru aterizarea fără nici un pericol a unui avion de mărime mijlocie, un Caproni să zicem, sau un Farman B, atunci și-a dat seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]