1,140 matches
-
care desăvârșesc trăsătura. La schimbarea sensului trăsăturii, segmentele enunțate se mișcă în ordine inversă. La trăsătura “în jos” (↓ ) cu porțiunea B1 pornindu-se de la talon, întreg brațul are o poziție ridicată fără ca umărul să fie înălțat iar palma este ușor curbată în sus. În cursul trăsăturii mișcarea brațului se unește cu mișcarea antebrațului iar palma își modifică continuu unghiul față de antebraț. La mijlocul arcușului palma ajunge să fie în prelungirea antebrațului. La trăsătura "în sus" (↑ ) cu B1, situațiile se inversează. Concomitent cu
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
se obține o opacifiere perfectă a venei oftalmice superioare. Se studiază forma și direcția imaginii venoase, trecerea din orbită către sinusul cavernos, umplerea sistemului anostomotic. Se vede traiectul său sub plafonul orbitei, cu mari sinozități și câteva neregularități de calibru, curbându-se și coborând pe sub extremitatea micii aripi a sfenoidului, pentru a se vărsa în sinusul cavernos. În spate se poate obține o imagine a sinusului cavernos, sub aspectul unei panglici duble, opacă, ce desenează conturul arterei carotide. Extremitatea sa posterioară
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
mărimea și frecvența lor. c. Curbele de corelație sînt curbe ce rezultă din comparația măsurilor a două variabile - cu alte cuvinte, a două funcțiuni. Corelația statistică, spre deosebire de corelația din fizică, care este o relație invariabilă, este o relație variabilă. d. Curba normală de distribuție (curba normală de probabilitate, curba lui Gauss sau clopotul lui Gauss) este o „curbă ideală”, calculată în conformitate cu ipoteza unui număr infinit (suficient de mare) de cazuri. Ea este definită ca rezultatul combinației întîmplătoare a unui număr infinit
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
și reacția șoferului se referă la stăpânirea tehnicilor de conducere a autovehiculului, vârsta, sănătatea și reacțiile voastre. Încercați pe parcursul întregii școli să „învățați să conduceți”, nu să învățați să obțineți permisul de conducător! FACTORI DE RISC - PERICOLE POSIBILE PUNCTE CARACTERISTICE CURBA În cursul de legislație la titlul mijloace de semnalizare, se vorbește despre amplasarea indicatoarelor și obligațiile „legale” pe care le presupun acestea. Acum voi prezenta doar pericolul ce apare în aceste zone și cum poate fi el minimizat sau chiar
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
trebuie redusă viteza din timp, eventual cuplarea unei treapte de viteză inferioară și accelerarea de la jumatate spre ieșirea din curbă, pentru a ajuta mașina să urmărească traseul corect la trecerea prin curbă. De asemenea trebuie știut că „nu se taie curba folosind contrasensul” și nu se fac manevre în zonă, mai ales dacă vizibilitatea este scazută! DRUM ÎNGUSTAT Datorită faptului că drumul nu mai are aceeași lățime, poate să apară pericolul „acroșării” - mașini care circula în sensuri diferite să se „agațe
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
poate fi dificil de detectat la pacienții anemici. Factorii principali care pot determina deplasarea curbei de disociere a hemoglobinei sunt: pH ul și temperatura sângelui și concentrația fosfaților organici din hematii. Scăderea pH ului, creșterea pCO2 și creșterea temperaturii deplasează curba către dreapta; deci scad afinitatea hemoglobinei pentru oxigen. Modificări inverse deplasează curba către stânga. Cea mai mare parte din efectul pCO2, cunoscut sub numele de efect Bohr, poate fi atribuit acțiunii prin intermediul pH-ului. O creștere a concentrației H+ modifică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
determina deplasarea curbei de disociere a hemoglobinei sunt: pH ul și temperatura sângelui și concentrația fosfaților organici din hematii. Scăderea pH ului, creșterea pCO2 și creșterea temperaturii deplasează curba către dreapta; deci scad afinitatea hemoglobinei pentru oxigen. Modificări inverse deplasează curba către stânga. Cea mai mare parte din efectul pCO2, cunoscut sub numele de efect Bohr, poate fi atribuit acțiunii prin intermediul pH-ului. O creștere a concentrației H+ modifică ușor configurația moleculei de Hb și astfel reduce accesibilitatea oxigenului pentru gruparea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
L de lichid extracelular, Sorensen a propus în 1909 utilizarea simbolului pH care reprezintă logaritmul negativ la puterea a zecea a concentrației H+. Rezultă că pH este invers proporțional cu concentrația H+. Pentru un pH între 7,2 -7,5, curba concentrația H+ este relativ liniară și pentru fiecare modificare cu 0,01 a pH ului se poate estima o modificare cu 1 nmol a concentrației H+: pH 7,40 = 40 nmol/L pH 7,41 = 39 nmol/L pH 7
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
metasternul și sternitele abdominale negre. Marginea anterioară a prosternului, marginile laterale și apofiza metasternului ± roșcate. Picioarele galben-roșcate. Capul prezintă o punctuație fină și rară, printre puncte se află reticulații fine. Marginile laterale ale pronotului arcuite, prevăzute cu o bordură lată, curbată spre interior în partea ei bazală. Suprafața elitrelor cu strii punctate fine, interstriile au reticulații (suprafețe în formă de rețea) microscopice. Elitrele au o strie suturală completă și o strie bazală de-a lungul marginii posterioare a pronotului. l=1
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
elitrelor roșcate. Antenele, picioarele și partea ventrală a corpului roșcat-maronii, numai coxele posterioare sunt întunecate. Marginile laterale ale pronotului ușor rotunjite, convergente anterior, prevăzute cu o bordură îngustă. Unghiurile anterioare ale pronotului proeminente și ascuțite. Bordura de la baza pronotului ușor curbată spre marginile laterale. Elitrele cu rânduri de puncte fine, greu vizibile. Sternitele abdominale cu strii crestate scurte, marginile lor laterale au granulații fine. Adesea întreaga parte ventrală a corpului prezintă granulații microscopice, mai accentuate la nivelul coxelor posterioare. l=10
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
neagră. Elitrele cu pete negre pestrițe și cu striuri accentuate de puncte. De o parte și de alta a suturii elitrelor se află câmpuri poligonale lucioase, ușor înălțate. Specie eurosiberiană. l=10 11 mm. ♂ Ghearele tarselor anterioare egale, scurte și curbate spre interior (fig.56g, pag.56). 4 Subfamilia Dytiscinae Cuprinde cei mai mari reprezentanți ai ditiscidelor. Se deosebesc de Colymbetinae prin aspectul ochilor care sunt rotunzi, nesinuați și prin conformația tarselor anterioare la ♂ care au o formă de disc, având
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
și alte 2 pete pe vertex au o culoare neagră. Partea ventrală maroniu-roșcată și lucioasă. Coxele posterioare de nuanță mai închisă cu suprafața încrețită. Din Europa Centrală până în Siberia. l=12-13 mm. (Pl. III, fig.2) ♂ Ghearele tarselor anterioare uniform curbate în formă de seceră, la baza lor se află un denticul teșit (fig.62b, pag.60). -ab. degeneratus Westh. Banda galbenă bazală a elitrelor este discontinuă, prezentându-se sub forma unor pete bine delimitate între ele. 3 Hydaticus continentalis Balfour-Browne
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Elitrele maroniu-roșcate sau maroniu-gălbui, unicolore sau fiecare elitră prezintă câte o pată mediană negricioasă, de dimensiuni variabile. Punctuația pronotului este mai accentuată comparativ cu punctuația elitrelor. Suprafața elitrelor cu strii longitudinale punctate, mai adâncite posterior, striile 3 și 4 fiind curbate spre bază. Interstriile elitrelor au o punctuație fină și rară. Scutelul scurt cu vârful rotunjit. Câmpul median al metasternului are o punctuație răzleață. Șanțul femural este ușor ondulat. În bălegar și în resturi vegetale aflate în descompunere. l=1,3-1
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
dezvoltat, dorsal aplatizat, cu ochii puternic bombați. Palpii maxilari scurți, articolul lor terminal este mai lung decât penultimul. Marginea anterioară a clipeului știrbită. Antenele scurte, cu primele 5 articole glabre, și cu următoarele 3 pubescente, scapul este alungit și ușor curbat la bază. Pronotul îngustat anterior, cu marginile laterale puțin rotunjite, baza pronotului este aproximativ egală cu baza elitrelor. Scutelul mare, triunghiular. Elitrele cu marginile laterale rotunjite și cu vârfurile teșite, adesea cu rânduri de puncte, dar lipsite de o strie
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
prezintă câteva pete mici, negricioase. Partea ventrală neagră. Picioarele galben-maronii, cu baza femurelor anterioare de nuanță întunecată. Pata discală a pronotului are un aspect extrem de variabil, ea atinge atât marginea anterioară cât și cea posterioară a pronotului. Tibiile posterioare sunt curbate și puternic lățite spre vârf. Tarsele mediane și posterioare relativ îngustate, iar ghearele lungi și subțiri. l=2,6-3,2 mm. 4 Laccobius albipes Kuwert Corpul oval, relativ convex. Mentumul cu rugozități punctate dese. Punctuația elitrelor este mai accentuată decât
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
și convecși. Pe frunte, de o parte și de alta a ochilor se află o zonă cu peri setigeri. Antenele scurte, cu primele 6 articole glabre, următoarele 3 articole sunt acoperite cu o pubescență fină și deasă. Scapul alungit, ușor curbat anterior, articolul 6 îngroșat, înconjurând baza articolului 7, iar articolul terminal este asimetric, oval, cu vârful ascuțit. Palpii maxilari mai lungi decât antenele, cu articolul 2 extrem de lung, ± curbat, articolul 3 mai scurt decât articolul 2, iar articolul terminal adesea
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Spercheus emarginatus Schaller (sordidus Marsh.) Corpul oval scurtat, dorsal convex. Capul cu aproximativ 1/3 mai îngust decât pronotul, este gâtuit posterior. Clipeul dezvoltat, cu marginile laterale rotunjite. Antenele scurte, pubescente începând cu articolul 2. Scapul alungit, cilindric, glabru, ușor curbat la bază. Articolul 2 antenal mai îngroșat, articolul 3 este extrem de scurt, articolele 4-5 ușor transverse, iar articolul terminal oval. Pronotul transvers, mai îngust decât elitrele, cu marginile laterale rotunjite anterior și posterior. Marginea anterioară și cea posterioară a pronotului
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
3 carene înălțate, bine conturate, precum și 6 strii longitudinale. În Europa Centrală răspândită în mușuroaie de cârtiță, în vizuini de vulpe și de bursuc. l=2,5-3,5 mm. (Pl. VI, fig.1) 2 Genul Plegaderus Erichson Scapul alungit, ușor curbat și îngroșat spre vârf. Măciuca antenală ovală, turtită lateral. Marginile laterale ale pronotului cu câte un șanț adâncit care delimitează o bordură. Mai este vizibil un șanț sau o linie mediană bine conturată. Elitrele sunt trunchiate posterior cu 1 sau
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
o linie transversală de puncte. Vârfurile tibiilor anterioare puternic lățite și rotunjite. Tibiile mediane au zimțișori fini. Pe țărmul Mării Negre sub alge. l=1-1,2 mm. (Pl. VI, fig.6) 5 Genul Acritus Le Conte Corpul oval, ± convex. Scapul ușor curbat cu vârful îngroșat. Măciuca antenelor ovalscurtată. Baza pronotului ondulată, prevăzută uneori cu o linie transversală de puncte. Scutelul este absent sau rudimentar. Elitrele trunchiate posterior sunt lipsite de o strie subhumerală, dar prezintă câteva strii discale oblice, ± accentuate. Epipleurele elitrelor
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
rară. l=4-6 mm. 8 Hister merdarius Hoffmann (memnonius Say) Oval-alungit, negru cu luciu metalic. Șanțul frontal prezintă o buclă mediană. Antenele maroniu-roșcate cu o măciucă roșie. Marginile laterale ale pronotului au 2 strii longitudinale dintre care cea internă se curbează la capăt spre exterior. Elitrele dispun de o strie posthumerală completă, 4 strii discale complete, și alte 2 strii interne reduse, situate în jumătatea posterioară a elitrelor. Epipleurele elitrelor cu o punctuație fină. Propigidiul prezintă o punctuație deasă și accentuată
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
cel mai crescut din organism pe minut și pe gram de țesut (exceptând tiroida). Artera renală ajunge în hilul renal, unde se divide în mai multe artere interlobare, care parcurg coloanele Bertin. La nivelul bazei piramidelor Malpighi, artera interlobară se curbează și dă naștere arterelor arcuate; din acestea, emerg arterele interlobulare (artere radiale corticale), dispuse între piramidele Ferrein. Din artera radială corticală iau naștere arteriolele aferente ale corpusculilor Malpighi. Arteriolele eferente ale glomerulilor corticali se capilarizează peritubular și drenează ulterior într-
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de migrare, de obstruare cu oment și de traumatizare viscerală. Segmentul extraperitoneal are, la rândul său, o parte subcutanată și o parte externă. Partea subcutanată este dreaptă sau curbă și dotată cu unul sau două manșoane de Dacron (poliester). Cateterele curbate din fabricație sunt mai stabile. Manșoanele de Dacron induc o fibroză locală, cu rol de fixare și de barieră antimicrobiană. în prezent, cel mai folosit în întreaga lume este cateterul Tenckhoff, care are vârful drept sau spiralat și segmentul subcutanat
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Seeger, 1992); • tratarea separată a afacerilor din portofoliu și omiterea sinergiei dintre ele (Johnson, Scholes și Whittington, 2005); • posibilitatea redusă de a fi aplicată pentru piețele în declin, pentru industriile fragmentate, pentru industriile în care nu poate să se aplice curba de experiență sau economia de scară ori pentru industriile cu creștere slabă (Ambrosini, Johnson și Scholes, 1998). Chiar și cu aceste limitări, dintre care o parte au fost corectate de o variantă nouă a modelului BCG, popularitatea primei matrice s-
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
trebuie uitat faptul că el a fost creat la un anumit moment și testat într-un context tipic american. În aceste circumstanțe, o analiză a contextului românesc ar fi utilă, pentru a constata dacă translatarea unor concepte, cum ar fi curba de experiență, ciclul de viață al unei industrii și altele, se poate face fără corecții semnificative. Pentru un nivel didactic aceste corecții nu au decât o importanță academică, dar pentru firme reale miza este deosebită. În planul practic al utilizării
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de Quanjer, iar din 1964 descris și în România de N. Cojocaru și I. Pop. În funcție de sensibilitatea soiurilor pagubele pot fi de 10-95 % din recoltă. Simptome. În timpul perioadei de vegetație plantele infectate prezintă frunze cu marginile foliolelor din vârful tulpinii curbate spre fața superioară și ușor răsucite ca un cornet. Soiurile sensibile prezintă pe foliolele răsucite și clorozate, o colorație dată de antociani. Într-o fază mai avansată a bolii se răsucesc toate foliolele, acestea devin rugoase, rigide, casante și dau
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]