9,076 matches
-
lui George Coșbuc, însoțite de o prefață superficială și expeditivă, tot fără explicații despre sursa poeziilor. Nu-i putem cere mai mult, căci săvârșește mai degrabă un ceremonial de pietate pentru a întreține cultul ardelenesc al lui Coșbuc. E o curiozitate legitimă să vedem cum arăta juvenilul Coșbuc înainte de a deveni poetul din Balade și idile. Antologia lui C. Catalano e în măsură să ne dea o imagine edificatoare a elevului poet. Sunt mai multe categorii de texte poetice, mărturisind disponibilitatea
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
Aceeași pe care încearcă s-o facă mai lină zvonurile. Precum cafeaua falsă, surogat, o înlocuiește pe cea naturală, servită în ceșcuțe mici, pe vremuri, tot așa conversația închegată la five o'clock decade în "poștă" de la unii la alții. Curiozitatea vecinilor, impresionați că împart palierul cu un scriitor și cu o actriță, bîrfele purtate de Frangulea, ochii și urechile tîrgului, autor de texte pompieristice, la modă, amorurile tot mai profane, tot mai iuți, din care orice "poezie" a dispărut de
Oameni de prisos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11837_a_13162]
-
într-o astfel de performanță, ce ar fi ținut de domeniul firescului cu atât mai mult cu cât avem de-a face cu un scriitor ce s-a bucurat de o mare popularitate, factor favorizant, în principiu, pentru satisfacerea unei curiozități integrale față de o operă relativ ușor de cuprins. Dacă nici Coșbuc nu a beneficiat până acum de o ediție critică de Opere complete, atunci ce să ne mai așteptăm la astfel de ediții, ca ideal cultural ce face parte din
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
lectură, cultură, tipuri de experiențe, prin imagini, prin spații, oameni, povești, culori, sunete, gesturi, modele. Sau cam așa ar trebui să fie. Problema este, de fapt, una singură. Flexibilitatea celor care îi învață pe ceilalți, a profesorilor, cu alte cuvinte. Curiozitatea și prospețimea studenților se întreține și prin seducția modelului, prin știința cu care strecoară în termeni conștiința libertății interioare, prețuirea datelor native și însoțirea lor cu o muncă nespusă, continuă. Exercițiul acesta este, poate, dintre cele mai dificile. Există instalată
Studii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11866_a_13191]
-
scurși între timp, asemenea conduite sînt departe de a fi dispărut, ba chiar s-au accentuat, într-un soi de restaurație discretă, deși coerentă.) între atele, conservatorismul restauraționist se bizuie pe lenea mentală căreia îi vine greu a admite o "curiozitate exploratoare", un demers creator într-o diversitate de direcții, opunîndu-le un veto scolastic. Și încă, în derivație, o remarcă interesantă a autorului în discuție. în pofida aparențelor liniștitoare, calitatea de critic și istoric literar presupune "criterii nefixate", fiind omisă din lista
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
clătiți cu tot felul de "autonomii". Dar, spune Mircea Martin, "identificarea e momentană, metamorfoza e permanentă." Atras pînă la a-și primejdui zborul de flacăra cîte unei lămpi, fluturele rămîne nu mai puțin hoinarul infidel. Așa și criticul, salvat prin curiozitate. Ușor sîcîit și prea puțin în stare de fervori, Sainte-Beuve scrie cu aplicare (și cu aplecare) despre opere care-i convin, în care se găsește, nu în care se pierde. Aceeași dorință (ambiție?) de-a se (re)găsi, fără a
Critica în arabesc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11859_a_13184]
-
un trist exemplu, pe anumite segmente ale ei, de felul în care poate degenera o polemică, soldată, de ambele părți, cu grave prejudicii morale și de imagine publică a scriitorului. Escaladarea adversităților e păguboasă. Merită reflectat și la învățăturile și curiozitățile acestei polemici, ca la un test cu valențe multiple. E vorba mai întâi de un interesant și revelator test psihologic. Blaga e de nerecunoscut la mânie, își dezvăluie un temperament focos. Un nordic tipic are scăpări paradoxale, trăsături ascunse de
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
l-am recunoscut, mai ales după ce a lămurit-o și pe o jurnalistă asupra identității sale și anume că era, și ea, "o zdreanță"... Aceste amănunte fiind puse la punct, nu ne mai rămâne decât să așteptăm cu calm și curiozitate alegerile anticipate văzându-l la tv pe domnul președinte al nostru cum îi atenționează (urechează ar fi mai corect ?) pe parlamentarii UE: "}ara noastră nu mai acceptă etichetări generale de țară coruptă. Europoliticienii care fac asemenea afirmații trebuie să spună
Săptămîna sincerităților televizate sau câteva întrebări haralampyene by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11941_a_13266]
-
publicată în 1935 de Mărgărita Miller-Verghi și Ecaterina Săndulescu), capitolul aruncă o lumină crudă asupra statutului femeii în condițiile perpetuării unei mentalități patriarhale. Așadar nu atât din punct de vedere estetic ni se poate părea astăzi interesantă această culegere de curiozități (producții inegale, unele naive, altele desuete, multe bune de pus la muzeu); pentru un studiu al mentalităților însă, nu este lipsit de interes detaliul că multe dintre numele scriitoarelor antologate capătă rezonanță prin asocierea (ca fiice, soții, amante) cu personalitatea
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
aceea nu au fost incluse nici într-o ediție de Opere Caragiale. Dar e bine că sunt adunate acum în volum, pentru a reconstitui imaginea scriitorului așa cum era reflectată în presă. Altele sunt însă piesele publicistice care stârnesc mai mult curiozitatea în acest șir de restituiri. În România, prima culegere de interviuri adunate într-un volum se realizează - după cum ne încredințează C. Hârlav în prefața ediției sale - în 1892, cu Plebescistul presei, cuprinzând răspunsurile la o anchetă (un chestionar) cu 24
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
în urma exodului populației la oraș, cu speranța unei vieți mai bune. Dar cartea conține monologul interior al ultimului locuitor, Andrés de Casa Sosas, din Ainielle, un sat părăsit din Pirineii aragonezi. Scriitorul a mărturisit în diverse împrejurări că a avut curiozitatea de a afla ce putea fi în mintea unui posibil ultim locuitor al vreunuia din multele sate părăsite. Romanul este un asemenea experiment: intrînd în pielea personajului pentru a da "glas" conștiinței sale, scriitorul transmite "de dinăuntru" o viziune realistă
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
pecetea asupra evoluției spirituale românești. El a fost perceput ca fiind "omul deplin" al culturii noastre, afirmație exagerată căci, oricât de mult ne-am strădui, nu-l putem metamorfoza în ceea ce nu este și nici n-a vrut să fie; curiozitatea i-a fost enormă, dar asta nu înseamnă și competența: el a vrut să învețe greaca veche, de pildă, dar n-a reușit să citească textele clasicilor elini în original (din notele manuscrise se vede că el a utilizat un
Mitul Eminescu by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12019_a_13344]
-
didactică" (ceea ce nu înseamnă renunțarea la un "bagaj" solid al formației intelectuale, mereu perceptibil), criticul se dorlotează refuzînd schemele habituale: "în cazul că unii dintre cititori le-ar aștepta, țin să precizez că nu vin cu etichete noi. Răspund unei curiozități mai diverse decît aceea de a ști dacă Bacovia e Ťsimbolistť, Ťexpresionistť, Ťpostmodernistť sau altceva". Ironia nu e rareori scoasă din panoplie: "E posibil ca această dragoste copleșitoare să-i fi provocat viitorului poet, pentru a mă exprima în limbajul
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
o băncuță de lemn. Se rugă iarăși Domnului, înainte de a începe lucrarea. Apoi desfăcu manuscrisul și începu să citească cu glas tare din el, în văzul trecătorilor. La început nimeni nu-l luă în seamă, oamenii știind să-și stăpânească curiozitatea. Asta până se adunară vreo câțiva curioși, care se opriră în dreptul lui Teodosie și se uitau, plini de curiozitate, cum omul acela străin, palid la față, cu păr lung și barbă neagră, citea din manuscris. Văzând că unii se opriseră
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382744_a_384073]
-
cu glas tare din el, în văzul trecătorilor. La început nimeni nu-l luă în seamă, oamenii știind să-și stăpânească curiozitatea. Asta până se adunară vreo câțiva curioși, care se opriră în dreptul lui Teodosie și se uitau, plini de curiozitate, cum omul acela străin, palid la față, cu păr lung și barbă neagră, citea din manuscris. Văzând că unii se opriseră și se uitau la străin, nu după mult timp, se adună acolo o mulțime de alți oameni curioși să
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382744_a_384073]
-
a plângerii, o reactualizare a punctului despărțitor. O enigmă: Cine e bărbatul misterios, care o urmărește: E Tudor, totuși? Sau Dan Moraru, ofițerul suplu și agil, cu care conversase îndelung în tren și care, “prin asemănarea cu Tudor...îi stârnise curiozitatea”? Această întâlnire neprevăzută poate fi preludiul unui nou eșec, dar, în egală măsură, și o șansă acordată celuilalt neîntrecut meșter în șlefuirea diamantului uman: Fericirea. Oricum, e un semn că nu-i cu putință să ieși din menghina Samsarei. Că
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
cu o minuțioasă tehnică a detaliului, toate puse în valoare de un stil nuanțat și curgător, de calitatea unei scriituri pe alocuri "de-a dreptul năucitoare", după expresia lui Jean Delumeau, autorul prefeței. Informațiile strict istorice, tehnice și precis datate, curiozitățile legate de procedeele utilizate de meșterii venețieni și de cei francezi, competiția dintre ei, contrabanda cu oglinzi - toate demne de un documentar de pe Discovery - ne conduc înapoi, în timp, pe un traseu fascinant, cu atît mai mult cu cît, încă
Critica și experiența cotidiană by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16029_a_17354]
-
prietenii răspîndiți prin lume, cărora le-ai pierdut urma; că îți poți face prieteni noi, la întîmplare ori selectiv (toți vorbitorii de română, de 25-35 de ani, din Chicago, să zicem); că poți învăța - pentru școală sau pentru simpla ta curiozitate; că o căutare după un cuvînt (tîmplărie, de exemplu) îți deschide calea spre cîteva sute de mii de site-uri; că foarte multe firme românești și destule instituții ale statului au pagini de Internet și poți afla ce te interesează
A fi sau a nu fi în rețea by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/16028_a_17353]
-
Bibliotecii Academiei Istoria Bucureștiului de Ionescu-Gion. Cum se afla în biblioteca uzuală, în rafturile de după mesele de lucru, pînă îmi veneau cărțile sau revistele solicitate, luam cartea lui Ionescu-Gion, corpolentă, de format mare și legată, citind-o cu pasiune și curiozitate, reflectînd și pe marginea ilustrațiilor ei. Știam că era o operă de început în materie și că fusese acuzată și de plagiat. Dar era frumos, atrăgător scrisă și o citeam cu plăcere. Cînd îmi veneau cărțile solicitate, îi puneam un
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
Magheru și Pleșoianu spre Rîmnicul Vîlcii, puteau fi lesne alungați cei 9000 de turci intrați în București ca invadatori. Chiar așa rău scrise și învăpăiate nostalgic, broșurile lui Papazoglu întrunite acum într-o ediție restauratoare, se citesc cu desfătare și curiozitate justificată. Dl Marcel-Dumitru Ciucă a făcut bine că a restituit, într-o probă ediție, scrierile lui Dimitrie Papazoglu. Dimitrie Papazoglu, Istoria fondărei orașului București. Ediție îngrijită, cuvînt introductiv, note și indici de Marcel-Dumitru Ciucă. Editura Minerva, 2000.
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
un corb altuia, ar fi de o neiertată indelicatețe. Că, până la urmă, Republica Moldova și cea autoproclamată de la Tiraspol se vor reconcilia, federalizându-se, că una din ele o va absorbi pe cealaltă - dar care anume? - timpul ne va satisface această curiozitate - precum și altele! Însă chiar anotimpul înfloririi teilor se arată propice unei mai strânse apropieri de supraponderalul furnizor de gaze și țiței. Politica acestuia este de a nu cere nimic, dar, totodată, a nu zice nu. Dacă niște state riverane Mării Negre
Formula ideală a reconcilierii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16078_a_17403]
-
din Irma Vep sau Chinese Box. Cei doi - proapsăt mutați într-un sordid imobil cu încăperi minuscule și coridoare înguste - descoperă într-un tîrziu că partenerii lor de căsnicie sînt amanți, iar deplasările și le petrec împreună. Un soi de curiozitate a cinstei conjugale îi determină să încerce să afle ce a determinat și întreține adulterul perechii ilicite. Între distinșii parteneri de analiză psihologică, eleganți și manierați, se înfiripă o secretă legătură, mai întîi intelectuală, apoi treptat și senzuală, dacă nu
ASIA la "Europa" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16071_a_17396]
-
deasă a unei bodegi (încă nedărâmate) și împărțind frățește... beneficiul! Mai e, apoi, problema componenței consiliilor locale. Aici, clientelismul face cu adevărat ravagii. Am să dau iarăși exemplul culturii, pentru că lucrurile sunt mai flagrante și impostura mai eclatantă. Am avut curiozitatea să mă interesez cine a răspuns, în ultimii zece ani, de cultură în câteva județe din vestul țării. Veți fi suprinși dacă majoritatea lor erau fie foști responsabili ai culturii din vremea comunismului, fie profesori de educație fizică, fie, în
Pamflet cu primari by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16110_a_17435]
-
mori“. Sau: „Ești prost“. Bun. Acum să presupunem că și Shakespeare ar fi fost contemporan cu noi și cu Einstein și că și el ar fi scris un editorial într-un ziar sau într-o revistă. Urmarea? „Țiam citit de curiozitate Romeo și Julieta să văd ceți poate pielea. Pute a invenție de la șapte poște. Julieta o panaramă iar Romeo ăla un papagal, într-un cuvânt o poveste de tot căcatul. Ești varză, du-te și te culcă și lasă pe
Einstein şi libertatea de exprimare a idiotului de internet by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19835_a_21160]
-
la eroii care au pășit pe aceleași poteci și drumuri prăfuite ce le calcă acuma, el, despărțit de ei de un abis milenar. Toate aceste descrieri sunt completate și cu impresiile unor autori celebri: Chateaubriand, Henri Miller, Lacarrière etc. O curiozitate : aflăm că verbul „a ostraciza” provine din substantivul grecesc ostracon însemnând scoică. In dezbaterile publice, când cetățenii voiau să condamne la exil pe unii oameni politici de care erau nemulțumiți, le scriau numele pe „ostracon”. și erau ostracizați! Călătoria în
TIERRA DEL FUEGO FIN DEL MUNDO. In: Editura Destine Literare by Livia Nemțeanu-Chiriacescu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_381]