803 matches
-
de la Bretonne și nuvelele lui Maupassant. Orașului îi este propriu, în mai mare măsură decât oricărui alt spațiu, spiritul aventurii, în care se suprapun anonimatul și hazardul. Parisul a impresionat întotdeauna prin fascinația de erotism și elegantă, legată de numele curtezanelor, mondenelor și Parizienelor fantasme literare mai seducătoare decât femeile reale. 1.2.2. Portretul Parizienei: prozopografie, etopee, socium Îmbinarea prozopografiei, etopeei și sociumul-ui conferă formă și coerentă personajului 100 și dinamica românului. În monografia Portretul literar, Silviu Angelescu menționează: "Identitatea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
bani pentru a-și cumpăra articole de modă. Dujardin scrie poeme, calificate de M.-C.Bancquart drept "tragedii moderne" [p.355]: Antonia, La Fin d'Antonia, Le Chevalier du passé, care prezintă, într-o acțiune inexistentă, personaje simbol: Amantă, Amantul, Curtezana, Bunica, Cerșetoarea, Virgina, Paris, Regii Magi. Eroii și antieroii trăiesc într-un Paris care este o anti-epopee: agresiv și deschis întâmplărilor. Pariziana romanesca este o istorie variată la infinit pe o temă care ține de spiritul fracez "aussi futile, aussi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
capabili Eugène Rougon și Aristide Saccard. Confruntarea real/ireal creează o permanentă atmosferă de spectacol, consemnata în La Curée: baluri costumate, personaje deghizate, spații organizate că scena. Astfel, reprezentarea La Blonde Vénus este o punere în abis care prefigurează carieră curtezanei în Nana. Concluzia este că limitele între cele două universuri sunt destul de vagi: "Ce monde de théâtre prolongeait le monde réel, dans une farce grave" [Nana, p.147]. Zola pătrunde în culisele actrițelor de meserie și ale virtuții, descoperind contrastul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
că ultimul urmărește un beneficiu de afirmare individuală ca entitate. În pofida riscurilor, femeile au recurs întotdeauna la adulter că la o formă a libertății 228. Acest lux, Pariziana și-l permite mai mult ca oricare altă femeie. Libertinajul ridică marile curtezane la rang de regine. Nana devine prototipul femeii galante, precum madame Bovary cel al femeii adultere. Fără o autonomie veritabilă, femeia se deda adulterului că unei șanse de valorizare. Amantul este, de regulă, rezultatul decepției și întruchipează aventură și plăcerea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
jours de réception au lieu d'un. Le jeudi, tous leș intrus venaient. Mais le lundi était réservé aux amies intimes" [Zola, La Сurée, p.271]. Pentru neofita Hélène Grandjean recepțiile amicale devin singurul eveniment în cotidianul sau retras 277. Curtezana Nana primește vizite că o mondenă: "J'ai répondu que madame recevait... Ces messieurs șont dans le salon" [Zola, Nana, p.58]. Dacă demimondena Nana vrea să impresioneze prin grandoarea recepției 278, doamna Anserre din contră prin restrângerea cercului celor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ierarhice, regulile stricte și interdicțiile majore de altădată. Goana nestăvilita după plăcere, proprie jumătății a doua a secolului al XIX-lea, apropie de asemenea clasele. Fenomenul neliniștește moraliștii, deoarece femeile oneste, gândindu-se să-și aducă înapoi soții, lupta cu curtezanele, împrumutându-le vestimentația, ținută. La Paris, constată contesă Dash în 1883, sunt mult mai multe femei greu de definit decât în alte orașe ale Franței. Dacă în provincie ele formează grupuri distincte, în capitala gradul de întrepătrundere este mult mai
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
caznaua militară pentru a o cuceri pe Nana, lipsește familia de noțiunea valorilor clasei lor350. Similitudinea s i ț u a ț i i l o r m a ț e r i a l e atinge cote de neînchipuit. Curtezana Nana devine și proprietara de domenii: "Vous savez, je suiș propriétaire... Oui, j'achète une maison de campagne" [Zola, Nana, p.165]. Muffat este capabil de a se ruină completpentru ea: "îl sentait qu'elle le possédait, îl aurait tout
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
sur cette femme (...) éprouvant cette sorte d'obsession qu'exercent leș filles sur leș bourgeoises leș plus dignes" [Zola, Nana, p.191]. Un punct culminant în ascensiunea socială pot fi considerate propunerile de căsătorie pe care le fac persoanele nobile curtezanei Nana. "Lovitură de teatru" constă în faptul că Nana respinge această idee354. Etapă cea mai interesantă este cea a transformării lui Nana în mondenă (un rol care îi reușește) și procesul de mitizare inerentă 355. Mișcarea descendentă oferă exemplele cele
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
societatea. Totul favorizează ridicarea și reușită, în acestă epoca, a demimondenei: atmosferă de sărbătoare, febra de îmbogățire, succesul vodevilului, apariția numeroaselor teatre mici și a locurilor de distracție ușoară, foarte la modă. Ele furnizează și lansează un număr mare de curtezane: "Leș hommes ne șont pas heureux avec leurs femmes et leș trompent avec d'autres, en particulier avec celles capables de jouer un rôle, d'où l'importance des courtisanes qui șont en même temps des actrices ou des cantatrices
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
îl faut, femeia de lume, dar în afara faubourgului Saint-Germain" [ibidem, p.144]. La grande dame este un mit al Vechiului regim, ea este înlocuită cu o altă figură esențială la femme comme îl faut, categorie în care se strecoară și curtezanele de lux [v. Butor, p.57-59]. "Malgré să carapace, la femme comme îl faut se comporte intérieurement comme une courtisane. C'est la bourgeoisie qui conserve le mieux l'apparence de la moralité" [ibidem, p.92]. 353 "Îl n'est pas
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
să aflăm, totuși, cine sunt cei care, după încheierea misiunilor operative, au intrat în politică. Nu ? 4 noiembrie 2014 Numai în țara noastră, poreclită în derâdere "A Doua Republică Elenă", stăruie obiceiul, necivilizat și misogin, de a da vina pe curtezane pentru catastrofele guvernării. Pe rând, Elena Lupescu, Elena Ceaușescu și, pe cât îmi pot da seama acum, chiar și Elena "Cea Bună" au fost puse în situația discutabilă de a plăti, în mitologia contemporanilor, pentru greșelile și abuzurile celor care le-
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de scrupule, care i-a întunecat judecata făcându-l să fie, pe final de mandat, de nerecunoscut și nefrecventabil. De fapt, toate aceste derapaje de la analiza obiectivă a istoriei recente au o explicație. Problemele României nu au fost create de curtezanele conducătorilor și nici numai de conducătorii înșiși, ci de o tradiție nefastă, perpetuată de cel puțin un secol și jumătate, care ne ține în subdezvoltare și în infantilism democratic: personalizarea puterii. Artificiul paralegal prin care au fost interpretate prevederile Convenției
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
țării în Gulag. Nu, nu mai vreau, cu nici un chip, caricaturi de-ale psihopatului nord-coreean manevrat de ruși, Kim Jong-un, pe care să-i poreclim, poporan și iresponsabil dâmbovițean, Kim Jong-doi. Și, vă rog frumos, nu mai dați vina pe curtezane! 18 noiembrie 2014 Numai faptul că nu o cunosc personal m-a împiedicat să îmi intitulez acest text " O noapte cu Petronela Rotar", așa cum ar fi trebuit. Am auzit prima oară de blogul ei în urmă cu ceva timp, urmărind
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Acterian • Rebecca și Rowena, William Thackeray • Reîntoarcerea fiului la sînul mamei rătăcite, Dumitru Țepeneag • Sărbătoarea nebunilor, Istvan Ráth-Végh • Simptome, Virgil Nemoianu • Trei rîuri și-un ocean de poezie, Valeriu Stancu • Treptele nedesăvîrșirii, Pavel Chihaia • Zece eseuri, Mihai Pricop În pregătire: Curtezane și pseudocurtezane, Elena Macavei LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str. 1 Decembrie 1918, bl. M10, tel. 0258.826007 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257.284749 BACĂU Librăria Alexandria
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
pe care i-am dezamăgit spunându-le că respectivul Muzeu al Sexului se găsește la Amsterdam și nu la Paris - și că, oricum, am inventat destul în roman). Când am publicat volumul de poeme Veneția cu vene violete. Scrisorile unei curtezane mi s-a spus că nu aș fi avut dreptul să scriu despre curtezane, atâta timp cât nu am fost eu însămi așa ceva și nu am trăit în secolul al XVIII-lea, despre care scriu acolo! Finalmente, după ce am publicat volumul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
la Amsterdam și nu la Paris - și că, oricum, am inventat destul în roman). Când am publicat volumul de poeme Veneția cu vene violete. Scrisorile unei curtezane mi s-a spus că nu aș fi avut dreptul să scriu despre curtezane, atâta timp cât nu am fost eu însămi așa ceva și nu am trăit în secolul al XVIII-lea, despre care scriu acolo! Finalmente, după ce am publicat volumul de proză Nașterea dorințelor lichide, care în a doua parte conține portretele (fictive, fiindcă vorbim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
detalii de epocă și nu grăbește ritmul povestirii pentru ca cititorul să poată zăbovi asupra fiecărei dezvăluiri în parte, imaginând, aprofundând, exersând. Lumile dragostei diferă în funcție de interiorul lumii fiecărui personaj, dar în acest roman toate „categoriile“ sunt tratate cu tandrețe, de la curtezanele abile și la femeile-zeițe, până la bărbații virili ori timizii „începători“. Spusele și acțiunile lui Vatsyayana au tâlc: alegerea de a se retrage în meditație exprimă serenitatea la care ar trebui să râvnească și pentru care ar trebui să trudească orice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
mai adesea, dialoguri. O explicație poate veni din faptul că dialogul este forma dominantă a perioadei respective pentru expunerea ideilor despre tot felul de subiecte. În plus, fiind scrise de umaniști, textele pornografice se inspirau din prototipul reprezentat de Dialogurile curtezanelor (etairikoi dialogoi) de Lucian din Samosata (secolul al II-lea d.Hr.), în care femei experimentate le învățau pe debutante arta prostituției. În secolul al XVIII-lea, romanul este cel care se impune definitiv în fața povestirii pornografice: nu mai este
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
Nimic nu împiedică acest gen de narațiune să se prezinte drept evocarea unor amintiri, însă în acest caz acestea din urmă sunt organizate după o schemă de progresie. De exemplu, în Dialogul dintre Giulia și Madalena 29 (pe la 1525), o curtezană experimentată, Giulia, îi povestește viața nepriceputei și tinerei Madalena, începând cu primele experiențe sexuale. "Povestirea" face să coincidă inițierea Giuliei cu expunerea didactică a unor forme diferite de activitate sexuală: de la masturbare la scenele cu mai mulți parteneri. Totul se
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
spre a ne învăța că se cuvine îndoit mai mult a asculta decât a vorbi. INIM|: O rățea (mrejă), în care adeseori se prinde lesne-ncrederea noastră. ÎNȘ|L|CIUNE: Monetă care umblă cu agio. CABAL|: vezi intrigă. O damă curtezană foarte mult ocupată (întrebuințată). CRITICA: Este una din vacile cele macre a lui Faraon, care mănâncă pre cele grase, fără însă a se pute îngrășe. CREDINȚ|: O străină în multe inimi femeiești. Trestie în pustie, ce se clatină de vânt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
casă în București“ - pretindea), dar într-o zi i-a scos pe toți din bancă și - fără a preveni pe nimeni - s-a dus în capitală, de unde s-a întors cu un vagon întreg de cosmetice franțuzești și garderobă de curtezană, spre stupoarea și amuzamentul nostru, poate nu și al bietului maior, care va fi gustat și el din biciușca exersată pe spinarea ostașilor armatei române. De când ne-am instalat aici, în caracterul meu s-a produs o remarcabilă transformare: m-
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de teamă să nu-i displacă. Ea împărțea ajutoare bănești celor mai amărâte dintre ele și, tuturor, sfaturi, consolări și speranțe. Mergea înconjurată de femeile acestea, care se înghesuiau în jurul ei ca în preajma unei divinități tutelare; cu totul deosebită de curtezana aceea josnică, oprobriul lui Ludovic al XV-lea și al veacului său, de acea du Barry, care se găsea atunci în aceeași incintă, și pe care o tratau cu o energică egalitate, deși își păstrase până aici minele lubrice și
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
când galantă și glumeață, când senzuală; oricum însă, a unui suflet sănătos și bărbătesc. O singură dată poetul își dă în petic și devine neopăgân, ca la Paris. E în oda Către Cleobul. Toată nomenclatura de rigoare, cetăți celebre, filosofi, curtezane, autori tragici, gladiatori, se îngrămădește după procedeul exasperant de banal al liricii franceze. Poza psihologică e de asemenea luată după clișeul școlii. Poetul e foarte indignat că trăiește la București în vremea noastră, într-un timp ca cel de astăzi
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
creatura cea mai nulă, corp pitic și suflet negru” parcă l-a împiedicat cineva să-și aleagă vreuna mai chipeșă; el invidiază pe Cleobul, care a avut amantă pe Mnesilla. Într un avânt neopăgân, poetul se visează în brațele Thargeliei „curtezana din Milet”. Prin urmare, o Grecie de lupanar elegant, cum e văzută de la Paris. Tipicul acestei retorici poetice culminează în strofa: « Și să cresc în capitala Isauriei latine, Unde-n loc de sanctuarul Arthemisei Munychie Să-mi aprindă admirarea de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
duble eredități - a unui dublu rău - unde criza care conduce la epidemia defetistă postbelică (Céline) se asimilează cu decăderea Moldovei. Beția, dezolarea pun stăpînire pe ținuturile moldovene locuite încă de vechii boieri, anacronici și retrograzi. Iașii, capitala, seamănă unei bătrîne curtezane care și-a pierdut bijuteriile; un aer de trecut și de supraviețuire se degajă din ultimul salon ce se deschide politicienilor epocii, doamnelor ce coboară din trăsurile cu blazon (Sadoveanu, Venea o moară pe Siret, 1925)". De reținut sînt consistentele
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]