1,302 matches
-
sufletul neprihănit și neîntinat de falsele învățături să nu aibă mâinile curate și să nu trăiască în curăție. Aceste două lucruri sunt legate unul de altul și nu pot fi despărțite: un cuvânt neîntinat în suflet și o viață fără cusur” (Com. Mt. ser. 33). Există, așadar, o interdependență absolută între cele trei elemente: sermo‑anima/cor‑uita. Mai bine spus, curăția trupului sau a inimii depinde deopotrivă de puritatea cuvintelor și de cea a faptelor credinciosului. Ne dăm seama astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
va cuprinde întregul cosmos (cap. 6). Semne uluitoare vor preceda venirea Anticristului: „Și vor fi semne pe pământ: din neamul omenesc se vor naște balauri și fiare sălbatice; din fecioarele curând căsătorite se vor naște prunci care vor vorbi fără cusur; aceștia vor vesti vremurile din urmă și vor cere să fie omorâți. Chipul lor va fi ca cel al bătrânilor: deși abia veniți pe lume, perii capului lor vor fi albi. Mai apoi, unele femei vor naște copii cu patru
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
doua categorii tematice. Preferințele colectivității merg îndeosebi spre subiectele referitoare la cuplul conjugal, ilustrate de un număr apreciabil de motive și variante, care vizează infidelitatea, viclenia, răutatea, îndărătnicia unuia din soți (de obicei, femeii i se atribuie aproape toate aceste cusururi). În altă categorie intră istorioare care persiflează defecte general-umane (lenea, beția, hoția, minciuna, lăcomia, zgârcenia și mai ales prostia), de data aceasta fără a le implica neapărat în cadrul conflictelor sociale sau al relațiilor familiale. Mult mai puține la număr și
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
cu exactitate istorică și stilizare discretă, aducând aminte de zugrăvelile murale voronețene. Observația socială (reazemul puterii domnești e oastea de țară, mai cu seamă componenta ei răzeșească), aerul misterios (animale fabuloase, schimnici clarvăzători, tărâmuri infernale), gesta eroică sunt amalgamate fără cusur, făcând din Frații Jderi o culme a romanului istoric românesc. Autorul a reluat, la bătrânețe, Șoimii, realizând, pe trama narativă gogoliană a vechiului roman, Nicoară Potcoavă, o operă inedită, de mari rafinamente stilistice. Pentru motive circumstanțiale sunt îngroșate aici conflictele
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
îndreptarea legii, ed. cit., p. 115, 389, 385). Soția unui preot trebuia să fie („ce să zice”) „curată și nespurcată”, „fără vină și fată curată”,. Dacă se întâmplă să-i moară bărbatul, preoteasa era obligată să conserve o văduvie fără cusur: „Așijderea și preoteasa căriia-i va muri popa, de nu va putea să se ție în curăția ei, de va vrea să se mărite, neapărată să fie” (îndreptarea legii, ed. cit., p. 114). 209. Ibidem, p. 91. 210. După Arhid. Ioan
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la căsătorie (după ce o pețise pe fiica lui Vasile Lupu cu oastea) pe Miron Costin („Ginirile singur fața numai de om, iară toată hirea de hiară”, „acela om cu hirea de hiară sălbatică”), dar se arătase de o fidelitate fără cusur, sacrificându-se sub zidurile Sucevei pentru a apăra interesele socrului său, Ruxandra primise de la Bohdan Hmelnițki (când trupul lui Timuș fusese adus la Cehrin, capitala cazacilor răsculați, la 22 octombrie 1653, ea tocmai născuse doi gemeni despre care nu există
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la execuție și știe că a greșit, de cele mai multe ori știe cu exactitate și cauza. Discutarea exercițiului cu antrenorul îl ajută să conștientize cauzele ascunse, să primească soluții punctuale pentru corectarea exersării. Mai departe, chiar în situația exercițiului executat fără cusur, sportivul nu este lipsit de surpriza eșecului, în cazul presiunii stadionului. Eșecul unor campioni olimpici se încadrează în dificultatea adaptării la o situație socială presantă. Studentul practicant parcurge cele două etape direct pe stadion: în fața elevilor și a asistenței, exerseză
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
îngăduind cititorului să asiste nemijlocit la transformarea insului obișnuit în scriitor, o întâlnește pe aceea a prozatorilor din ultimul val al modernității, cei care fac ca romanul să nu fie predeterminat, ci să se nască pe măsură ce se scrie. Stilist fără cusur, asemenea lui Radu Petrescu, Ț. dovedește aceeași virtuozitate în practicarea minuțioasă a autoscopiei prin examinarea lucidă a viselor, senzațiilor fiziologice, spaimelor sau revoltelor, precum și în înregistrarea rapidă și pregnantă, cu știința detaliului revelator, a fizionomiilor și evenimentelor din lumea exterioară
ŢOPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290226_a_291555]
-
a lui I.-A. Candrea și Ovid Densusianu, contribuie la alcătuirea tipologiei și corpusului de texte al snoavelor românești, specie a prozei populare foarte apreciată de români pentru aliajul ei original de satiră și comic, pentru rafinamentul cu care ridiculizează cusururi omenești. La Typologie bibliographique des facéties roumaines (I-II, 1969) este fundamentată pe o vastă bibliografie. Imensul material (peste trei mii de tipuri de snoave și aproape două sute de tipuri de anecdote, la care se adaugă peste zece mii de variante
STROESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289986_a_291315]
-
mic și neastâmpărat, cu urechea dreaptă ciulită și cu stânga pleoștită, se întorcea de la școală cu ghiozdanul subsuoară. Trecând printr-o pădure de brazi deasă, pe unde umbra-i mai groasă, găsi o frunză de brusture, de un verde fără cusur. Și zise, văzând frunza cea mare: Asta o să mă apere de soare, când o să ies din desiș în larg, în luminiș. Și rupse brusturele, făcându-și din el umbrelă. Dar nu apucă să scrie mai mult că dinspre pădure auzi
Aripi de fantezie by Corneliu C-tin Ilie, prof. Iulian Cristea () [Corola-publishinghouse/Science/289_a_612]
-
Dar nu apucă să scrie mai mult că dinspre pădure auzi, depărtat, răzbătând până la el un lătrat... (Irimia Străuț) 1. Rescrie fragmentul, ordonând evenimentele într-o succesiune logică. 2. Găsește câte un cuvânt cu sens asemănător pentru: pleoștită, cioplit, fără cusur, răzbătând. 3. Extrage din text, patru perechi de rime. 4. Născocește alte două posibile utilizări ale unei frunze de brusture. Argumenteză. 5. Continuă povestirea, imaginându-ți o întâmplare la care participă personajul din text. Notă: Toate subiectele sunt obligatorii. Timp
Aripi de fantezie by Corneliu C-tin Ilie, prof. Iulian Cristea () [Corola-publishinghouse/Science/289_a_612]
-
râdea o fată, vor să ilustreze aspecte din viața muncitorilor de la Șantierul Naval din Galați, a pescarilor de la o cherhana sau a șoferilor. Indivizi mărunți, foarte palid conturați, își dedică viețile ședințelor de partid sau întrecerilor în producție. În Timpul fără cusur (1967) viața pensionarilor, cu bucuriile și dramele ei, este privită cu mai multă atenție, scriitorul părăsind, când și când, clișeele ideologice, propagandistice. Romanele - de aventuri, cu tentă polițistă ori legate de munca pe șantiere - alternează cu proza scurtă și cu
TANASACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290049_a_291378]
-
ai lui Iehova, persoane cu funcții înalte, inventatori sau cercetători convinși de diverși spioni străini să trădeze secrete economice ș.a.m.d. SCRIERI: Prin parbriz râdea o fată, pref. Dumitru Corbea, București, 1962; Ape fără maluri, București, 1967; Timpul fără cusur, București, 1967; Înaintea ultimei căderi, București, 1969; „Ziua a început la amiază”, București, 1970; Bomba din fort, București, 1971; Azor cel verde, Iași, 1972; Palmyra cere rendez-vous, București, 1972; Altitudinea curajului, București, 1974; Amiralul și pirații, cu ilustrații de Eugen
TANASACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290049_a_291378]
-
București, 1986; Călătorie spre „Fructul Soarelui”. Prin noul destin al României, București, 1987; Opțiunea Metrou, București, 1989; Țărmul tandreței, București, 1989; Noapte bună, iubite prinț, Galați, 1997; Ziua în care vine Papa, București, 2002. Repere bibliografice: G. Gheorghiță, „Timpul fără cusur”, LCF, 1967, 21; Nicolae Buliga, „Ape fără maluri”, GL, 1967, 44; Radu Mareș, „Bomba din fort”, TR, 1972, 1; George Pruteanu, „Bomba din fort”, CL, 1972, 15; Mircea Iorgulescu, „Palmyra cere rendez-vous”, RL, 1973, 17; Vasile Sălăjan, Seducția cotidianului, TR
TANASACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290049_a_291378]
-
al., op. cit., p. 31. Capitolul Itc "Capitolul I" O viziune exhaustivă asupra curriculumului educaționaltc "O viziune exhaustivă asupra curriculumului educațional" 1.1. O disciplină eminamente teleologicătc "1.1. O disciplină eminamente teleologică" Cercetările contemporane dedicate curriculumului comportă cel puțin un cusur major: ele abordează problematica într-o manieră sincronic-structuralistă care trădează obsesiile științei clasice de a formula „legi universale”, anistorice, eterne, imuabile. Dimensiunea diacronică a acestui fenomen sociocultural și antropologic care marchează istoria civilizației euroatlantice prin metamorfoze complexe și polimorfisme uimitoare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a beneficiat de un genial curriculum design ce a impus reforme educaționale, din ce în ce mai benigne, de integrare a școlii cu celelalte structuri sociale, politice și economice ale egiptenilor. Coerența, articularea pe orizontală și corelarea pe verticală a componentelor curriculare par fără cusur. Să fi fost egiptenii capabili de o atare inginerie socioeducațională? De la constructorii piramidelor ne putem aștepta la orice minune! 2.3. Curricula în Grecia antictc "2.3. Curricula în Grecia antic\" În vremea sa, Aristofan vorbea deja, cu nostalgie, despre
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și metempsihoză; se mulțumeau să mănânce doar fasole și nu beau decât apă, își fortificau sănătatea prin gimnastică și trăiau într-o comunitate fraternă care excludea agresivitatea și violența față de semenii necomunitari. Utopia pitagoreică, similară comunismului primitiv, avea un singur cusur: nu putea fi practicată decât de persoane de elită, capabile de performanțe umane înalte dictate de aspirații supraomenești. Nu încape însă îndoială că școala pitagoreică se baza pe o autentică doctrină curriculară, cuprinsă în documentul care reglementa atât procesul educativ
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
demonstra la Jena. Nevoia de a forma institutori/învățători cât mai bine pregătiți, resimțită în toate statele din SUA, a contribuit decisiv la adaptarea unui model curricular și instrucțional care, prin rigoarea formală, părea să aibă o întemeiere științifică fără cusur. Organizațiile și asociațiile herbartiene s-au răspândit pe tot teritoriul Statelor Unite, în număr mare, dominând gândirea pedagogică și educația americană la sfârșitul secolului al XIX-lea. În această atmosferă pedagogică clasicist-formalizantă s-a auzit, în 1902, protestul lui John Dewey
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a fi mai eronat în noile reforme educaționale - precum cea românească - decât a paria pe această „stafie a eficientismului tylerist” (Marsh, 1992). 10.7. Modelul interacționist al Hildei Taba (1962)tc " 10.7. Modelul interacționist al Hildei Taba (1962)" De cusururile modelului lui Tyler pare să-și fi dat seama, cea dintâi, Hilda Taba. Hilda Taba a fost, inițial, discipolă a lui Tyler 15. În 1962 ea a propus un model de construire a curriculumului care a introdus o dimensiune nouă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
197. Calea în explorarea fenomenelor și proceselor de curriculum policy nu poate fi decât rațională. În fața complexității, planificatorii, designerii și decidenții au răspuns prin hiperraționalizare negativă, adică prin exces de normare și legiferare. Cum am văzut, hiperraționalizarea negativă își are cusururile sale. Ele rezultă mai ales din ruperea de realitatea școlară și din legiferarea/normarea utopică și generalizatoare. Cauza nu o constituie însă raționalizarea excesivă însăși, ci complexitatea fenomenelor și proceselor educaționale. Alternativa la studiul complexității nu este abandonarea raționalității, nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Originalitatea și singularitatea fiecăruia sunt astfel abolite, topite în „individul statistic”. Curriculumul retoric nu este extrașcolar, ci dimpotrivă. Este un fenomen de docilizare. Cunoașterea oferită prin manuale se realizează prin retorica pedagogică a „căii de mijloc” și a „certitudinilor fără de cusur”. Chiar dacă este vorba despre teorii deschise și adevăruri relative, sub pretextul transpunerii în „logică a învățării”, manualele școlare și universitare le prezintă trunchiat, ca adevăruri infailibile și dogme indubitabile. Elevii termină gimnaziul cu credința că spațiul și timpul sunt întocmai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
moirelor și itinerariile abominabile către împărăția lui Hades și a Proserpinei. De unde ne-ar mai putea veni salvarea? Am crede că de nicăieri, dacă luăm în seamă că marele paideutes, centaurul Chiron, și-a dăruit nemurirea magistrală, lipsită de orice cusur, lotrului Prometeu și s-a dus pe râul Lethe, lăsându-ne pe noi, învățăceii săi, să ne oblojim singuri boala cea grea a apaideusiei. Dar strămoșii elini, în înțelepciunea lor, poate mâhniți de moartea fabulosului centaur, au mai alcătuit o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Eu” care se constituie în relație cu „Tu”, dar și cu „El”, o conștiință fluidă și complexă care se reflectă atât în interlocutor, cât și în posibilii martori: Anna Karenina sau eroii lui Slavici). Teoria e remarcabilă prin coerența fără cusur, prin acoperirea intensivă a domeniului și prin vastele aplicații pe care autorul ei le realizează sau, cel puțin, le presupune. Fără a trasa o evoluție, concepția sa indică o suită de revoluții în structurile narative, ceea ce justifică pretențiile modelului de
POPOVICI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
pacienți care nu au curaj: "Nu sunt capabil de acest lucru, nu voi reuși niciodată, etc.". Acești pacienți spun: "Nu-i atât de important pentru mine, nu merit să mi se acorde atenție, nu însemn nimic, trebuie să fiu fără cusur, etc.". Fanger, 2003. Vezi capitolul 8. Vezi capitolul 6. Vezi capitolul 9. Vezi capitolul 11. Vezi capitolul 12. Invers, se constată frecvent un deficit în ceea ce privește competențele sociale la pacienții deprimați. Această absență a afirmării de sine dispare odată cu ameliorarea timică
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cercetare trebuie asigurată posibilitatea de a avea încredere în date. Mesajul acesta este simplu, dar absolut esențial. Vor exista întotdeauna unele erori de măsurare în oricare proiect de cercetare. Capacitatea umană de a observa și raporta date nu este fără cusur. Nu este întotdeauna ușor să se evalueze valorile la care ajung variabilele dintr-un anumit studiu. În proiectele foarte ample, este foarte dificil să se controleze dacă valorile notate sunt exact ca cele intenționate. Răspunsurile din sondaje pot fi codificate
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]