694 matches
-
1942; ed. (Edison), București, 1972; Elevul Dima dintr-a șaptea, I-II, București, 1945; ed. pref. Ion Dodu Bălan, București, 1968; Se revarsă apele, București, 1961; Codrul Vlăsiei, București, 1966; Arde Prahova, București, 1974; Mari invenții, București, 1977; Povestiri despre cutezători, București, 1977; Povestea neamului românesc, I-II, București, 1978-1979; 10 cărți celebre, repovestite de..., Cluj-Napoca, 1978. Repere bibliografice: Const. Șăineanu, Noui recenzii, București, 1930, 198-200; G.B. [G. Baiculescu], „Capcana”, PRL, 1927, 13; D. V. Barnoschi, „Capcana”, ALA, 1928, 415; A.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
unor experiențe ce i-au traumatizat brutal adolescența și tinerețea aceste oaze ale nemăsuratului orgoliu; una din ele a fost o primă întîlnire cu I. L. Caragiale dramaturgul avea 42 de ani, Iorga doar 23: "...am îndrăznit să cetesc dintr-un cutezător manuscris de roman prin care încercam, în anumite seri la Paris, să schițez viața botoșăneană a copilăriei mele cu unele tipuri ce-mi rămăseseră în minte. Da, un roman, un roman contemporan de vreo 200 de pagini. Sfios am dat
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
în existența mic-burgheză au început să moară virtuțile naționale ale poporului francez capacitatea de eroism, dragostea de libertate și temeritatea în fața morții. Setea de bogăție a trecut în ipocrizie și venalitate. Anume în acest Paris oraș spiritual, vesel, liber și cutezător mică burghezie și-a găsit desăvârșirea, expresia să estetic coerentă. Francezii s-au săturat de catastrofe, revoluții, războaie, căutări, ei și-au dorit o viață liniștită, mulțumită, o existență închisă în sine. Vom mai adaugă la cele menționate că și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Uita de milă și zbiera turbată./ Purta mărămi urzite de-o minune,/ Iar cele de duminică pot spune/ Că, zău, trăgeau vreo două trei ocale./ Colțuni avea de lână roșă, moale,/ Întinși; și ghete nouă în picior;/ Chip rumen arata, cutezător. [...]/ Cu vălul bine înnodat umbla/ Pe-o buiestrașă - și pe cap purta/ O pălărie cât un scut de mare;/ Pe coapse fusta pentru mers călare/ și pinteni...”262 Iubește viața și o trăiește din plin: „Trăise toată viața-n vrednicie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
-le o lecție ce nu va fi uitată ușor (VIII. 4). Este cazul Piccardiei, ce îl pedepsește pe un canonic, descris într-o lumină mai mult decât defavorabilă („Era canonicul acesta cam bătrâior de ani, dar tare tânăr la simțire, cutezător, semeț și foarte plin de sine, cu un fel de a fi dezgustător și cu apucături grețoase, într-un cuvânt așa scârbos și urâcios de felul lui, că nimeni nu-l putea înghiți”550), bărbatul crezând că orice femeie este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sînt bune sau rele prin natura lor, prin ele Însele: ele ne Înalță sau ne Înjosesc, În funcție de ce orientare le dăm, În funcție de felul cum ne folosim de ele. „În focul Încercării izbutesc adesea - spune Tacit - gînduri pe care cei mai cutezători le-ar socoti nesăbuite”; „Focul Întărește Întotdeauna ce nu poate distruge.” (Oscar Wilde) * „Pentru nimic nu cheltuim atîta forță ca pentru lucrurile pentru care avem o slăbiciune.” (Lucian Blaga) Nu trebuie să ne mire, deoarece „pasiunea” ne face să ne
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
În următoarele situații: - Între părți de propoziție de același fel (subiecte, predicate, nume predicative, complemente, atribute), dacă acestea nu sunt legate prin conjuncția copulativă și ori prin sau: „Chipul rumen, gura fragedă, apele ochilor și focul părului spuneau atâta frumusețe cutezătoare și iritantă” (G. Galaction); - În locul unui verb, predicativ sau auxiliar, omis prin elipsă: „Adesea, puse alături, caietul lui ai fi zis că este modelul de caligrafie tipărit, iar modelul de caligrafie, scris de mână” (I.L. Caragiale). Observație Considerăm că ar
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Hărnicel și Lenevici (1981). Incluse în volumul Oglinzile apelor și ale nisipurilor (1985), câteva scurte povestiri despre legendele Jiului și ale Dunării și despre „tainele” acestor ape „potopitoare” îmbină repetitiv spiritul civic în formula simplistă a antinomiilor cu amuzamentul „istoriilor cutezătoare”. SCRIERI: Ceasul privighetorii, București, 1967; Ochiul fără timp, București, 1969; Fântâna Goleștilor, București, 1971; Rapsodii pentru Republică, București, 1972; Licurici pentru pitici, București, 1975; Pană-Albastră în expediția neterminată, Craiova, 1975; Teiul fără somn, București, 1976; Piatră de hotar, București, 1977
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
de unii în amestecul unor informații foarte subțiri falsificate și răstălmăcite după vrerea lor. În secolul XlX povestioara a fost împopoțonată cu sulimanuri pariziene iar de atunci vătafi năimiți o păzesc cu mare rîvnă și înverșunare să nu vină vreun cutezător prea curios să se uite pe dedesupturi și să vadă ce nu trebuie văzut. Pământul pe care ne-a zămislit destinul ne-a oferit atîtea dovezi ale statorniciei noastre pe aceste meleaguri, încît numai răuvoitorii pot susține că ne-au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
prozatoare. Este fiica Margaretei (n. Dobrovici) și a lui Ioan Ghirvu, mic proprietar, iar după 1948, muncitor și tehnician. Licențiată a Facultății de Filosofie, secția psihologie-pedagogie, a Universității din București (1967), a lucrat ca profesoară, apoi ca redactor la revista „Cutezătorii”. Debutează cu un grupaj de povestiri în „Luceafărul” (1966), colaborând ulterior și la „România literară”, „Viața românească” ș.a. Volumul Liliacul cânta în surdină. Ars amandi (1968), care cuprinde două microromane, adoptă formula confesivă pentru a trata superficial, dar dezinvolt și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287269_a_288598]
-
sa ar putea atinge astrele, precum Titanii, care se revoltaseră împotriva lui Jupiter; nici nu s-a înrolat în tabăra rebelă a lui Encelade, conducătorul Titanilor, care a declarat război zeilor, stăpâni ai pământului, nici nu a făcut precum mâna cutezătoare a lui Tidide (una dintre cei Șapte împotriva Tebei) care a țintit cu săgețile ei vreo divinitate. În această înșirare de exemple mitice și legendare Ovidiu exclude că vina sa ar putea fi comparată cu cea a respectivilor eroi: aici
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
și pare răspunsul la o obiecție care i-a fost făcută orice culpă, ci-i precizează proporțiile și felul. Cu se va vedea felul acestei culpe ne este sugerată de mai multe ori prin termeni precum: a îndrăzni, a fi cutezător, a avea ambiție, a sfida, menite să specifice propria-i vină, apelând la comparația cu unele personaje mitice. Cât despre acțiunea în sine, Ovidiu subliniază că propria sa atitudine de îndrăzneală, curaj, ambiție, sfidare nu s-a concretizat în niciun
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
să le aducă, adică, În spațiul liricii), poetul să pună lucrurilor aripi, să le salte, să le „ardice”. Starea de grație lirică este starea de zbor sau, cel puțin, de pregătire de zbor: seara pînditoare „cu-ncet și-ntinde umbra cutezătoare-n sus” (O noapte pe ruinele TÎrgoviștii); turnul, sub puterea nopții, „se-nalță-n sus” (ibidem). Starea de „Înfiorare” În care intră obiectele În pragul poeziei este, repet, starea de zbor. Creatorul Însuși se simte Într-o clipă binecuvîntată „ușure
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
burgheza" lui parteneră într-un joc mai periculos, nebunesc chiar e vorba de nebunia lecturii, a lecturii îndrăgostite, care îndeamnă la imitație. Dar aici raportul e invers: nu lectura cărții generează impulsul apropierii periculoase, ci apropierea (sărutul) îl obligă pe cutezătorul amant să deschidă cartea taman la episodul cu pricina semn că, pentru Eminescu, "realitatea" nu-i decât un "prilej" de reverie, ce reclamă refugiul în imaginar, în bibliotecă, în "carte" 146. Total opacă la starea sufletească a adoratorului ei, și
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
oameni din lume care au înfipt în marele cașalot un harpon făurit din oțelul civilizației moderne, rămînînd timp de o jumătate de secol singurii mînuitori ai acestei arme. în 1778 o corabie frumoasă, Amelia, echipată anume în acest scop, de către cutezătorii Enderby, pe propria lor cheltuială, a făcut ocolul Capului Horn și a lansat, prima în lume, o ambarcațiune balenieră pe Mările Sudului. Expediția a fost rodnică și norocoasă; iar după ce Amelia s-a întors cu cala doldora de prețiosul spermanțet
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Imobil și teren aferent din Bd. Aviatorilor nr.86, sector 1, 1.179,52 -"- București, ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 744. Imobil și teren str. Mendeleev, nr.21 - 25, sector 1, București 2.715,70 H.G. nr. �� 488/03 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 745. Construcții și teren aferent Bazei "Cutezătorii" situate în 57.093,95 H.G. str. Glodeni nr.3, sector 2, București nr. 1573/03 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 746. Teren din str. J.L.Calderon nr.16, sector 2, București 150,42 H.G. nr. 1031/04 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 747. Imobil cu terenul aferent din str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164865_a_166194]
-
la orizont, dar și angajarea lucidă și responsabilă la propășirea ei. Cheia de lectură a acestui periplu ontogenetic va fructifica și perspectiva novatoare asupra traumei pe care ne-o propune îndeosebi psihologia prenatală și psihologia transpersonală. Unii exploratori aritmici și cutezători ai condiției umane, lansează încă o idee surprinzătoare, aceea că momentul concepției unui copil nu trebuie bagatelizat de către viitorii părinți. Dincolo de inflexiunile biologice ale problemei și care reclamă din partea lor ca, în prealabil, să adopte un stil de viață sanogen
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
unui nobil francez, este primit de doamna casei, care-i declară: "Fiindcă ești englez și în țara ta obișnuiești să săruți toate doamnele și domnițele, fără să încapă supărare, deși în acest regat nu e la fel, voi fi destul de cutezătoare pentru a te săruta și la fel vor face toate duducile mele". Și cîte altele, evident mult mai importante, în această carte, scrisă parcă să irite apetitul campionilor de-acum ai unei Europe fără granițe! Cît de dureros e prețul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
citesc. Bucuria de a citi este o bucurie care se naște odată cu prima zi de școală. Abecedarul-o carte frumoasă ca un paradis. Neam de neam a stăruit deasupra ei, cultivînd-o ca pe o grădină de cuvinte. În timp, imaginația cutezătoare și bogată a scriitorilor a creat un lucru plin de grandoare și măreție CARTEA. Cartea nemuritoare, urna plină cu amintiri, izvorul de știință al vieții. Cărțile pot fi pretutindeni : la școală, acasă, la bibliotecă. Cartea ne poartă pe aripile ei
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
este hrana sufletească a vieții mele. Tovarăș statornic, învățător supus, cartea ne oferă posibilitatea de a ne hrăni sufletul și mintea. Școala, a doua casă a elevului, ne ajută să facem cunoștință cu faimoșii scriitori și cu imaginația lor, în cutezătoarea bibliotecă, floare anume înflorită pentru sufletele noastre, ne prezintă locuri neștiute de nimeni, fapte petrecute demult, de demult. Deci, combinând utilul cu plăcutul și citind mai mult, vom reuși să ne dezvoltăm imaginația și cunoștințele. Bogdan Pânzariu BUCURIA DE A
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
cum o adiere ușoară de vară se așterne pe paginile firave ale cărții. Paginile ei sunt podoabe de cuvinte și imagini, înduioșate de culori calde. Simt întotdeauna că mă aflu printre imaginile fiecărei cărți desenate cu podoabe ale naturii. Imaginația cutezătoare a scriitorilor aduce în fața noastră o adevărată lume. Cuvintele parcă îngână șoaptele răsăritului și fâlfâitul mătăsoaselor aripi, iar bucuria de a citi devine adevărată piramidă a inimii noastre. Mulțumesc autorului care a făcut cartea și, de aceea, îi dau răsplata
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
tânăr și viteaz și că va fi vai și amar de cei ce-i vor mai călca hotarele... Hanul a primit cuvântul lui Ștefan cel Mare cu mânie strașnică. A scrâșnit: Mă duc să-l Învăț minte pe puiul acesta cutezător... Și astfel, iar s-au aprins focurile de veste, din deal În deal, de la Prut până la zidurile Sucevei. Răzeșii Țării de Jos s-au strâns la Borzești, În preajma vadului mare al năvălirilor. A coborât și Ștefan, cu țara, de cum i
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
dar și mai subtil-persuasivă, cunoscută în pedagogie sub numele de educație nonformală. Ne referim la educația prin literatura pentru copii și tineret, alternativă la educația formală a școlii, dar promovând același „umanism” educativ în numele idealurilor socialiste. Este vorba de literatura „cutezătorilor”, mult gustată în urmă cu două-trei decenii, care promova o etică și o echitate socialistă mai relaxată, drapată în cuvinte mai puțin angajante (hărnicie, punctualitate), umanizând, îmblânzind sistemul din interior (Paul Cernat, „Moralități pentru cutezători”). Prin revistele Cutezătorii și Luminița
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
socialiste. Este vorba de literatura „cutezătorilor”, mult gustată în urmă cu două-trei decenii, care promova o etică și o echitate socialistă mai relaxată, drapată în cuvinte mai puțin angajante (hărnicie, punctualitate), umanizând, îmblânzind sistemul din interior (Paul Cernat, „Moralități pentru cutezători”). Prin revistele Cutezătorii și Luminița, prin emisiuni radio și TV sau prin antologii de proza „educativă” se ofereau modele de conduită cetățenească, de indivizi atașați idealurilor socialiste pregătind tânăra generație să se încadreze în profilul de om socialist proiectat de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de literatura „cutezătorilor”, mult gustată în urmă cu două-trei decenii, care promova o etică și o echitate socialistă mai relaxată, drapată în cuvinte mai puțin angajante (hărnicie, punctualitate), umanizând, îmblânzind sistemul din interior (Paul Cernat, „Moralități pentru cutezători”). Prin revistele Cutezătorii și Luminița, prin emisiuni radio și TV sau prin antologii de proza „educativă” se ofereau modele de conduită cetățenească, de indivizi atașați idealurilor socialiste pregătind tânăra generație să se încadreze în profilul de om socialist proiectat de sistem, pregătit să
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]