805 matches
-
te vadă, auzind că ești licean de la Fălticeni, unde-a învățat și dânsul și unde-a stat multă vreme și-a scris un vraf de cărți... Mă frământ încă. Sunt stăpânit de sfială și, totodată, de teamă. Cum de-am cutezat să-mi iau inima-n dinți spre această mică și incredibilă întâlnire? Vreau să-l întreb ceva! Numaidecât! Să aflu de la El, Ceahlăul slovei românești, răspunsul de care am nevoie, care mă chinuie în multe nopți de insomnie! Vreau un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
divorțată sau văduvă, femeia poartă adesea, nu numai propria ei povară, dar și pe aceea a întreținerii familiei, când trebuie să muncească pentru soț, bolnav sau bețiv, pentru copii, pentru frați și surori, pentru părinți vârstnici". Gertrud, de ce credeți am cutezat s-o întreb că în Suedia numărul celor divorțați este foarte mare? Da, este foarte mare. Și știți de ce: fiindcă soții care se iau în pripă n-au răbdarea, capacitatea, virtutea creștinească eu cred că aceasta e una din cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
care a băgat spaima în toți securiștii. Toți stăteau ca înlemniți, numărându-și parcă bătăile inimii, cu armele întinse spre omul pe care securitatea, de atâta vreme, îl căuta să-l prindă. Și acum, îl aveau... Îl aveau, dar nu cutezau să-l atingă. Pentru o clipă, Căpitanul Baltă înălță capul zâmbindu-le... El le simțea frica rece din pieptul lor. „ - Hai, măi... trageți !.. Trageți, ce mai stați !”, vorbele lui Baltă, calme și liniștite îi ului cu totul. Poate că mulți
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
se izolează în turnul tăcerii sale glaciale, și își chibzuiește planurile...în el se îngrămădește tăcerea, ca niște nori de furtună, înainte de căderea trăsnetului. Încordarea nervoasă plutea grea în aer. Niciun securist nu îndrăznea să facă un pas, nici unul nu cuteză să ridice măcar ochii asupra lui,.. „ - Ei, tâlharule, ți-a pierit curajul... acum să te văd..!”, repetă maiorul, și mai făcu doi pași spre el, cu arma în mâini... Atunci, căpitanul Baltă îi văzu bine răutatea din ochii lui, mici
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mileniu de zvârcoliri demonice provocate de seisme și erupții vulcanice, care-l scosese din circuitul marilor revelații spirituale, readus la viață cu eforturi deosebit de mari, Borobudur pare să retrăiască aceeași dramă, provocată de demonicul Merapi. Singură printre zei păgâni, am cutezat a dialoga cu Dumnezeul meu. Priveam de la Înălțimea celei de-a noua terase, nu În jos, ci spre transcendent, mulțumind Forței Absolute pentru marea Îngăduință arătată În acea zi. Și când nimeni nu se aștepta, Cerul, parcă scârbit de hainele
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
împrospătat de gândirea și fapta artistică a celor mai străluciți reprezentanți ai intelectualității românești. În preajma lui, înfloresc, astăzi, crezurile acestei epoci, întru cinstea și slava poporului român, pentru a cărui nume în lume, „floarea generației de la 1848” a visat, a cutezat și a lucrat. CONCLUZII La capătul cercetării noastre, în cuprinsul căreia analiza mișcării dezvoltate în jurul „Daciei literare”, întreprinsă pe capitole distincte, a trebuit să fie, în mod obligatoriu, o privire sintetică care se impune. Prin reluarea concluziilor parțiale, comunicate în
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
în bătălia de la Posada, când demonstraseră că Isi Pașa însuși fusese neputincios în fața bolovanilor, buzaților, berindeilor, și altor căpetenii. Inevitabil, alte lucruri au rămas "cum știm". Și tocmai pentru că au rămas așa, volumul de față reprezintă o apariție inedită, aș cuteza să afirm chiar singulară, în publicistica neo-epigoniană. Să ne referim mai întâi la cele trei aspect semnalate mai sus. Geneza leninismului romantic este o carte construită pe o infrastructură ireproșabilă. Dacă am început să ne obișnuim, din nefericire, cu volume
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ridicată spre cerul dreptății”. Ce nu i se iartă lui Mihai Viteazul, atât de către străini, cât și de unii pământeni cu aplecare spre minimalizarea și bagatelizarea a tot și a toate? Nu i se iartă că el, valahul mămăligar a cutezat să refacă vechea Dacie. I se spune că a fost un aventurier, un mercenar, că a slujit o idee străină, că n-ar fi fost capabil de un gând înalt, că nu conștiința lui românească l-a purtat în tot
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mai greu de suportat. Exista un oarecare colonel canadian Boyle, un intim al Reginei Maria care avea acces liber la Palat. Acesta era acuzat că adunase o avere fabuloasă (deși mulți români nu împărtășeau această credință) și nici măcar Brătianu nu cuteza să se atingă de el. Acest Boyle s-a amestecat în politica internă a României 49. Prin 1922, venise înapoi și continua să se vîre unde nu-i fierbea oala (chiar și în privința prințului moștenitor Carol). Nu toată lumea avea atîta
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
diferite probleme, cum ar fi chestiunea evreiască, Maniu, diversele sale lucrări despre Mihai Viteazul, relațiile sale personale etc. etc. Cernăianu punea la îndoială pînă și patriotismul lui Iorga. Argumentul său se baza pe declarația făcută de Iorga la Atena, unde cutezase să menționeze originile sale grecești în fața unui public grecesc. Erau exprimate dubii și în privința loialității lui Iorga față de rege și dinastie. Erau analizate cu grijă suișurile și coborîșurile lui Iorga pe scena politică, relațiile lui schimbătoare cu dr. Lupu, Vaida
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a fost instituit un nou guvern Vaida, care a durat pînă la restaurarea neoliberalismului din noiembrie. Iorga a ridiculizat conducerea Partidului Național Țărănesc, pe care o considera acum mai rea decît cea liberală. Vaida a devenit "aventurierul Pestei" (Budapestei); Au cutezat să abuzeze de numele Majestății Sale". "Să umilească Coroana, aceasta este cea mai aprinsă dorință a dlui Maniu, dictatul constituțional al României". "Dar Coroana are prerogative!", continua Iorga amenințător. Iorga s-a bucurat de căderea guvernului Vaida. "Prăbușirea unei aventuri
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
același scop: ofițeri superiori (printre care colonelul Nicolae Dragomir) și alții. Deși o crimă făcea ca autopsia să fie obligatorie, s-a renunțat la ea. Chiar ținînd cont de teroarea atotstăpînitoare, funeraliile au fost remarcabil de dezolante. Foarte puțini au cutezat să vină să vadă cum este coborît în groapă sicriul lui Iorga, sub șfichiuirile reci ca gheața ale crivățului, vîntul care năvălește în Valahia venind din stepele Rusiei. Nu s-a ținut nici o cuvîntare. Familia Iorga era indignată de lașitatea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
în minte cu forță și ascuțime. Cititorul, dacă va fi existând vreunul, s-o fi mirat de ce nu m-am mai referit la acea „experiență oribilă“ pe care am trăit-o aici, la marginea mării, și pe care n-am cutezat să o descriu. S-ar fi putut presupune că am uitat-o; și, într-adevăr, într-un anumit fel, cred că am uitat-o: o tendinț\ care vădește, poate, că nu există decât o singură interpretare posibilă a fenomenului. Dați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
gândit niciodată să mă căsătoresc pentru că am știut că nu există decât o singură femeie cu care aș dori sau aș putea să mă însor. Hartley, gândește-te la acest lucru, și crede-l! Te-am așteptat, deși nu am cutezat să sper că te voi revedea vreodată. Și acum, evadând din deșertăciunile lumești, am venit la mare, și la tine. Te iubesc așa cum te-am iubit întotdeauna, vechea mea dragoste e prezentă, fiecare fibră, fiecare tentacul, fiecare mlădiță a acestei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
să culeagă flori, dar de îndată ce se aventura pe stânci, cu pantofii lui londonezi cu talpă de piele, imediat cădea. Și-a cumpărat niște pantofi de pânză cu talpă de cauciuc de la Magazinul Pescarilor, dar tot aluneca. Firește, niciodată n-a cutezat să intre în mare. Totuși, tăia lemne și le căra în casă și această activitate, căreia îi conferea un sens simbolic, îl umplea de satisfacție. Continua să fie ocupat întreaga zi cu treburi de rob, pe care și le inventa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
plece acasă. Mi-a răspuns că da. I-am spus că e în ordine. Nu i-am mai adresat rugăminți, apeluri, nu i-am mai adus nici un fel de argument. Și în timp ce ne uitam unul la celălalt, în tăcere, nici unul nemaicutezând să adauge ceva la spusele ferme, am simțit o nouă barieră înălțându-se între noi. Până atunci, găsisem că e dificil să stabilesc o comunicare cu ea. Acum îmi dădeam seama cât de apropiați fusesem. Planul era următorul: Peregrine îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
viziuni de amărăciune se deschideam înainte-mi. Omorâsem copilul lui Hartley, mă insinuasem, dintr-un capriciu, în viața ei și-i răpisem binefacerea ei, care-i aparținuse într-un fel în care niciodată nu mi-ar fi putut aparține. Nu cutezam să mă gândesc la durerea ei și la felul în care aceasta i-ar fi putut afecta simțămintele față de mine. Oare de acum înainte avea să vadă în mine un ucigaș? Uneori, simțeam, în chip ciudat, că niciodată nu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
deși îmi aminteam de gândurile “înecării“, când mă aflam cotropit de valuri. Mi-am spus că trebuie să mă duc din nou să cercetez cazanul și poate că astfel îmi voi ajuta memoria, dar acum era prea întuneric și nu cutezam să mă hazardez până acolo. Mă simțeam speriat, și ceva mai târziu pur și simplu m-a străbătut o frică de moarte. Am încercat să aprind lampa, dar nu știu de ce n-am reușit. Am aprins câteva lumânări, după aceea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
îngădui judecătorului să accepte o acțiune adesea imorală, în disprețul - de cele mai multe ori - al interesului copilului. Și aceeași persoană - mama - ar fi să-l reprezinte pe copilul minor - așa cum pare să rezulte din decizie - în ipoteza în care acesta ar cuteza să pună în discuție (de la ce vârstă anume?) chestiuni de alcov ale conviețuirii părinților. De aici și până la luarea în seamă a intereselor "legitime" de a contesta paternitatea copilului respectiv, atunci când asemenea interese ar aparține altora - moștenitorii tatălui său ai
DECIZIE nr. 349 din 19 decembrie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 53 şi ale art. 54 alin. 2 din Codul familiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141167_a_142496]
-
și băutori, pe o scară a timpu lui ce c oboară până la Grigore Ureche. Fiindcă, vedeți dumneavoastră, Cotnariul nu-i numai rodul unei Podgorii, ci o anume stare, poți să-l contești, dar n-ai voie să-l ignori, poți cuteza să-l analizezi chimic dar nu-i cu putință să faci abstracție de componenta psihică a formulei. Cine bea Cotnari se instalează într-o descendență ilustră, devine comesean cu Ștefa n cel Ma re și are acces la starea de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
restul omenirii, pe măsură ce au crezut, dragă doamne! că se civilizează s-au păcătoșit înlocuindu-și mâncărurile lor cinstite, cu un fel de bucătărie diplomatică, anonimă și fără patrie, de care ți i jale, când nu ți -i greață. - Și noi? cuteză să întrebe Emil Ciugolea, cuprins de un lăudabil sentiment patriotic. Noi suntem va să zică niște Melchisedeci, care n am ajuns nici la călcâiul franțu jilor? - Pardon! Noi suntem un popor de mare viitor, grăi cu aprinsă convingere Ionel Florinel, desmierdându-și paharul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 113 Nu a reușit acest lucru pentru că amenințările din ce în ce mai grave ale papei l‑au determinat pe Soderini, gonfalonierul Florenței să‑i spună artistului: tu l‑ai tratat pe papa așa cum nici regele Franței n‑ar fi cutezat. Pregătește‑te să pleci la Roma, căci nu vreau să punem în primejdie siguranța cetății, începând un război din pricina ta. Michelangelo se va decide să se întoarcă atunci când papa intrând cu armatele în Bologna, a trimis un adevărat ultimatum Flo
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 113 Nu a reușit acest lucru pentru că amenințările din ce în ce mai grave ale papei l‑au determinat pe Soderini, gonfalonierul Florenței să‑i spună artistului: tu l‑ai tratat pe papa așa cum nici regele Franței n‑ar fi cutezat. Pregătește‑te să pleci la Roma, căci nu vreau să punem în primejdie siguranța cetății, începând un război din pricina ta. Michelangelo se va decide să se întoarcă atunci când papa intrând cu armatele în Bologna, a trimis un adevărat ultimatum Flo
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
ochii de niște tarabe pline cu tot felul de bijuterii, lucrate în os și în metal. Inele, cercei, brățări, coli- ere, medalioane și alte cele, pe care nici nu știu cum să le numesc. Frumusețe poate fi numele lor. Nici nu aș cuteza să le descriu, fie și sumar, fiindcă am mari îndoieli privind reușita. În vreme ce mă minunam în fața acelor obiecte de artă, m-am trezit salutat: - Bonsoir, monsieur. Voilà... Am întors privirile către direcția din care venise salutul. Dar și îndemnul de
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
al femeilor din Constantinopol, și-a întârziat câtva timp apariția la seratele curții ieșene pentru a lua în taină lecții de dans. Mai apoi, a început să dea primele probe ale iscusinței dobândite astfel, mulțumindu-se însă cu contradansul și necutezând să abordeze mazurca, despre care medicul îi spusese că ar fi vătămătoare sănătății. Lucrurile acestea se petreceau la 1834. În 1840, Dacia literară va publica, în chip de Supplément musical, un Quadrille pour le pianoforte sur des thèmes moldaves composée
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]