1,599 matches
-
află lacul, cu oglinda să ce surâde cerului printr-un singur ochi, iar cerul îi răspunde prin irizări subțiri ce se ivesc printre splendorile frunzelor și florilor de nuferi-lacul cu nuferi -a lui Eminescu din Ipoteștii Botoșanilor. „Fiind băiet păduri cutreieram Și mă culcam ades lână izvor Dar brațul drept sub cap eu mi-l puneam S-aud cum sună apa-ncetișor. Un freamăt lin trecea din ram în ram Și un miros venea adormitor” Șezut-a Eminescu copil, mai apoi adolescent
IPOTEŞTII MITICI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346022_a_347351]
-
bate la o ușă de poet Ca să-l facă autorul unui nou portret. Și să-nchege împreună simfonia cea mai dragă... Să vestească-ntruna viața și a ei veșnică paradă. ARTISTUL Oftă adânc Artistul și ochi în ochi cu Omul, Cutreieră prin lacrimi atâtea dalbe versuri. Să plângi de mila unei făpturi ce ai creat-o E chiar o tragedie ce inima n-o-ncape. În ochii limpezi formați de raze calde Revarsă peste lume doar râuri mari de ape. Și
NETĂCERE (POEME) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346038_a_347367]
-
bate la o ușă de poet Ca să-l facă autorul unui nou portret. Și să-nchege împreună simfonia cea mai dragă... Să vestească-ntruna viața și a ei veșnică paradă. ARTISTUL Oftă adânc Artistul și ochi în ochi cu Omul, Cutreieră prin lacrimi atâtea dalbe versuri. Să plângi de mila unei făpturi ce ai creat-o E chiar o tragedie ce inima n-o-ncape. În ochii limpezi formați de raze calde Revarsă peste lume doar râuri mari de ape. Și
NETĂCERE (POEME) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346041_a_347370]
-
oferea. În schimb politicienii și bogații chefuiau și se veseleau fericiți de propriile realizări pe spinarea prostimii. Nea Nicu și Tanti Lenuța vizitară pe rând fostele combinate și fabrici din care rămăseseră doar ruine asemănătoare castrelor romane părăsite și neîngrijite. Cutreierară apoi Bărăganul în lung și-n lat unde ciulinii luaseră locul lanurilor de grâu și porumb. De supărare cuplul prezidențial se întoarse a doua zi la Poarta Raiului. Aici îi întâmpină impunător și cu chipul dur Sfântul Petru: - Sunteți învoiți
REÎNTOARCEREA LUI CEAUŞESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347769_a_349098]
-
Marius Brutaru e un ochi legat pe această ramură pe care deja cresc fructe. Într-o zi el se va iscăli nepieritor în zapisul folcloric în care, cândva, Constantin Brăiloiu sau Emilia Comișel au înșirat filă după filă, ostenind a cutreiera drum cu drum, sat cu sat, casă după casă, deal după deal, de-a lungul și de-a latul fascinantei Dobrogii. Dobrogea e o moșie mare, bogată și mirifică pe care au călcat-o în veacuri multe neamuri, apăsând pe
MARIUS BRUTARU. COROANA CU ROADE DE AUR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347798_a_349127]
-
nemurire”. Aseară, 11 aprilie 2014 am reîntinerit cu 40 de ani. I-am ascultat repertoriul de odinioară, îmbogățit, diversificat, având ca fir roșu, cinstirea scumpei noastre Doamne - Limba Română. Artistul ne-a purtat pe bulevardele ei - ca Yves Montand care cutreiera marile bulevarde pariziene, “J’aime flaner sur les grands boulevards”. Am râs, am suspinat, m-am emoționat și am plâns laolaltă. Am hohotit cu mâinile, ne-am bucurat împreună. Nimic nu unește, nu contopește mai bine sufletele decât cântecul și
UN OM FASCINANT ŞI LEC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347816_a_349145]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > DOR DE VACANȚĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 560 din 13 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Câte doruri de vacanță Îmi cutreieră prin fibre Că mă scad din echilibre Vag, în fiecare stanță Și când nu mai pot să mi le Cenzurez și le reprim, Ploi subtile mă deprim Multe nopți întregi și zile O vacanță plânsă-ntruna Cum tânjești dup-o
DOR DE VACANŢĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347898_a_349227]
-
clipe, și îl vei adula pentru ca tot el îți va dărui momente de neuitat! Acum sper să deschizi porțile tăcerii și să lași și tu necuvântul să grăiască, si sa înaripezi gândul parfumat că un înger. Să îl lași să cutreiere printre pulberea de stele ca să sădească în vânt semințele plantei pătimașe care crește în fiecare din noi... Nu pot decât să te îndemn să fii mereu tu însuți, să zâmbești, iar dincolo de nori, să pictezi în culorile preferate curcubeul ce
SINGURATATEA! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347885_a_349214]
-
cu vecinii noștri schimbând impresii despre locurile și oamenii care, pe fiecare dintre noi reușiseră să ne impresioneze în Cipru. Erau de câteva zile în Ayia Napa și voiau să viziteze toată insula. Ca niște adevărate cunoscătoare de-acuma, după ce cutreierasem cea mai mare parte a Ciprului grecesc, le-am spus ce am văzut noi și le-am sugerat ceea ce nu trebuie ratat sub nicio formă. Erau impresionați de ce văzuseră în seara din ajun la Ayia Napa, pentru că începuse unul dintre
AYIA NAPA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347897_a_349226]
-
dezvălui puțin, foarte puțin, din secretul ori secretele autoarei, tăinuite cu grijă religioasă în „biserica sa, virgină, în care-și păstrează cele mai scumpe daruri ale vieții: sufletul și inima”. Sunt acele daruri care o ajută să supraviețuiască. Cu ele cutreieră lumea, cu ele o contemplă și o cercetează, cu ele visează. Este uimitor cum evenimente pe care le considerăm obișnuite, cum ar fi faptul unei dimineți sau o zi din cele șapte ale săptămânii, rezonează cu cele mai adânci straturi
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
de iarbă, fiecare pom care înflorește, odată cu mine, pentru că legătura este pe viață. Acasă, sub nucul maiestuos, dătător de liniște și răcoare în arșița verii... Cu cele mai scumpe daruri ale vieții sale - sufletul și inima, gânditoarea și visătoarea artistă cutreieră lumea. Față de ele nu are nici un secret, nu le-a trădat niciodată și nici ele nu au trădat. Ele sunt acelea care o ajută să supraviețuiască. În ele se nasc gânduri și sălășluiesc trăiri. Fiecare gând ori trăire sau vis
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
mă află pe oriunde. NU FAC SCHIMB Spre nenorocul meu - nu-s tufă de măcriș, Ideile nu-mi pot fi plantate în oricare creier. Eu viața nu mi-o schimb pe-un mărunțiș, Și gândul orișicui nu voi să-l cutreier. Gândiți, semenii mei, frumosu-i fără capăt. Gândiți cât mai profund și mai ales. Eu visul ca pe-o creangă altoită-l capăt Și răspândesc cu el întregul Univers. În gânduri sănătoase inima-mi tresaltă, Din gânduri e țesut al meu
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
ceva ce au toți, dar nu-l caută mulți. Stau pe-o aripă frântă de dinozaur ce n-a sărit niciodată. Și mă mint judicios: tu vei fi pe o culme înaltă. Mă îndemn să mă zbat și încep să cutreier, Dar ce bun când ei tac și mie-mi vine să zbier? Vreau să vreau și să pot să nu mai ne-pot atâtea, Printre fumuri de monștri mi se flutură fruntea. Din câte mi-au fost luate nici nu
FIERBE STRIDENT de ADRIAN RĂZVAN BARBU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347440_a_348769]
-
lumea din afară. Blacker ni le spune toate răspicat, fără ascunzișuri sau falsități, cucerindu-ne din primul moment. Spre deosebire de noi, care privim „detaliile” perene din moștenirea ancestrală ca pe un „dat”, cam demodat, dar de la sine înțeles, jurnalistul care a cutreierat lumea știe ce anume ne individualizează în raport cu alte nații - simte că nu suntem comparabili cu nimic din altă parte și, mai grav, simte că planează un pericol. El se încumetă să facă un pas în apărarea acestor valori, mobilizându-se
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
le pot răspunde în nici un fel. Mi-am propus să mă detașez, să nu reacționez, dar vă spun că mă doare! Ce, și de ce vă doare? Are un comandament amarul acesta, sau e un val efemer, dintre atâtea valuri ce cutreieră prin viață neîncetat și neevitabil? Mă doare că astăzi am devenit ținta unei campanii de presă orchestrate de către unul dintre contracandidații la concurs care, după ce în ziua examenului m-a amenințat că „va fi urât”, acum își duce la îndeplinire
ANCA SIGARTĂU. UN NOU ÎNCEPUT PENTRU TEATRUL DIN BACĂU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348763_a_350092]
-
faci un portret. Tehnic. Însă dincolo de aparență, trebuie să prinzi acel, ceva. Nu doar „carcasa” omului. NT. - Despre cromatica tablourilor ce ne puteți spune? Ce reprezintă culorile alese pentru dumneavoastră? Aș putea presupune că ele, sunt tonalitățile sunetelor care vă cutreieră sufletul atunci când pictați? Și dacă da, atunci ce îmi puteți spune despre stările sufletești care se transformă în imboldul de a picta? MP: - Cromatica unui artist nu ai cum să o schimbi, ea vine din interiorul său. Spunea cineva că
INTERVIU CU PICTORIŢA MARIA PELMUŞ de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348860_a_350189]
-
căci prin el sădește speranța nesfârșită și scapără scântei ale veșniciei. Tot prin cuvânt poetul își croiește un destin aparte care îi conferă unicitate. Căci mai presus de toate, îl definește puterea cuvântului. Îmbrăcat în straiele smereniei și devotamentului, poetul cutreieră potecile luminate de Cuvântul Domnului, relevând frumusețile care-i cuceresc privirea și inima. În calea sa licărește iubirea și nădejdea, din care se hrănește însetat de absolut. Se înalță spre bolta iubirii , iar acolo se cufundă în limpezimea celui mai
TRAIAN VASILCĂU, CĂLĂTORUL NEMĂRGINIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348946_a_350275]
-
v=eYJaf1PyPK0 Iarbă verde, fân cosit... De când nu te-am mirosit... De când nu te-am mirosit... Pe la tâmple am albit... C-am plecat din țara mea... Drag îmi e și drag de ea... Așa mi-a fost soarta grea... Ca să cutreier lumea... Sufletul mi-e-nlăcrimat... După țara ce-am lăsat... Neamul meu cel românesc... Doamne, cât eu îl iubesc... Multa cale am umblat... Și-am umblat in lung și-n lat... Dar o țară ca a mea... N-am aflat altundeva... Mândră
...IARBĂ VERDE, FÂN COSIT... (...DOR DE ROMÂNIA MEA...) de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 645 din 06 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346377_a_347706]
-
dea, cin' s-o primească? Oh, minte copilărească! Aș fi vrut să fiu mai tare Moartea să nu-mi stea în cale Timp de-ajuns să vă iubesc Să nu vă compătimesc Cât am fost pe „sus” cu voi Mă cutreierau nevoi Dar acum din lut și ceară Zborul se înalță iară Să vă ocrotească clipa S-o atingă cu aripa Pasăre din cer Domnesc În genunchi să vă slujesc Vântul n-o să-mi stea în cale Nici răcoarea de pe vale
RUGĂ ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346465_a_347794]
-
de Sus, din Mărginimea Sibiului, vecină și prietenă a lui Dumitru Sinu, despre care vorbind și astăzi, o numește Lucica. De fapt, toate povestirile adevărate ale lui nea Mitică sunt reflectarea evidentă a spiritului românesc rămas viu în sufletul sibianului cutreierând continente în căutarea desăvârșirii. Nea Mitică! Însuși diminutivul folosit de prieteni pentru Dumitru Sinu avertizează cititorul că are de-a face cu un personaj îndrăgit, care inspiră simplitate și apropiere, ingeniozitate și spontaneitate. El este exponentul descurcărețului, iar numele, chiar
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]
-
meserie! - afirma Dumitru Sinu atunci când, departe de țară, apropiații îi strecurau subtil ideea că i-ar prinde bine să stăpânească o meserie. Dar lui nu i-a păsat de spusa nimănui - meserie n-a învățat, dar s-a descurcat - a cutreierat lumea, a muncit și a reușit să-și facă un rost, să aibă o familie minunată, să dețină propriul hotel, să deschidă sufletul și punga atunci când este cazul și, mai ales, nu a uitat niciodată că este român! Copil orfan
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]
-
din casa Arnotenilor, unde se dedau beției, jocurilor de cărți, plăcerilor carnale și patimilor din zona promiscuității. Pașadia și Pantazi sunt ființe paradoxale, în ei se îmbină josnicia cu finețea, viciul cu virtutea, decăderea cu demnitatea. Organizează orgii și chefuri, cutreieră mahalalele întunecoase și speluncile, dar întotdeauna păstrează o ținută rece, o mândrie aristocratică. Practică viciul cu demnitate, își satisfac patimile în mod lent, sunt desfrânați fără a cădea în trivialitate, beau țuică și șampanie, dar cu gesturi măsurate, pătrund în
MATEIU I. CARAGIALE-ROMANCIER de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345437_a_346766]
-
floarea, să lăcrimeze prin stropii de ploaie de pe frunza îngândurată, să-și arunce curcubeul sufletului peste câmpul înverzit și bolta azurie, să cuprindă un mănunchi de raze aurii ale Soarelui și să le aducă în dar zâmbetului de copil...Am cutreierat lumea ca să găsesc frumosul. M-au apreciat și mă simțeam fericit. Am descoperit că perfecțiunea este alături și oriunde. M-am întors la leaganul copilariei cu Ea, Muza universului meu. M-am privit în ochii ei, i-am împletit flori
IURIE VENIAMIN NASTAS – PICTOR, GRAFICIAN de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345495_a_346824]
-
aud cum crește ca și iarba de-și risipea mireasma teiul sfânt părea că totuși nu trăiesc degeaba Ca să-l aud cum crește ca și iarba eu tâmpla mi-o apropiam lumina lunii o căram cu roaba fiind poet tăceri cutreieram Și mă opream ades lângă cuvânt iluminat de teiul vechi și sfânt Costel Zăgan , CEZEISME, 2008 Referință Bibliografică: FIIND EMINESCU / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 795, Anul III, 05 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel
FIIND EMINESCU de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 795 din 05 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345533_a_346862]
-
Particularitatea melodică a lor e că sunetele glasului care le emite se ating de ureche ușor, ca sărutul de obraz și emoționează ca așezarea tâmplei la sânul inimii, ca apropierea buzelor de ochi! Din aceste emoții se zămislesc șoapte ce cutreieră într-o milionime de clipă corpul pe care îmbrățișarea bruscă nu-l poate înfiora într-un million de clipe. Spiritul artistei Alexandra Ungureanu e o catifea plisată pe sunete muzicale, privirile ei albastre sunt valuri lucioase de cer, gestica scenică
ALEXANDRA UNGUREANU. MELODII NUMAI ŞOAPTE ŞI FEERIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377077_a_378406]