2,987 matches
-
vornicului Mihai Sturza. Gheorghe Asachi este numit, în 1827, vel agă, iar în 1828 participă la înființarea Școalei Normale de la „Trei Ierarhi”, după care, la 1 iunie 1829, scoate primul număr din „Albina Românească”. La 16 iunie 1835 ține o cuvântare istorică cu ocazia inaugurării Academiei Mihăilene. În data de 23 februarie 1837 are loc la Teatrul Național din Iași prima reprezentație cu „Lapeirus”, piesă prelucrată de Asachi după Kotzebue, însoțită de un prolog. În 1839, Conservatorul filarmonic pune în scenă
GHEORGHE ASACHI de ION C. HIRU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366192_a_367521]
-
președintele Ligi Scriitorilor Români, a făcut un bilanț al activităților culturale, artistice, și editoriale în anul 2014, ale celor 33 de filiale, din țară și străinătate, care cuprind peste 600 de membri, prezentând raportul de activitate pe anul 2014. În cuvântarea sa, președintele a evidențiat colectivele de redacții ce au editat în permanență cele 18 reviste ale Ligi Scriitorilor, astfel îmbogățind peisajul revuistic din țara noastră, și nu numai. Au fost menționale revistele: Agora literară, Memoria Slovelor, Moldova culturală, Cetatea lui
LIGA SCRIITORILOR ÎN SLUJBA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366213_a_367542]
-
de-a lungul întregii sale vieți; prin luciditatea și spiritul critic însoțit de foarte multă înțelegere și condescendență; pe urmă prin spiritul de disciplină, în primul rând cu propria lui persoană, revelat cu fiecare slujire ori cu fiecare predică sau cuvântare, susținute într-un mod foarte clar, limpede, concis, coerent dar și consistent, în diferite împrejurări sau cu diferite ocazii!... De asemenea, mai avea și calitatea de a fi un om de o sinceritate, discreție și modestie ieșite din comun care
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP EPIFANIE AL BUZĂULUI ŞI VRANCEI (1932 – 2013)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361575_a_362904]
-
personalități, dintre care: 25 de academicieni, 45 de mambgri ai altor academii din străinătate, 6 mitropoliți, 18 arhiepiscopi și episcopi, 36 doctori Honoris Causa, 326 profesori universitari, 223 doctori în științe medicale, 338 de poeți, eseiști, romanicieri, epigramiști, etc, etc.Cuvântarea a fost subliniată cu vii aplauze. În continuare a vorbit Al.Florin Țene, care în expozeul său, s-a acxat pe importanța acestei mari enciclopedii și rolul ei în istoria culturii și științei românești dar și europene. Arătând că munca
ÎNCĂ O PAGINĂ DIN ISTORIA CULTURII S-A SCRIS LA BUCUREŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361712_a_363041]
-
înțeles că, în condițiile crizei prin care trece Europa, nu trebuie să mai stea cu mâna întinsă la bugetul statului, cerșind bani, ci aceștia au accesat fonduri private, astfel reușind să ridice la un înalt nivel activitatea lor. După ampla cuvântarea a lui Al.Florin Țene a vorbit dr. ing. Dan Ion Predoiu care a subliniat importanța acesei ample lucrări, în contextual fenomenului de globalizare. În continuare actrița doina Ghițescu a dat citire scrisorii prof.dr.Leon Dănăilă, membru titular al Academiei Române
ÎNCĂ O PAGINĂ DIN ISTORIA CULTURII S-A SCRIS LA BUCUREŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361712_a_363041]
-
asta, în balamucul ăsta și-i plăcea al dracului să se piardă printre ei, prin furnicarul ăsta de lume cu camera de luat vederi în mână, mai ales seara când vorbeau alde Paler, Liiceanu sau Ana Blandiana, avea filme cu cuvântările fiecăruia dintre ei și cu mulțimea aia care îngenunchea și spunea <Tatăl nostru>. Până la alegeri a fost o nebunie, dar după alegeri surpriză: <boborul> votează trandafirul și pe zâmbărețul de pe afișele din oraș... si dezamăgire peste tot, a fost duminica orbului
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
de-a lungul întregii vieți; prin luciditatea și spiritul critic însoțit de foarte multă înțelegere și condescendență; pe urmă prin spiritul său de dișciplină, în primul rând cu propria lui persoană, revelat cu fiecare slujire ori cu fiecare predică sau cuvântare, susținute într-un mod foarte concis, coerent dar și consistent în diferite împrejurări sau cu diferite ocazii!... De asemenea, a mai avut și calitatea de a fi un om de o sinceritate, discreție și modestie ieșite din comun care îți
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ A PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR ILIE MOLDOVAN DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE „ANDREI ŞAGUNA DIN SIBIU... de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/351965_a_353294]
-
un Simpozion al oamenilor de știință. Permiteți-mi ca în continuare să dau cuvântul invitaților și o să încep cu Prof. Acad. Cristian Petru Bălan” a precizat poetul Ionel Marin în deschiderea cuvântului său. Academicianul Cristian Petru Bălan și-a început cuvântarea prin a-l felicita pe președintele asociației Bogdania pentru strădania de a organiza în fiecare an acest festival apoi a dat citire câtorva pasaje din ultima sa apariție editorială, ”Bagabont pe mapamond”, carte ce cuprinde impresii din călătoria domniei sale în
ANA MARIA BENTEA: FESTIVALUL CONCURS NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ BOGDANIA ŞI-A PREMIAT CÂŞTIGĂTORII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352283_a_353612]
-
și spiritul său critic însoțit de foarte multă înțelegere și condescendență; pe urmă spiritul de dișciplină, în primul rând cu el însuși, de rigoare academică, doctrinară, liturgică și canonică revelată cu fiecare slujire a sa ori cu fiecare predică sau cuvântare, susținute într-un mod foarte coerent și elevat în diferite împrejurări și cu diferite ocazii; comportamentul, felul său de a fi și de a se raporta la semenii săi, la fiecare în parte într-un mod deosebit și unic, fiind
PREA CUVIOSUL PĂRINTE ARHIM. TEOFIL PĂRĂIAN de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 78 din 19 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350497_a_351826]
-
și spiritul său critic însoțit de foarte multă înțelegere și condescendență; pe urmă spiritul de dișciplină, în primul rând cu el însuși, de rigoare academică, doctrinară, liturgică și canonică revelată cu fiecare slujire a sa ori cu fiecare predică sau cuvântare, toate fiind susținute într-un mod foarte coerent și elevat, în diferite împrejurări și cu diferite ocazii; comportamentul, felul său de a fi și de a se raporta la semenii săi, la fiecare în parte într-un mod deosebit și
RECENZIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 78 din 19 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350496_a_351825]
-
lui Bucur “ a filialei București a LSR. În fața unui numeros public, format din iubitori de cultură dejeni, năsăudeni și clujeni, aflat în sala de festivități a Cercului Militar, manifestarea a fost deschisă de Cristian Groșan, vicepreședintele ASTRA Dej, care în cuvântarea să a prezentat oaspeții aflați în prezidiu. Despre cele două cărți au vorbit: Al.Florin Țene, presedintele național al ligii Scriitorilor, Al. Păltinean, Ioan Seni, Mircea Daroși, Ileș Floarea, Șubio Iuliana, Ion Dordoi, Valeriu Toderici, Antonia Bodea, preot Ioan Mărginean
DOUĂ MANIFESTĂRI ALE LIGII SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350612_a_351941]
-
miilor de moți disciplinați militărește, va produce un mare entuziasm. Adunarea a fost prezidată de episcopul ortodox Andrei Șaguna și de cel greco-catolic Ioan Lemeni. Zecile de mii de țărani adunați pe Câmpia Libertății de la Blaj vor asculta cu însuflețire cuvântările fruntașilor români, ardeleni sau de peste munți, printre care s-au numărat Simion Bărnuțiu, Avram Iancu, Ioan Buteanu, Alecu Russo și alții. Alexandru Ioan Cuza, viitorul domnitor al Principatelor Unite, a fost și el prezent la Marea Adunare Națională de la Blaj
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
ale spiritualității românești, deoarece a cuprins, până în present, 25 de membrii ai Academiei Române, 45 de membrii ai altor academii din străinătate, 326 profesori universitari, 223 doctori în științe medicale și în alte științe, 338 de poeți, eseiști, scriitori, încheindu-și cuvântarea despre această enciclopedie cu un citat din Emil Cioran: “Când valorile pentru care luptă un neam se cristalizează într-o adevărată lume istorică, atunci acel neam s-a integrat în devenirea culturală “. După aceea a prezentat și vorbit despre “Dicționarul
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR-LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351434_a_352763]
-
Se cunoaște faptul, mai ales din “Apologia”lui Platon, că în anul 399 î.d.Ch., Socrate a fost judecat sub acuzația de lipsă de pietate și de corupere a tineretului atenian.În fața celor 500 de jurați Socrate a ținut o cuvântare amplă care nu i-au convins pe jurați de nevinovăția sa,așa cum nici, mai târziu, Iisus nu a convins pe romani și israeliți de adevărul spuselor sale. Condamnarea lui Socrate s-a bazat pe o majoritate foarte mică.Astfel, 280
CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351458_a_352787]
-
Despre această realitate o spune cu mândrie Pericle în”Istoria Războiului Peloponeziac”scrisă de Tucidide-este vorba de „școala Ellasului”. Datorită acestui fapt filozofi din zona bazinului mediteranean poposeau la Atena atrași de marele interes cu care publicul atenian le asculta cuvântările.Socrate declarase că nu luase niciodată parte la vreuna dintre conspirațiile împotriva guvernului atenian și că nu comisese nici un act vădit împotriva acestui guver,însă acuzarea nu a oferit nici o dovadă care să conteste aceste afirmații.El se considera că
CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351458_a_352787]
-
e plină de lume, cuconu Iorgu strigă țiganilor: -Destul hoxina! cigane!... Acuzica luaci-mă în brace și m-aridicaci în sus. Țiganii îl ridică fiecare de câte un picior și-l așază pe umerii lor, după cari căpitanul face mulțimii isnafilor următoarea cuvântare bine simțită: -Fracilor, în numele poporului suveran! respect la persoane respect la proprietate!... Uite țe e, fracilor... Reacciunea a pus de gând să dea foc Bucureștilor și să-l arunțe în aer ca să se nenoroțească toată lumea nevinovată și să-si facă
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
În seara aceea, consemnează autorul, într-una din secțiuni compusă în jumătate din câțiva tineri entuziaști și din vreo trei negustori, prezidentul, un liberal fanatic, care mâncase la '48 jimbla exilului în formă de tainuri turcești la Brussa, ținu o cuvântare cam așa: Fraților! Vremea vorbelor a trecut; acum are să sune în sfârșit ceasul faptelor. Trebuie să avem curaj; momentul cel mare se apropie. Până să nu crape de ziuă poate că vom fi chemați să facem cea mai mare jertfă
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
a rămas o idee perenă în teologia ortodoxă după apariția lui Corpus Areopagiticum. În Tomul Aghioritic, Sfântul Grigorie Palama face apel la această idee în disputa monahilor atoniți cu Varlaam - atacatorul isihasmului. „Căci aceștia - Sfinții Părinți ai Bisericii - fie în cuvântări, fie în scrieri o numesc - Frumusețea divină - negrăită, necreată, veșnică, netemporală, neapropiată, nemăsurată, nesfârșită, nehotărnicită, nevăzută de îngeri și de oameni, arhetipală și neschimbată, slava lui Dumnezeu, slava lui Hristos, slava Duhului” a rămas o idee perenă în teologia ortodoxă
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Dumnezeu, slava lui Hristos, slava Duhului” a rămas o idee perenă în teologia ortodoxă după apariția luiînSfântul Grigorie Palama face apel la această idee în disputa monahilor atoniți cu Varlaam - atacatorul isihasmului. „Căci aceștia - Sfinții Părinți ai Bisericii - fie în cuvântări, fie în scrieri o numesc - Frumusețea divină - negrăită, necreată, veșnică, netemporală, neapropiată, nemăsurată, nesfârșită, nehotărnicită, nevăzută de îngeri și de oameni, arhetipală și neschimbată, slava lui Dumnezeu, slava lui Hristos, slava Duhului” [40] . Sfântul Grigorie Palama vede Frumusețea arhetipală ca
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
cea din Eden, că să o lucreze și s-o păzească” (Fac. 2, 15). Prin urmare, omul a primit harul puterii creatoare și porunca expresă de “a cultiva” Edenul și prin aceasta porunca de a fi cultivator, în sensul de cuvântare dată creației umane pentru zidirea culturii - cult. Prin căderea din starea sa primordială, o dată cu întunecarea Chipului lui Dumnezeu în el, și puterea creatoare a omului a scăzut și s-a pervertit spre o creație preponderent materială, pe când sensul creației umane
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Mihaela Racovițeanu și scriitorii Asociației Culturale Helis: Costel Bunoaica, Florentina Loredana Dalian și Gheorghe Dobre. Inițiativa a aparținut Managerului Bibliotecii „Marin Preda”, domnul Viorel Fota, căruia îi mulțumim pentru invitație și pentru deosebita ospitalitate. În deschidere, au fost mai multe cuvântări, din partea gazdelor, oficialităților locale și invitaților: domnul Viorel Fota, domnul Petru Săvușcă - Șef Serviciu Comunicare, Relații Publice, Cultură și Sport al CJ Teleorman, domnul Gheorghe Pisică - Consilier personal al Primarului municipiului Alexandria, domnul Dan Popescu - Viceprimarul municipiului Alexandria, doamna Mihaela
SCRIITORI IALOMIŢENI LA BIBLIOTECA DIN ALEXANDRIA de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350784_a_352113]
-
din trupul viu al Bisericii (cf. Corinteni 16, 22; Galateni 1, 19). În altă ordine de idei, noi suntem chemați să purcedem la o purificare a minții și a inimii, adică la o „acțiune de ecologizare” a gândirii și a cuvântării noastre, în tot ceasul și în tot locul!... Așa procedând, vom ajunge la concluzia că puterea extraordinară a Cuvântului dumnezeiesc se poate transmite și asupra cuvântului omenesc, atunci când acesta este rostit în numele lui Dumnezeu și în acord cu voia Sa
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
și rațională și, totodată, reușește să se izbăvească de cursa și păcatul ipocriziei și a fățărniciei, în cadrul căruia una gândești, altă zici și cu totul alta săvârșești, fiindcă numai așa vom putea ajunge la sinergie și la armonie între gândire, cuvântare și făptuire - toate trei fiind inerente și indispensabile mântuirii noastre veșnice!... Drd. Stelian Gomboș. Referință Bibliografică: Despre valoarea Cuvântului, a gândirii și a făptuirii în iconomia mântuirii / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 95, Anul I, 05 aprilie
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
de-a lungul întregii sale vieți; prin luciditatea și spiritul critic însoțit de foarte multă înțelegere și condescendență; pe urmă prin spiritul de disciplină, în primul rând cu propria lui persoană, revelat cu fiecare slujire ori cu fiecare predică sau cuvântare, susținute într-un mod foarte cerebral, lucid și vertical, concis, coerent dar și consistent în diferite împrejurări sau cu diferite ocazii!... De asemenea, mai avea și calitatea de a fi un om de o sinceritate, fermitate dar și discreție și
ARHIEPISCOPUL ŞI MITROPOLITUL BARTOLOMEU VALERIU ANANIA – ACUM LA NAŞTEREA SA CEA VEŞNICĂ, ÎN CERURI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 31 din 31 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350770_a_352099]
-
iubea foarte mult. Alături de părintele, am adus o părticică din moaștele Sfântului Silvestru și pe care vrednicul de pomenire patriarhul Teoctist, le-a adus de la Roma, de la cardinalul Camillo Ruini, vicar general al Romei. Atunci Părintele Patriarh a ținut o cuvântare în cuprinsul căreia a rostit poate cel mai frumos imn adus Sfântului Silvestru de către cineva. Eu am scris un acatist pentru Sfântul Silvestru pe care îl citim cu regularitate în biserică și îmi dau seama, cunoscând bine viața Sfântului Silvestru
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]