803 matches
-
alegător și tată (nota V. I.) „Ca primăvara asta timpurie Ți-e inima, ca soarele-n livezi. Întâia oară tu acum votezi, Feciorul meu, și-o faci cu voioșie. Pe cei aleși, cu firea lor cinstită, Tu știi că-s dârji și sunt neprihăniți. Nu-s deputați de oligarhi năimiți Deprinși cu sinecură și cu mită.“ („Alegătorul“, Gazeta literară, nr. 9, 27 februarie 1958) „De-atunci în promontoriul tău mă mișc osie roșie de stea. Râvnit obelisc, Solarul tău disc Trece
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
economice și politice în lume, în interesul păcii și progresului întregii noastre planete.“ (Tribuna, 28 noiembrie 1974) MACOVESCU George „Marile lui însușiri, cele cu care a plecat din măruntul sat, cele pe care le-a câștigat prin muncă și voință dârză, lupta lui fără preget și fără ocolișuri, toate l-au condus în fruntea partidului și a statului nostru și astăzi întreaga țară se adresează copilului țăran de altădată: tovarășe secretar general al PCR, tovarășe președinte al RSR. A fost lung
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
din fața activului central de partid și de stat.“ (Scînteia, 8 octombrie 1978) OȚETEA Andrei, acad. prof. Un nepot al lui Burebista - Petru Groza (nota V. I.) „Dr. Petru Groza a fost una din întrupările cele mai autentice ale unei populații dârze, a «dacilor» din ținutul Hunedoarei și Zarandului, care au înscris în istoria țării noastre cele mai strălucite pagini de luptă pentru dreptate, libertate și independență.“ (România liberă, 11 ianuarie 1958) Când profesorul A. Oțetea descoperea Albania (nota V. I.) „În
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
se datorește faptului că la cârma țării se află Partidul Muncitoresc Român, neobosit luptător pentru fericirea poporului. Cuvinte adevărate, cuvinte de aur conține Manifestul. Partidul comuniștilor, în cei 40 de ani de existență, a dus o luptă eroică, o luptă dârză, neînchipuit de grea. Această luptă s-a caracterizat «prin devotamentul neclintit față de cauza celor ce muncesc, prin politica sa înțeleaptă și clarvăzătoare». În chip firesc, partidul a câștigat încrederea poporului nostru, prețuirea și dragostea sa fierbinte. Astăzi întreaga noastră țară
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de acțiune, de spiritul dumneavoastră, pe care aș îndrăzni să-l numesc genial.“ („Gânduri la sărbătoarea întregului popor“, Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 445) „Dai seamă pentru-a țării primeniri Pentru oțel și holdele câmpiei În fața dârzei noastre moșteniri El, Ceaușescu, fiul României.“ („Proclamația inimii“, Convorbiri literare, ianuarie 1978) „Anii veneau ca valul după val Treceam din cincinal în cincinal Cu el în frunte spre înaltul țel Mândru că ești contemporan cu el. Prin glasul său, pe
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
1971) „N-am scris cuvântul ce desemnează mișcarea teribilă a pământului drag. Este, într-un fel, o palidă revoltă subiectivă. Fiindcă simt încărcătura acelei forțe ce nu poate fi măsurată: patriotismul românesc. El izvorăște din inima înaltă a celui mai dârz fiu al acestui popor: tovarășul Nicolae Ceaușescu și se amplifică în cercuri de lumină cuprinzând, într-un ritm unanim, Țara.“ (Convorbiri literare, martie 1977) ZUBAȘCU Ion „Pentru marele umanist și pașnicul arhitect al unei noi ordini și unități planetare, La
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
grădină Cu strălucite flori de viitor Cum a visat Partidul de lumină Și-al țării brav și demn Conducător.“ („Prin inimi de eroi“, Luceafărul, 21 ianuarie 1989) BACIU I., prof. dr. doc., rectorul Institutului de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca „Om politic dârz, revoluționar militant pentru prestigiul și drepturile poporului său, pentru o viață mai liberă și fericită sub raport material și spiritual, condiție fundamentală pentru realizarea idealului umanismului socialist de dezvoltare armonioasă și integrală a personalității, conform cerințelor logice ale naturii umane
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ca prin lupta-i exemplară România să se-nalțe mândră-n comunista stea.“ („Cântec pentru Fiica țării“, Cronica, 10 ianuarie 1986) „Anul care-ncepe este-n sărbătoare Pentru Fiica țării ce-i exemplu drag, Pentru vremea nouă, era viitoare, Luptătoare dârză sub al țării steag. Minte înțeleaptă, mamă bună-n pace Grâul țării este liber de-nflorire, Comunist de frunte-n toate câte face: Patria o are pururea-n privire.“ („Cântec de lumină“, Convorbiri literare, ianuarie 1988) MARCU Gheorghe, prof. univ.
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
În orice casă românească, frumoasă, îți surâde fața: Prin Tine, înflorește câmpul, prin Tine înflorește viața! Prin Tine, țara, de la munte și până-n Pontul Euxin, Respiră liberă, creează, cu chipul pururea senin. Cu-ntreg poporul și partidul, ce-n lupte dârze s-au jertfit, Tu faci un singur trup și suflet, întruchipând un monolit. Și gestul Tău, din orice clipă, e a poporului voință Și chipul Tău simbolizează nemuritoarea lui ființă!“ („Tovarășului Nicolae Ceaușescu dedicație“, Tomis, 25 ianuarie 1973) SECELEANU Eugen
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
freamătă ușor Așa, întruna trează și demn inima bate Lângă al țării vrednic, iubit conducător Ce calea ne-o arată spre culmile-nstelate.“ („Buchet de purpură și soare“, Luceafărul, 6 ianuarie 1979) „În grele vremi, scrutând adâncul zării, Crezut-ați dârză n comunista stea Și azi, lângă Bărbatul demn al țării, Vegheați cu munca rod bogat să dea.“ („Cu inima și gândul“, Contemporanul, 6 ianuarie 1984) SELEJEAN Radu, poet „Și am scrâșnit Și am luptat Și-am izbăvit, Sub steagul tău
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de băieți și în cel teologic. În fiecare an cercetau școlile peste 300 de băieți. Prin această pleiadă de tineri s-a pornit acel curent puternic de cultură care a deșteptat conștiința națională, ținând-o trează și accentuând tot mai dârz aspirațiile neamului nostru la vremuri mai bune. Sibiul, deși în imediata apropiere a Făgărașului, n-a putut avea o influență culturală asupra satelor decât foarte târziu, ne mai spune acelaș cercetător istoric C. Stan în «Școala poporană din Făgăraș» Vitregia
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
masa de brad și înconjurat de ploșnițe. După ce epuizam toate versurile patronului nostru spiritual, Soare se ridica în picioare, ridica și sticla asemeni unui drapel și, pătruns de însemnă ta tea zilei respective, care, de altfel, tocmai se încheia, rostea dîrz : „Să mergem la mormîntul lui Nichita !“. Eu, comod cum sînt, făceam mofturi. Bazil se înflăcăra dintr-odată și-mi spunea : „Nu ești demn de Nichita !“. Eu acuzam o durere groaznică de cap sau de burtă, iar ei nu mai stăteau
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
cel mai sus, sclipi scurt o spadă : „Trebuie s-o căutăm !“ - strigară ei într-un glas, ca doi muschetari ce erau. Dănuț avea de-acum un aliat prețios. Nu după mult timp de la această frumoasă scenă în care două suflete dîrze se uneau prin legămînt, Cristi veni într-o pauză la Dănuț și-i spuse să-l urmeze. Ce s-a întîmplat ? Să-și țină gura și-o să vadă el ! Mai întîi ocoliră prin niște holuri mai puțin um blate. Ce-
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
cu rotile, tot cu masca de oxigen pe față, dar, desigur, fără penis. Cearșaful cu care fusese acoperit fîlfîia repede, în bătaia curentului. În plasticul convex al măștii de oxigen se oglindeau fețele angajaților de la serviciul de ambulanță - serioase, preocupate, dîrze, dar prelungite și distorsionate de unele muchii și tuburi care stricau ovalul perfect al măștii. Cu toate acestea, se putea vedea cum, în ciuda efortului, nici un mușchi de pe fețele lor nu se clintea. Targa cu John Wayne Bobbitt a fost băgată
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
și că oamenii trebuie să vină la vot. „Numai cei care își vor exercita astăzi dreptul inalienabil de vot vor putea să i tragă de mânecă pe parlamentarii aleși“, ne spun cei de la Realitatea TV. În timp ce zic asta, jurnaliștii privesc dârz înainte, cam ca pionierii care, călăuziți de partid, vedeau viitorul luminos cum se deschide în fața lor. În plus, harnicii noștri jurnaliști au pregătite pentru public tot felul de surprize. De exemplu, așteaptă la Liceul „Jean Mon * Formula lui Caragiale din
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
își continuă gândurile: - O să fiu un judecător bun. O să învăț, o să fac facultatea de drept și voi umbla cu legislația ca un copil cu jucăria lui preferată. După ce își frământă mintea cu intenția ei de viitor își luă un aer dârz care reflecta clar hotărârea ei de a nu accepta eșecurile în viață. Mulțumită de ea, eliberată de toate gândurile care îi dădeau stări negative se liniști întrun somn adânc până dimineață, ca într-un leagăn al copilăriei, ca în brațele
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
și români, încep școala, în clasa I-a la Școala Elementară Copou. Războiul a trecut peste ai mei cu tot noianul lui de spaime, griji, mizerii și lipsuri. Pe front a fost doar fratele mai mare, un minunat tânăr puternic, dârz, neînfricat, făcut parcă să mute munții din loc. A petrecut anii de încleștare la marină, făcând parte din echipajul submarinului Delfinul, cu care a participat și la asediul Odesei. Noi ceilalți, lipiți în jurul tatălui și mamei, ne-am refugiat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Moldova! Că de nu, mânia Sublimului Padișah crunt se va abate asupra țării, că..." "Comori?" îl întrerupe Ștefan. Care comori?! Niște pietricele acolo, niște scule aurite, vai de ele?... Prea se fac stăpâni peste oameni! Peana și calamara! poruncește el dârz. Tăutu, cu pana de gâscă muiată în calamara de la brâu, este gata de luptă. Cuvântul nostru aiesta este! dictează Ștefan plimbându-se încoace și încolo căutându-și cuvintele. Scrie! "Moldova este o țară liberă și nu primește porunci de la nimeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Înseamnă că e de bine. Nu... ni s-a părut numai... Cum să zâmbească?... Nu-i a zâmbire... Rânjește"... Ștefan face câțiva pași, e alt om , nu mai privește pământul... Și, când deschide gura, cuvântul lui e limpede, hotărât, răspicat, dârz: Gata cu jălania! Am hotărât! Mergem înainte! Fie ce-o fi! Pe viață și pe moarte! Dumnezeu să ne ierte! Iată ce vom face! Și totuși, am avut noroc cu tatarii! Boierii, nedumeriți, se uită unii la alții. Ce noroc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în ochi. Cu dinții! Or s-o bată cu pușcile cele mari. De cade Suceava Doamne ferește! cade Moldova! În mâinile voastre stă soarta Moldovei! O s-o ținem! Pe ea... sau sub ea!"... De dat, nu le-o dăm! glăsuiește Duma, dârz, ca un legământ. Ștefan pune mâinile pe umerii lui Vlaicu: Unchiule! Pârcălabe Vlaicule! Aperi Cetatea Hotinului! Curtea se băjenește la Hotin... E comoara mea, ți-o încredințez, spune el apoi mai încet, arătând spre Maria, spre copii, cu un zâmbet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sărmanul, că în curând va fi dat afară din partid și că așa va rămâne, exclus, toată viața). „Învățăturile” sale au dat probabil ceva roade din moment ce, în 1953, la moartea lui Stalin (tocmai împlinisem 16 ani) așa mă țin minte: dârz, hotărât „să strângem rândurile” în acea clipă de cumpănă, de mare încercare. Cu câțiva ani înainte, într-o seară, torturat de o cumplită durere de dinți am început să invoc, ca ultimă soluție, numele, speram magic, al „tătucului”. Minunea nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ei, nu vedea decât umărul celuilalt imperiu: otoman, sinchisindu-se prea puțin de „țărișoarele” smulse de sub influența lui*) a reprezentat limanul de salvare pentru acei oameni năpăstuiți din care, cu și fără complexe, mărturisesc că mă trag. Oamenii suficient de dârji pentru a refuza să mai suporte jugul păgân și a se hotărî la o asemenea aventură: să-și părăsească pentru totdeauna țara: nu destul de temerari pentru a se revolta deschis, pe față (ceea ce le-ar fi adus în mod sigur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
poeta Denisa (Comănescu), cu Cartea de vise a lui Swedenborg în brațe, cu felul ei elegant de a ne deschide poarta prieteniei pentru viitor. Și Ileana (Mălăncioiu), ei bine, Ileana era așa cum o lăsasem în adolescență, cu inefabilul ei, cu dârza și marea ei personalitate, cu căldura care se arată la timpul cuvenit. Am simțit din partea acestor prieteni „miros de iubire”, așa cum scria poetul Elytis, miros cosmic de la primele închegări ale materiei din vastul creuzet al lumilor. Totul mi se părea
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Bismarck, n-a fost un oarecare, un intrus ca alții În pătura conducătoare a acestei țări; el Îi aparținea prin naștere, prin tradiție, avere, nume, temperament, convingeri și prin felul lui de a cugeta lucrurile. Sincer și cinstit, consecvent și dârz, Petre P. Carp și-a urmat totdeauna drumul În desăvârșită linie dreaptă, fără cea mai mică abatere. A fost un mare neadaptat, de aceea evoluția sa siderală n-a avut totdeauna o durată lungă, de aceea steaua s-a lăsat
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
rezolvarea „chestiunii evreiești”, reușind să obțină și sprijinul celorlalte mari puteri. În ședința Senatului din 6 decembrie 1878 În care se discuta pe marginea Adresei, Carp a luat cuvântul spunând: „D-lor, noi nu ne putem arăta În fața Europei mai dârzi decât ne permit puterile noastre, și numai arătând bunăvoința noastră vom putea aduce pe puteri a nu cere aplicarea strictă a conținutului tratatului de la Berlin. Tratatul de la Berlin ne impune, ne pune În pozițiune de a trata chestiunea evreilor și
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]