2,349 matches
-
pun bazele dezvoltării unei personalități. La Eminescu ereditatea pe linie maternă a fost cea care i-a trasat personalitatea. El și-a petrecut copilăria pe lângă biserică. Maică-sa, nefiind biserică în Ipotești, construiește propria biserică în curtea casei, biserică ce dăinuiește și astăzi. Religiozitatea bunicului Iurașcu, a copiilor lui cu trei femei care au îmbrăcat haina monahală, a băieților care se dedau la „patimi bahice”, sau erau „plesniți cu leoca” închiși în ei și singuratici, au influențat și viața poetului. Copil
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
uneori mult, alteori puțin. Fiecare om este unic și frumos. Prietenii nu întreabă, ci așteaptă și cred în acea lumină din noi. Și primesc răspunsul, căci înțelegerea vine de la sine. Învață, iartă și acceptă omenescul, onestitatea, naturalețea celuilalt. Inima deschisă dăinuie. Prietenia iubește fără condiții, vorbește fără intenții, dăruiește fără motive și ține la cineva fără explicații. Când culegi roadele prieteniei și le așezi la păstrare? Atunci când nu mai este nevoie să ne spunem nimic, ci doar să ne bucurăm că
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
intrigat de îndoiala inadecvării dintre cuvânt și trăire; în acest volum, scriitorul ne oferă un sensibil moment de respiro, un fel de popas în drumul acesta captivant al trăirii miracolului, misterului, revelației. Dacă timp de peste un veac și jumătate a dăinuit interpretarea clasică a baladei, care sublinia resemnarea ciobanului moldovean în fața morții, prin anii ”30 Lucian Blaga a dezvoltat o întreagă teorie a spațiului mioritic, potrivit căreia poporul român își are originea în totalitate în zona carpatină, pe acel ,,picior de
GHEORGHE A.M.CIOBANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357811_a_359140]
-
două mari instituții care de-a lungul istorie, împreună, au schimbat configurația lumii de câte ori a fost nevoie. Acestea sunt căsătoria și preoțimea. Căsătoria, de pildă, fiind un contract civil, are efecte civile, fără care este cu neputința că socieatatea să dăinuiască. Se spune ca, atunci când Lucifer a încercat de mai multe ori să-l ispitească de Dumnezeu, Dumnezeu i-a întins cea mai mare cursa: a creat instituția căsătoriei, religioasă și civilă. Prin pactul încheiat între puterea politică și puterea religioasă
DESPRE CASATORIE SI PREOTIME de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358302_a_359631]
-
am așezat sufletul într-un colț al pridvorului/ Așteptând că din Cer să picure mir pe Pamant”. Poezia Georgetei Resteman, abia răsărita și cuprinsă în volumul acesta de debut, mi-a creat convingerea că va ocupa un loc ce vă dăinui în timp în literatura noastră, prin incantația verbală, prin infinitele ipostaze ale stărilor de spirit, prin debordanta spovedanie a trăirilor tainice, pe care ni le oferă cu încredere, prin sinceritatea și prin candoarea pe care astăzi o întâlnim tot mai
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
mai aglomerată arteră din Pafos poartă numele Sfântului Pavel - Apostolou Pavlou - și traversează orașul din centru până în zona portului, la fortul medieval... Este o reală plăcere să te plimbi aici și să admiri împletirea aceea fantastică între vechi și nou, dăinuind ca o pecete de suflet așezată cu gratitudine pe spiritul întregului oraș... Tainele așezării străvechi sunt bine păstrate și ascunse în nenumăratele catacombe, situri datând din perioada creștină timpurie. Biserica Solomoni, în care se regăsesc unele fresce datând din secolul
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
mai mult de zece ani și nici nu se întâmplase în satul nostru, ci la ceva distanță, în comuna Costești din judetul vecin, Argeș. Imediat mi-am amintit, că în vara trecută și eu auzisem un ecou al acestei îmtâmplări dăinuind peste două generații. Era un blestem al unei bărâne aruncat cu năduf vecinului de după gard cu care se afla în vrășmășie: „Dea Domnu` să trăiești ca popa din Costești". Astfel au reînviat povestirile auzite în copilărie despre acea terifiantă întâmplare
PAŞTELE DE FOC DE LA COSTEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358445_a_359774]
-
Unde se ascunde tainic, un mister Azi, vin unii români tot îndurerați Din toată Țara munților Carpați. Vin cu vocația iubirii, cu speranță Prin ruga lor, totul prinde viață Cât români întru Hristos aici vor fi Bisericuță din Albac, vei dăinui! Elena Armenescu Referință Bibliografică: Peste veac / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 502, Anul II, 16 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
PESTE VEAC de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358463_a_359792]
-
ce a fost a fost, nu mă mai întorc Și nici nu mai vreau să știu de jurământ, Inima mea încă va bate pentru toți fără noroc Și pentru toți aceia care, iubesc viață pe pământ. Oriunde-om fi, vom dăinui Așa cum suntem, așa cum sunt!... florentina crăciun 17 noiembrie 2012 Referință Bibliografica: REGRETE / Florentina Crăciun : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 689, Anul ÎI, 19 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Florentina Crăciun : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
REGRETE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 689 din 19 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358489_a_359818]
-
din cioburi să m-aduni! Eu te-oi iubi cât... piatra și pămantul Nu-nseamnă că și tu să mă iubești va trebui, Nici nu te pot lega de juramântul Că eu te voi iubi atât cât piatra mea va dăinui! Eu sunt statuia bietului îndrăgostit de o himeră, iar viața mi s-a stins fără iubire, Din piatră sunt dar nu pot dăinui fără a fi iubit, Iar erele cioplite-n mine sunt azi o amăgire! Ești vie, dar si
STATUIE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/358503_a_359832]
-
Nici nu te pot lega de juramântul Că eu te voi iubi atât cât piatra mea va dăinui! Eu sunt statuia bietului îndrăgostit de o himeră, iar viața mi s-a stins fără iubire, Din piatră sunt dar nu pot dăinui fără a fi iubit, Iar erele cioplite-n mine sunt azi o amăgire! Ești vie, dar si mereu nepăsătoare Mă-mbrățișezi cu lacrimi dar, altul e iubit, Nu știi că fierbințeala sarutului mă doare Și-atunci când pleci, mă lași nefericit
STATUIE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/358503_a_359832]
-
mă alungi, ah, cât mă doare Din piatră sunt dar simt cum mă aprind Și mă supun, pentru a câta oară, oare Cand simt arsura în mine dăltuind?... De veacuri stau aici, în arșita și ger Și incă voi mai dăinui în multe ere, Tu să nu uiți c-ai fost un vis frumos și efemer Și piatra plânge deci să nu plâng, nu-mi cere! Ai vrut să mă ascunzi de tine Mă-mbrățișai jelind iubirea altuia, Și te iubeam
STATUIE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/358503_a_359832]
-
o uniformă militară”! Și totuși ne vedeam destul de des... Am participat și la câteva evenimente culturale organizate la „Casa Armatei”, așa cum îi ziceam noi, cei „ai străzii”, încă din vremea copilăriei. Clădirea, un fost conac boieresc cu două etaje, mai dăinuie și în prezent. Are o sală de spectacole și o grădină superbă de vară, unde de când o știu se organizau la sfârșit de săptămână balurile cadrelor militare din garnizoana Oradea. Orchestre și cântăreți de calitate. Muzică, dans și antren! Acolo
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
folosirea lemnului și a pietrei ca materiale de construcții. Modernizarea a oferit tehnici și materiale noi, cu o durabilitate mai mare în timp și cu o ornamentație mai plăcută ochiului. De aceea unele construcții din aceea vreme au ajuns să dăinuie până în zilele noastre și să devină elemente de istorie vie, mândria patrimoniului național românesc, multe dintre acestea figurând pe lista obiectivelor protejate de UNESCO. 2. ARHITECTURA EPOCII ȘTEFANIENE Referindu-mă la acel mult discutat stil al epocii ștefaniene[1], impus
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
rural, un exemplu fiind beneficiile pe care le aveau satele prin cunoștințele obținute dela cetățile, mânăstirile și conacele boierești din perimetrul cărora făceau parte. Cercetările arheologice referitoare la construcțiile rezidențiale din această perioadă, atestă faptul că majoritatea acestora nu au dăinuit peste ani, unele fiind afectate de calamitățile vremii sau distruse de invadatori, iar altele reconstruite, relocate sau modernizate parțial sau total. Cronicile vremii păstrează puține informații referitoare la aceste tipuri de construcții, datorită cărui fapt nu ne putem face o
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
mi-apari mereu în gând Când simt fiori de gheață spre lacrimă urcând Rămasă înflorită - prea mult eu te-am iubit Și am crezut în tine ca-n orice vis trăit. Noi ne clădeam iubirea cu sufletul crezând Că o să dăinuiască, în inimi fremătând, Dar a rămas frumoasă povestea noastră-n doi Prea tare se complică ce simțim amândoi.... Paula-Diana HANDRA Referință Bibliografică: AZI NU MAI POT SĂ-ȚI SPUN... Paula Diana Handra : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1658, Anul
AZI NU MAI POT SĂ-ȚI SPUN... de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357740_a_359069]
-
străbătute de „credința în biruința frumosului îngemănat cu binele și vibrația umană”. Unele medalioane sunt pline de tristețe și de regretul trecerii în neființă a unor personalități care i-au marcat momentele cele mai plăcute din viață, dar acestea „vor dăinui în spirit”, deoarece sunt „născătoare de vii aduceri-aminte, de respectuoasă pomenire, semn că unii oameni trăiesc și în nemurire”. Crescută și educată în spiritul valorilor morale fundamentale ale poporului român - Binele, Adevărul, Frumosul, Dreptatea -, Elena Buică realizează un autentic act
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE ARGINT A MEMORIEI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/357712_a_359041]
-
arhitectonice. Nici unul nu seamănă cu celălalt. Straturi de poezii, straturi de timp în mișcare. Păstrându-și identitatea de cuget, stilul, diversitatea în unitate, fiecare autor se poate mândri că participă la întregirea și perfecțiunea Rotundului numit Poezie, construcție făcută să dăinuiască, precum un arc peste timp, mult după ce creatorii se vor fi retras discret din această lucrare spirituală. Cu toate acestea, poemele acestor autori dobândesc o notă de specificitate, ca un fel de amprentă spirituală. Este meritul Cristinei Ștefan că știe
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
aidoma semizeilor, zeilor, îngerilor prin care se manifestă plenar harul Duhului Sfânt. “Ei sunt legendele noastre vii” și una dintre aceste legende este omul de știință, cercetătorul, istoricul, profesorul și scriitorul IONEL CIONCHIN, iar cartea Domniei Sale, un monument menit a dăinui!. Mariana Strungă. Timișoara,la 31.03.2012. Referință Bibliografică: Ionel Cionchin-Banatul;Cuvânt și pământ românesc / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 493, Anul II, 07 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile
IONEL CIONCHIN-BANATUL;CUVÂNT ŞI PĂMÂNT ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358602_a_359931]
-
demonstrații sunt îndreptate împotriva neștiinței. Împotriva neștiinței lor care vor să uite că ființa umană are și nevoi spirituale nu numai nevoi materiale, dar și împotriva neștiinței noastre chemați a ne redobândi conștiința valorii de sine în efortul de a dăinui ca națiune respectată. Pentru a mai câștiga din timpul pierdut, aceste demonstrații se adresează tuturor categoriilor de cititori, cu intenția vădită de a reconsolida legătura dintre „marea majoritate a cititorilor” și ceea ce unii numesc „somitati academice” ca unic mod de
PAIDEIA* ŞI UNITATEA RELIGIOASĂ de GEORGE LIVIU TELEOACĂ în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358585_a_359914]
-
piesă de teatru sau o lucrare de arhitectură" scria un filozof al gustului, Michel Onfray. Din aceeași rațiune, “dacă zeii sălășluiesc și în bucătărie”, vorba lui Heraclit, doresc să continui această idee, cu rețete originale. O tradițională rețetă, regăsită, ce dăinuie până azi la “Caru*cu bere,” de circa o sută de ani, face parte din practicile culinare ale unui loc tot atât de vechi, cu multe însemne culinare. Rețeta a fost regăsită într-o scrisoare ce este păstrată la Academia Română. Iată conținutul
REŢETĂ ORIGINALĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358694_a_360023]
-
atât de tandre, sunt proiecții ale clipei trecătoare, ale contingentului devastator, dar și ale unui timp asimilat dăinuirii prin creația poetică. Semnul speranței revine, de la început, într-un al doilea moto al cărții, poeta mărturisindu-și “speranța că ceva... o să dăinuiască dincolo de această realitate înșelătoare...” Volumul se deschide prin poemul Din jurnalul unei zile ( scriu cu fire de praf) în tonurile metaforice ale fragilității umane, ale neputinței, dar și ale arderii , ca încercare a eului de a se salva din realitatea
CRONICĂ REALIZATĂ VOL. OBSESIA DEŞERTULUI , AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358733_a_360062]
-
legat niciodată. Doar ne simțeam bine între noi, indiferent dacă eram băiat sau fată, pentru că eram tineri cu toții. Niciodată nu ne-am pus problema unor prietenii adevărate și, de aceea, nici nu au rămas regrete că aceste prietenii nu au dăinuit de-a lungul timpului. Au fost niște relații pe timpul adolescenței și atât.” (text preluat din primul capitol al cărții “Iubirile unui pescar”) Timp de 33 ani am lucrat ca proiectant tehnolog Construcții Navale în Șantierul Naval Constanța și în Șantierul
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
mysteries loaded/ when look seems șo deceptive/ perceptions keep generating things/ humans start singing/ a music of after-world” (În Plain Sight). Dacă veți avea ocazia să citiți Love Survives, veți găsi cheia cărții undeva pe la mijlocul ei. Iubirea, sentimentul care a dăinuit dintotdeauna, trebuie, paradoxal privită aici printr-un amar deja constatat. Omenirea este en route și nu se mai poate opri, trebuie să-și continue acest „incredible fatigue test/ undergone by most humans/ aș well aș most up to date equipment
MESUT ŞENOL – DRAGOSTEA SUPRAVIEŢUIEŞTE / LOVE SURVIVES de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344633_a_345962]
-
presimțirea apropierii unui final inexorabil. Dacă nici comunicarea verbală nu va mai exista, atunci nimic nu va mai exista „limba vorbită de voi se va stinge curând” („Presimțire”). Și totuși ce va rămâne? Ce va mai fi? Ce va mai dăinui? Cu aceeași amărăciune și copleșit, împovărat de greutatea tristeții apăsătoare, personajul principal al tuturor acestor versuri este el, POETUL, care recunoaște deschis, măcar două din păcatele capitale: crima, pe care omenirea însăși prin semenii ei o va comite în numele și
GEORGE FILIP LA 77 DE ANI. LA MULŢI ANI, POETE! de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344631_a_345960]