4,348 matches
-
cei mai mulți din nomazi și din Geți au fost numiți mâncători de lapte.» Cu toate acestea am văzut cum Geții încă din primele timpuri ale strămutării lor în Muntenia cultivau grâul și aceeași cultură se vede mai târziu și la poporul dac; căci pe columna lui Traian găsim legionari secerând grâu pe ogoarele dace și un alt tablou ne arată grâne găsite de Romani într-un lagăr părăsit de Daci; iar printre dregătorii cei mari ai statului dac întâlnim și supraveghetori ai
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Cu toate acestea am văzut cum Geții încă din primele timpuri ale strămutării lor în Muntenia cultivau grâul și aceeași cultură se vede mai târziu și la poporul dac; căci pe columna lui Traian găsim legionari secerând grâu pe ogoarele dace și un alt tablou ne arată grâne găsite de Romani într-un lagăr părăsit de Daci; iar printre dregătorii cei mari ai statului dac întâlnim și supraveghetori ai agriculturii. Deși grâul se vede că a fost cultivat în Dacia, totuși
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
târziu și la poporul dac; căci pe columna lui Traian găsim legionari secerând grâu pe ogoarele dace și un alt tablou ne arată grâne găsite de Romani într-un lagăr părăsit de Daci; iar printre dregătorii cei mari ai statului dac întâlnim și supraveghetori ai agriculturii. Deși grâul se vede că a fost cultivat în Dacia, totuși credem că hrana națională a Dacilor era meiul sau mălaiul. Plinius anume ne spune că «popoarele pontice preferă meiul tuturor celorlaltor mâncări.» Sub numele
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
că «tot acel popor se hrănește din pâine de mei» și Mihai Viteazul este poreclit de Sași în bătaie de joc: «Malai-vodă.» Pe lângă numele de mei se află la Români și acel de mălai, care pare a fi rămășița formei dace a cuvântului, după un prototip malana, pe când meiul este format din latinescul milium, precum teiu din tilia. Din cuvîntul malaiu s-au format apoi prin duplificare mamalaiu, care au dat naștere numelui mâncărei de astăzi naționale a Românilor: mămăliga. Ca
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
pe de altă parte străin îmbrăcămintei străbunilor noștri, precum nu se află la ei cămașa cu altițe nici fotele reținute de un brâu, părțile cele mai osebitoare ale vestmântului femeilor romane. Portul național al Românilor nu este nici roman nici dac. Deși cuprinde multe elemente slavone, el este, mai ales în ce privește toaleta femeiască, o creațiune proprie a gustului național, determinată până la un punct de condițiile climatului în sânul căruia a luat naștere. Cu toate că Ovid pare a tăgădui femeilor dace îndeletnicirea cu
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
roman nici dac. Deși cuprinde multe elemente slavone, el este, mai ales în ce privește toaleta femeiască, o creațiune proprie a gustului național, determinată până la un punct de condițiile climatului în sânul căruia a luat naștere. Cu toate că Ovid pare a tăgădui femeilor dace îndeletnicirea cu țesutul, alți autori arată dimpotrivă că ele se dedau la această lucrare. Așa Hesichiu ne spune că «cânepa este o plîntă ce are oarecare asemănare cu inul; femeile Traciei fac dintr-însa veșminte.» Întrucât vedem pe columna lui
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
comerțul pe care Dacii îl făceau încă din timpurile ante-romane, cu deosebitele popoare ale lumii vechi, putem culege indicii îndestul de sigure din monezile aflate pe pământul Daciei și care datează din vremile mai vechi decât cucerirea romană. Pe lângă monezile dace bătute într-un chip cu totul grosolan dintr-o amestecătură de aur și de argint, având ca efigie figura unui cal fără urechi, cu 5 bobițe în loc de coamă și cu câteva linii informe închipuind pe un călăreț, s-a mai
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
popoarele eranice, căci spune Herodot că: «fluviile și râurile sunt sfinte la Perși; nu permit nici să scuipe în ele nici să le necurățească, nici să-și spele mâinile în ele.» O urmă despre această închinare se vede în obiceiul dac «de a nu întreprinde un război înainte de a fi luat apă în gură din Istru, în chip de vin sfânt, și a fi jurat că nu se vor întoarce în țară decât după ce vor fi tăiat pe dușmani». Oare să
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
un capăt acestor neorânduieli. Strabon ne spune anume că Boerebiste a restatornicit puterile poporului său prin disciplină, cumpătare și activitate așa că în puțini ani au constituit o vastă împărăție.» Poetul latin Horatius arată în una din odele sale pe femeile dace ca modele, pentru a putea biciui pe cele romane. El cântă: „Trăiesc și Geții cei aspri ce cresc a Cererei daruri Pe neîmpărțite ogoare; iar munca lor e împărțită Astfel că unii înlocuie pe alții la finele anului. Acolo muma
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
până la un punct adevărat; de altfel, cine l-ar fi împiedicat de a căuta mult mai departe, în țări cu totul necunoscute, exemplele de moralitate pe care vroia să le pună în fața societății romane? Pe columna lui Traian vedem femeile dace, ca bune mume, ducând de mână sau purtând în brațe pe copiii lor . De altfel femeile gete și dace trebuiau să se afle în acea condițiune înjosită în care se află întotdeauna sexul cel slab la popoarele necivilizate; căci o
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Macedonia și Iliria, după cât se vede însă nu cu scopul de a le cuceri, mulțumindu-se cu întinderea marginilor imperiului său până la Dunăre. Am văzut mai sus măsurile de îndreptare a moravurilor, luate de Boerebiste pentru a întări pe poporul dac. Izbânzile militare ale Dacilor apar ca o urmare a acestor reforme. Moralizarea și întinderea puterii statului dac trebuie să-i dea o vază și o însemnătate deosebită în ochii popoarelor barbare din vecinătate. Totuși această unire a triburilor geto-dace într-
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
chiar pe legiunile romane. Decebal introduse în viața statului său o înnoire însemnată, anume civilizarea Dacilor prin însuși acel popor ce se apropia amenințător de hotarele lor. Prin pacea încheiată între Decebal și Domițian, împăratul, se obliga a da regelui dac pe cât o însemnată câtime de bani, pe atâta meșteri iscusiți în deosebite meșteșuguri ale păcii și ale războiului, nu mai puțin și mai multe obiecte din mobilierul împărătesc. Decebal vroia tocmai să procure poporului său luminile și dibăcia de care
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
care și ei lăsau pe cultivatori numai un an la muncă și apoi îi înlocuiau cu alții, ca nu cumva, deprinzându-se cu așezarea, să schimbe pentru agricultură gustul lor de luptă. Deși nu posedăm asupra organizării tactice a armatelor dace nicio știință, totuși ,de pe columna lui Traian se poate vedea că Dacii comați sau poporul de rând stăteau sub pileați, care tot dânșii aveau și onoarea de a fi purtătorii steagului național, reprezentat printr-un balaur zburător. Capul acestuia era
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
acest trup al balaurului era de stofă colorată, ce se umfla la suflarea vântului, dând din el un sunet șuierător, încât ar fi semănat cu semnul militar al Sciților, descris de Ammianus. Alții bazându-se pe faptul că un balaur dac pus într-un car, ar păstra totuși forma încovoiată, sprijin părerea că trebuia să fie și corpul lui de metal sau de lemn. Pe lângă acest semn în formă de balaur mai era încă unul de stofă pătrat, pus în vârful
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
fie și corpul lui de metal sau de lemn. Pe lângă acest semn în formă de balaur mai era încă unul de stofă pătrat, pus în vârful unei cozi, în formă de prapur, care se vede mai totdeauna alături cu balaurul dac. Se cunoaște de pe întrebuințarea acestor semne că armata Dacilor era împărțită în oarecare corpuri, că deci era o armată organizată și nu numai o grămadă nedeosebită de luptători. Această armată cunoștea însă și oarecare mișcări determinate, provocate în mijlocul vuietului bătăliei
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
și arta de a întări orașele sau lagărele lor precum și aceea de a silui întăriturile vrăjmașilor. La întăriturile ridicate de Daci se pot deosebi două sisteme: unul național, dac; altul învățat de la meșterii romani atrași în Dacia prin Decebal. Sistemul dac consta în încunjurarea locului, ce era de întărit, cu un zid construit din mari bârne de lemn, așezate cruciș orizontal și vertical și lăsând între ele spații umplute cu mari bolovani de piatră, construcții în totul asemănătoare zidurilor de la Avaricum
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
neapărată trebuința de a-și construi instrumente de asediu, necrezând ei că vor avea nevoie, ba încă așa de curând, a lua întărituri dușmane ridicate în propria lor țară. De aceea pe când sistemul întăriturilor romane se vede aplicat la cetățile dace, mașinile întrebuințate de Romani, nu se văd a le fi fost cunoscute în aceeași măsură. Nu se știe dacă Dacii cunoșteau și celelalte mașini întrebuințate la Romani pentru baterea cetăților, precum fălcile murale, un soi de instrumente care slujeau spre
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
o mulțime de triburi, cu regii lor deosebiți, și numărul acestora trebuie săfi fost îndestul de mare, deoarece se găsesc mai mulți regi într-o sută de mii de oameni. În sfârșit din faptul că Plautius eliberează pe fratele regelui dac din mâinile Geților se vede că dezbinarea acestor două popoare, întâmplată după moartea lui Boerobiste, ținea încă, ceea ce se vede și din mulțimea triburilor în care Geții probabil și Dacii erau împărțiți. Până acum Dacii îndrăzniseră a înfrunta în repetate
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
stațiunile identic denumite si puse în aceeași ordine de tabula Peutingeriană, Bersovia și Azizis. Astăzi pentru a merge de la Costolaț către nord, trebuie se trecem peste râul Bărsava, afluent al Timișului. Acest râu păstrează precum se vede numele vechiului oraș dac, ce era așezat pe malurile, sale. Orașul dispărând s-a păstrat numai numele râului, fiind cunoscut că multe orașe poartă numele râului lângă care au fost întemeiate. De la Bersovia Traian trecu la Aixis sau Azizis, cum îi zice tabula lui
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
armatelor romane. De la Tapae înainte, urmând valea Timișului până la confluența Bistrei și apoi valea mărginită de munți de ambele părți ale Bistrei, se ajunge în linie dreaptă până la satul Grădiștea sau Varhely, unde se află ruinele vechii capitale a statului dac. De aceea atât Dio Cas-sius cât și columna lui Traian arată, pe la sfârșitul expediției, pe Traian luptând contra Dacilor în munți. Analiza drumului urmat de Traian, până la intrarea lui în munții Daciei, ne-au dat putința a identifica cu o
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
lui, luând bunăoară Iazigilor o parte de pământ», și altele multe. Aceste auzându-le Traian, face de îndată să se decreteze din partea senatului pe Decebal de dușman al poporului roman și se hotărăște a pleca numaidecât iarăși în persoană în contra regelui dac. În această de a doua expedițiune Traian nu mai îndrepta atacul principal contra lui Decebal pe unde-l lovise întâia oară, cu toate că s-ar păreacă un asemenea atac ar fi trebuit să-i vină mai ușor, deoarece țara îi era
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
prin pasul Turnului-Roș. Câteva identificări ale numelor vechi cu acele ce se află încă astăzi în Țările Române vor înlesni asemene dovadă. Întâia stațiune arătată de tabula Peutingeriană după Drubetis este Amutria, care nu este decât forma romanizată a numelui dac (ad) Mutria (m) care au rămas până astăzi alipit de râul Motru, ce curge prin acea parte de țară. Așadar calea de la Drubetis către Apulum apuca întâi peste Motru, deci spre răsărit și nu direct spre nord cătră Sarmizagetuza. După
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
unde ajungând, toată poporația acestui oraș roman îi iese înainte și-1 primește cu dragoste. Pe șăicile ce adusese armata romană pană aici, trece o parte din ea la Drubetis pentru a ocupa acest oraș dușman și a îndepărta oștirile dace. Mai multe triburi, gete și iazige se supun lui Traian. Arele gete, ce am văzut că locuiau în Valachia, sunt îmbrăcate ca și Dacii, iar Iazigii poartă niște haine până la talie strânse pe corp și terminate printr-o fustă lungă
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
râul pe podul amintit, soldații romani dau peste un lan de grâu, pe care-l seceră pentru a-și face proviziuni. Aceasta ne arată că armata înainta către capitala Daciei pe la sfârșitul lui iunie 105. Ajungând legiunile înaintea unui oraș dac întărit, parte dintre apărători erau de părere a se supune, parte a se împotrivi. Se naște de aici o ceartă îndestul de vie în sânul garnizoanei, care aruncă și mai curând orașul în mâinile Romanilor. Orașul luat se vede a
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
prin cea apuseană. Scopul lui Traian nu mai era acum de a scăpa pe poporul roman de un tratat înjositor, ci de a răpune statul și poporul Dacilor. De aceea când Decebal speriat de defecțiunea tot mai deasă a triburilor dace, oferă pacea lui Traian, acesta îi răspunde că să se predea el și armata sa în deplina lui voie. Supunere necondiționată sau moarte, iată alegerea pe care Traian o punea Dacilor. Deși unele triburi plecară grumajii lor sub jugul roman
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]