8,894 matches
-
Țara Sfântă a Maicii Domnului, respectiv a Mântuitorului lumii, Domnul nostru Iisus Hristos. Cultul protodac s-a împletit cu cultul ortodox al Sfintei Fecioare Maria, care la rându-i ca Fiică Preamărită este în mod expres Protectoarea și Izbăvitoarea Nemului dac nemuritor. Toate frumusețile Cerurilor, lumea dumnezeiască-Sfânta Treime, Aleasa Tatălui, Psaltirea Fiului și Mireasa Duhului, cu Harul și Iubirea Lor, cu Lumina și Pronia Lor, cu Graiul, cu Cuvântul, cu împlinirea Armoniei Lor divine și lumea angelică, cu slujirea și cântarea
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
la îmbrățișare, de la Dor la Iubire au preamărit-o pe cea Aleasă de Dumnezeu pentru Nașterea Fiului lui Dumnezeu-Mântuitorul lumii și pentru renașterea spirituală și mistică a Omenirii. Dar cel mai mult de pe pământ au iubit-o și o iubesc Dacii Ei liberi și nemuritori. Sf. Roman Melodul o binecuvântă: „Fecioara, astăzi, pe Cel mai presus de ființă naște și pământul, peștera, Celui neapropiat aduce: Îngerii cu păstorii slavoslovesc și magii cu steau călătoresc. Că pentru noi S-a născut Prunc
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
a lua botezul. Iar Ioan Botezătorul aflându-L pe deplin pe Cel pe care Îl cunoscuse de la Tatăl încă din pântecele maicii sale, cu frică și cu cutremur mare, coborându-și dreapta lui de pe cap: Referință Bibliografică: Gheorghe Constantin NISTOROIU - DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ / Gheorghe Constantin Nistoroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2192, Anul VI, 31 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Constantin Nistoroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
o imaginară ... a 11-a Poruncă biblică: „Simțeam/ cu fiece bătaie de frunză/ sub vântul tomnatic/ sufletele străbunilor mei/ înhămați eternei porunci/ a păstrării/ pământului sacru// Simțeam/ cum doream să rămân/ în vecie/ pe vârful bântuit de memorii/ alături de stafiile/ dacilor mei nesupuși.” („Sufletele străbunilor mei”) Petre Curticăpean aduce... „Ofrandă” cititorului o selecție din volumele editate sau în curs de apariție. Ar fi putut foarte bine să-și intituleze volumul „Cele mai frumoase poezii”, dar poate nu era chiar exact. Are
PRIETNUL PETRE CURTICĂPEAN- OGRANDA , ED.NICO, 2012 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Prietnul_petre_curticapean_ogranda_al_florin_tene_1350723715.html [Corola-blog/BlogPost/346446_a_347775]
-
atestată, încă înainte de 1421, din timpul lui Radu al II-lea, mai precis pe vremea lui Mircea cel Bătrân care la 20 mai 1388, când domnitorul dăruiește mânăstiri Cozia și satul Călimănești, “ dar dovezile arheologice ne duc până în epoca statului dac. Romanii, după cucerirea Daciei au durat în apropierea localității Călimănești două castre cu băi termale. Este de presupus că localitatea Călimănești s-a înjghebat prin secolele V-VII., d.H.,când obștea daco-romană, care avea o mare întindere, a început să
MIRAJUL OLTULUI -REVISTĂ DE CULTURĂ A ORAŞULUI CĂLIMĂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 by http://confluente.ro/_mirajul_oltului_revista_de_cultura_al_florin_tene_1338967183.html [Corola-blog/BlogPost/358194_a_359523]
-
ucigaș pe marele Ștefan și viteazul Mihai. Manelistul ideilor, un zeflemist cu creierul torturat de originalitate merită alintat ca un cârpaci al bășcăliei de turmă ... Altul mai breaz a prostit pe cei care-și iubesc părinții dragi ai moșilor noștri daci, iar câțiva șmecheri partizani au râs de toți butonând hoțește mesaje cu scop de ales pe cel mai mare ... TVR-ul nostru și-un ziar condus împing înainte carul prin noroiul de insulte, făcând joacă din demnitate, sondaj neconcludent dres
CEL MAI MARE ROMÂN, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cel_mai_mare_roman_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/355422_a_356751]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > URMAȘ DE DAC Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 1906 din 20 martie 2016 Toate Articolele Autorului Dezamăgit de măști Însuflețit de viață Dezamăgit de semeni Însuflețit de timpul ce-l port în spate Dezamăgit de unii Însuflețit de alții Dezamăgit de
URMAŞ DE DAC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1458463616.html [Corola-blog/BlogPost/384165_a_385494]
-
începe a mi se zbate Dezamăgit de suflete despuiate Însuflețit de inimi de copii nevinovate Dezamăgit de minți întortocheate Însuflețit de claritate Dezamăgit de prea lungă trădare Însuflețit de credință și dreptate Dezamăgit de nepăsare Însuflețit de GRAIul meu de DAC Dezamăgit de uneltiri ce se tot fac Însuflețit de PLAIul meu natal. Referință Bibliografică: Urmaș de DAC / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1906, Anul VI, 20 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile
URMAŞ DE DAC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1458463616.html [Corola-blog/BlogPost/384165_a_385494]
-
minți întortocheate Însuflețit de claritate Dezamăgit de prea lungă trădare Însuflețit de credință și dreptate Dezamăgit de nepăsare Însuflețit de GRAIul meu de DAC Dezamăgit de uneltiri ce se tot fac Însuflețit de PLAIul meu natal. Referință Bibliografică: Urmaș de DAC / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1906, Anul VI, 20 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
URMAŞ DE DAC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1458463616.html [Corola-blog/BlogPost/384165_a_385494]
-
nu pleca, nu acum, Pentru că te iubesc, ca și atunci când, Eram tânăr și inocent. Împreună, lumina iubirii Am purtat atâta vreme, Încât nu vreau să pleci, Iar dacă ar fi s-o faci, Niciunde n-ai să mă găsești, Si dac`-ai vrea... Te iubesc și nici nu mai știu De câte ori, aceste vorbe ți le-am spus, Că aș putea să-ți cânt, acelasi, te iubesc ! Bad Ischl, Austria 29 sept 2014 Referință Bibliografica: Același, te iubesc / Coști Pop : Confluente Literare
ACELASI, TE IUBESC de COSTI POP în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/costi_pop_1416770804.html [Corola-blog/BlogPost/371840_a_373169]
-
a științei, cărți populare pentru pătrunderea informației în masele populare largi; • Caracterul erudit: cărturarii iluminiști au depus eforturi pentru trezirea conștiinței naționale în următoarele domenii: • Istoria: au încercat să impună ideea originii pur latine a poporului român, vehiculînd teoria exterminării dacilor: -Samuil Micu, Istoria și lucrurile și întîmplările românilor - cuprinde idei moderne, iluministe, dar relatează sec evenimentele sau copiază pasaje întregi din cronici; -Gheorghe Șincai, Hronica românilor și a mai multor neamuri - dovedește mai mult spirit critic și o informație mai
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471861984.html [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
trăia o comună Toți bine cu voie bună...” din „Verșul buciumanilor” Multe meșteșuguri s-au păstrat generații de-a rândul în familiile românilor, dar unul dintre cele mai vechi, pentru care erau bine cunoscuți în lumea întreagă și strămoșii noștri daci, era meșteșugul de aurar. N-au fost aurari mai vrednici în România secolului XlX decât aurarii din Munții Apuseni, care, în bunăstarea lor n-au uitat niciodată să lase în urmă nenumărate fapte de suflet și amintiri care să le
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1485689256.html [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
mare, Oricine cu adultă suflare, Își va da mâna cu mână, Să joace hora română, Să simtă românește, De-o simți ardelenește Sau o fi moldovenește, Ori de-aci, dobrogenește, Sau chiar și oltenește, Ori mai bănățenește, Asta-i hora dacului român, Ei toți pe-acest loc rămân...! De-o fi ventricolu țării, Sau o fi atriumul uitării? Simt toți la fel în cântec, Cum ei pe dracul sfârtec, Se-ncolacește-n el de ciudă, Se-nbolnăvește și de ciumă, Că n-are cum
HORA DACĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1480548038.html [Corola-blog/BlogPost/361050_a_362379]
-
Zilei > EVENIMENT EXCEPȚIONAL Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 636 din 27 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU EVENIMENT O NOUĂ DESCOPERIRE SENZAȚIONALĂ, ÎN TIMPUL EXCAVĂRILOR DE LA TURDAȘ! ÎNSCRISURI DACICE PE UN TROVANT! MIRCEA CHELARU: „Pietrele dacilor au început să vorbească din nou” Da! am fost acolo! Vă trimit în premieră absolută ceea ce am văzut la Turdaș (n.n. - luni, 24 septembrie 2012), pe traseul excavațiilor autostrăzii. Am fost cu prof. Victor Crăciun și senatorul Avram Crăciun, alăturat
EVENIMENT EXCEPŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment_exceptional_al_florin_tene_1348774169.html [Corola-blog/BlogPost/365814_a_367143]
-
în trecutul nu prea îndepărtat, ardelenii așezau uneori trovanți în cimitire la căpătâiele celor dragi”. Specialiștii vor afla, cu siguranță, vârsta pietrei vii și noima cuvintelor scrise în urmă cu... - e o simplă presupunere - peste cinci milenii, de strămoșii noștri daci. MARIANA CRISTESCU Referință Bibliografică: Eveniment excepțional / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 636, Anul II, 27 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
EVENIMENT EXCEPŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment_exceptional_al_florin_tene_1348774169.html [Corola-blog/BlogPost/365814_a_367143]
-
din 17 martie 2011. Pe data de 4 septembrie 1997 soseam la Chișinău să-mi întîlnesc un prieten, Tudor Panțîru - fostul Ambasador al Republicii Moldova la Națiunile Unite. L-am cunoscut pe Andrei Vartic, de profesie fizician-spectroscopist, un pasionat al istoriei dacilor, care-mi spunea: „Este trist să stai de vorbă cu “profesori universitari în arheologie” care sapă tot cu lopata veche de 20-40-100 de ani și nimic altceva, menținînd cercetarea arheologică, în România, pe poziții aproape paukeriste, negînd or refuzînd să
NAPOLEON SĂVESCU by http://confluente.ro/articole/napoleon_s%C4%83vescu/canal [Corola-blog/BlogPost/348710_a_350039]
-
mulți - ... Citește mai mult Pe data de 4 septembrie 1997 soseam la Chișinău să-mi întîlnesc un prieten, Tudor Panțîru - fostul Ambasador al Republicii Moldova la Națiunile Unite. L-am cunoscut pe Andrei Vartic, de profesie fizician-spectroscopist, un pasionat al istoriei dacilor, care-mi spunea: „Este trist să stai de vorbă cu “profesori universitari în arheologie” care sapă tot cu lopata veche de 20-40-100 de ani și nimic altceva, menținînd cercetarea arheologică, în România, pe poziții aproape paukeriste, negînd or refuzînd să
NAPOLEON SĂVESCU by http://confluente.ro/articole/napoleon_s%C4%83vescu/canal [Corola-blog/BlogPost/348710_a_350039]
-
de pământ Caut să vorbesc c-un sfânt, Sfântul sfi nților răspunde Cu rugăciuni furibunde. La hotarul apelor, Imperiul agapelor, Bubuie din rărunchi tunul, Neptun face pe nebunul. MARȘUL UNIRII Am pornit Marșul Unirii Marșul dorului de țară Fii de daci și-ai nemuririi Peste-o vatră milenară. Am pornit marșul dreptății Pentru patria străbună Pe Câmpia libertății Fi-vom iarăși împreună Am pornit marșul unirii Fiii lui Mihai Viteaz Prin frăția ancestrală Visul de UNIRE-i treaz Bucureștiul, Chișinăul Două
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1390131939.html [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
pornit marșul unirii Peste munți, veniți cu noi, Actul drept al re-ntregirii Este-un crez pentru eroi Au pornit în marș magistru Steaguri păzite de astre De la Tisa pân' la Nistru Roșii, galbene, albastre. Poartă steagul re-ntregirii Tinerii urmași de daci, Țelul sfânt al reunirii Le va da viteaz cârmaci. Au pornit marșul unirii Ape clocotesc prin veac, Cântă imnul nemuririi Toți răzeșii lui Novac Au venit de la Tighina Flamurile re-ntregirii Să-și găsească rădăcina Și fi lonul nemuririi. Ne-am
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1390131939.html [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
găsească rădăcina Și fi lonul nemuririi. Ne-am prins în Hora Unirii Să scăpăm Țara de hoți Căci ne cere legea fi rii Să-i judecăm pe netoți. LIMBA STRĂMOȘEASCĂ Noi vorbim pe vechi meleaguri Limba noastră cea română Slova dacilor de veacuri Ne e mamă și stăpână. Într-o lume fără moarte Ne-a unit dorul de țară Buchisind a vieții carte Într-o limbă milenară Ni se spune-n zodiacuri Începând cu Tărtăria Limba dacilor prin veacuri S-a-nfrățit cu
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1390131939.html [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
noastră cea română Slova dacilor de veacuri Ne e mamă și stăpână. Într-o lume fără moarte Ne-a unit dorul de țară Buchisind a vieții carte Într-o limbă milenară Ni se spune-n zodiacuri Începând cu Tărtăria Limba dacilor prin veacuri S-a-nfrățit cu veșnicia! Raze duc pe-ntins de zare Sufl et dac născut din glie Și-au impus spre ascultare Graiul lui pentru vecie Pomenim spre nemurire Slova eminesciană Și cu gând la re-ntregire Slăvim limba daciană. Mândri
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1390131939.html [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
zare Sufl et dac născut din glie Și-au impus spre ascultare Graiul lui pentru vecie Pomenim spre nemurire Slova eminesciană Și cu gând la re-ntregire Slăvim limba daciană. Mândri, noi rostim în lume Limba noastră cea străbună Grai de dac, grai cu renume Ocrotit să nu apună. PLAIURI OLTENEȘTI Reculeg din amintiri Cântece de haiducie Țara-i plină de străini Olteni de mai sunt o mie Câmpuri pline de scaieți Se întind spre nesfârșit Satu-i plin de târgoveți Cerul s-
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1390131939.html [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
pe geto-daci, ca popor locuind în ținuturile de miază-noapte ale Europei, mai exact în teritoriul carpato-danubiano-pontic, adică în ținuturile locuite azi de români. De pildă, din descrierile lui Strabon, aflăm - pe langă datele geografice - și despre felul cum arătau bărbații daci, care erau de statura înaltă, „lați în umeri” și aveau „pumnii că ciocanele de spart ziduri” prin urmare, bărbații daci erau înalți și robuști, aveau în general, pielea de culoare deschisă, ochii albaștri și părul blond-roșcat. Populația Daciei era compusă
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
azi de români. De pildă, din descrierile lui Strabon, aflăm - pe langă datele geografice - și despre felul cum arătau bărbații daci, care erau de statura înaltă, „lați în umeri” și aveau „pumnii că ciocanele de spart ziduri” prin urmare, bărbații daci erau înalți și robuști, aveau în general, pielea de culoare deschisă, ochii albaștri și părul blond-roșcat. Populația Daciei era compusă din nobili, oameni liberi și sclavi. Principalele documente asupra costumelor dacice atestă și unele deosebiri de rang. Nobilii aveau dreptul
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
lung „capillati”. O altă deosebire a ținutelor nobililor era centura decorată cu o pafta ornamentala la care era atașată sabia. Diverse izvoare iconografice și surse literare ajunse pînă în zilele noastre, permit reconstituirea unei imagini veridice despre costumul strămoșilor noștri daci. Cele mai importante surse de studiere a costumului dacilor rămîn a fi metopele monumentului triumfal de la Adamclisi (Dobrogea), basoreliefurile Columnei lui Traian (Romă) precum și fragmente de stele funerare descoperite pe teritoriul Daciei, cum sunt cele de la Costești-Blidaru, din cimitirul de la
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]