806 matches
-
acea perioadă în peste 50 de sate din Țara Hațegului, fiind nominalizate satul Livadia și localitățile din apropiere Baru, Pui, Ponor și Râu Bărbat. Cercetările arheologice și istorice au găsit vestigii ale civilizației din epoca dacică, urme ale confruntărilor militare daco-romane și a stăpânirii romane în Dacia (5a). Istoricul Radu Popa în lucrările sale “Cetățile din Țara Hațegului (1972) și “Începuturile Evului Mediu românesc în Țara Hațegului (1988) a făcut o descriere detailată a războaielor românilor conduși de Traian împotriva dacilor
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
referiri la agricultura din perioada romană practicată în satele din zonă sau despre urme ale vilelor rustice găsite (la Râu Alb și Ohaba Ponor). De asemenea în lucrarea scrisă de I.Lazăr (5) sunt analizate formele de organizare ale populației daco-romane care s-au constituit după retragerea stăpânirii romane (274 d.Hr.), mai ales în secolele de la sfârșitul mileniului I și începutul mileniului II și anume de obști teritoriale libere (existente pe întreg cuprinsul Transilvaniei). Aceași autori descriu tehnicile întâlnite în
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Siliște”, aflat la nord de satul Gutinaș, cuprinde urmele unor așezări din neolitic, Epoca Bronzului, epoca daco-romană (secolele al II-lea-al III-lea e.n.), epoca migrațiilor (secolele al IV-lea-al VII-lea) și din secolele al XVI-lea-al XVII-lea; și situl arheologic de la „Piscul Corbului” de la marginea de vest a satului Viișoara, unde
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este situl arheologic de „Pe Tablă”, aflat în marginea de vest a satului Lichitișeni, sit ce cuprinde urmele unor așezări din eneolitic (cultura Cucuteni); Epoca Bronzului târziu (cultura Noua); epoca daco-romană (secolele al III-lea&ndas;al IV-lea); și Epoca Medievală Timpurie (secolele al IX-lea-al X-lea).
Comuna Vultureni, Bacău () [Corola-website/Science/300712_a_302041]
-
pietre de măcinat, unele dintre acestea confirmând faptul că pe valea Cașinului se găseau așezări omenești încă de mai bine de 3000 de ani. După ce Dacia a fost cucerită de către Imperiul Roman, și pe valea Cașinului s-au format așezări daco-romane. O poveste populară locală și adevărată spune că: "Acum un secol, în timp ce își desfunda cu plugul un teren din islazul său situat sub coasta dealului Stânii, Maria Vizitiu, o femeie din cotul Vlașca, a descoperit o oală de lut ars
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Maria Vizitiu, o femeie din cotul Vlașca, a descoperit o oală de lut ars (anforă), plină cu 85 de monede de argint. Acestea au fost înmânate unui institut Academiei Române din București". Acele monezi sunt o mărturie care dovedește existența așezărilor daco-romane de pe valea Cașinului. La data de 15 martie 1410, Alexandru cel Bun dăruiește prin hrisovul de la Suceava, lui Ghelebi Miclouș și fiilor săi, Domoncuș, Blaj și Iacob, pentru munca cinstită asupra țării, șase sate: Cașin, Ohtuz, Grozești, Stănișorești, Lăslăuani și
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Macedoniei, Antonious Hybrida. Între 29-28 i.en., bastarnii, conduși de regele Deldo, au pătruns în Moesia. În bătălia de pe răul Cebros sunt înfrânți de M. Licinius Crassus și aliatul lui, Rholes, conform lui Cassius Dio. Aceștia au participat la războaiele daco-romane, căci apar figurati pe Columna lui Traian și pe monumentul de la Adamclisi. Țară lor de origine era între Oder și Elba. Au migrat policentric, și apo succesiv, coborând pe Vistula, Nistru și Nipru. Se găsesc elemente de cultură materială bastarnica
Bastarni () [Corola-website/Science/300735_a_302064]
-
la vest cu satul Zoreni iar la nord-vest cu Sălcuța. Clima localității Sânmihaiu de Câmpie este temperat-continentală, cu veri mai umede și relativ călduroase, iar iernile puțin uscate și relativ reci. Temperatura medie multianuală este de 9-10 ° C. Așezare rurală daco-romană. Prima atestare documentară este din anul 1329
Sânmihaiu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300890_a_302219]
-
artistice cu prestigiu național, multe formații, printre care cea de dansuri bărbătești, formația de căiuți, grupul vocal și altele, participând la numeroase festivaluri folclorice interne și internaționale. Localitatea Tudora este o importantă vatră folclorică, cu datini și obiceiuri de origine daco-romană. Jocul căiuților și al caprei, jocul urșilor și al mascaților, colindele și urăturile sunt obiceiuri care fac deliciul localnicilor și al oaspeților satului, de la Crăciun la Anul Nou. În comuna Tudora se găsesc două biserici și se află în construcție
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
cu anul 480 au intreprins numeroase incursiuni spre Transilvania, fie pe Culoarul Mureșului, fie pe Poarta Meseșană. Dar tot ei întemeiază și primele formațiuni prestatale. În aceste condiții, cetățile erau distruse sistematic pentru a împiedica o eventuală rezistență a locuitorilor daco-romani, dar terenurile agricole erau în continuare cultivate, iar așezările mici se puteau reface rapid. În secolul al VI-lea sosesc slavii. De la ei a rămas numele actual al comunei și rîului pe care este așezată, care în slava veche însemna
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
d.Chr., în timpul domniei împăratului M. Antonius Gordianus, templul a durat până în jurul anului 255 d.Chr., când a avut un sfârșit violent prin foc, jaf și distrugere sistematică, dupa cum precizează arheologul N. Gudea în lucrarea: “Porolissum. Un complex daco-roman la marginea de nord a Imperiului roman”. O istorie interesantă a avut-o templul zeului Liber Pater, care a suferit mai multe transformări în timp, în funcție de credința locuitorilor din municipiu. Situat în marginea drumului roman ce făcea intrarea în castru
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
Măgura Pristoaselor), situată deasupra satului Năvodari Cimitirul Vechi, situat la răsărit de măgură , Măgura Vânătorilor situată deasupra comunei Vânători, Găvanul Sârbilor situat În nord vestul satului Măgura Luciei situată la sud de comuna Seaca, în jurul Lacului Lucia. După sfârșitul războaielor daco-romane, o parte a Daciei a fost transformată în provincie romană. Cea mai mare parte a Munteniei, nu a intrat sub stăpânirea romană. Evident, administrația romană a făcut să prospere (economic, limbă, deprinderi, obiceiuri etc.) partea cucerită a Daciei. Dar, dorința
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
mii de ani. Datorită faptului că pe aceste locuri trecea singura cale de comunicare dintre Transilvania și Muntenia se presupune că pe aici au trecut armatele romane conduse de împăratul Traian, în drumul său spre Sarmisegetuza, în al doilea război daco-roman. Ținutul Loviștei fiind situat într-o regiune muntoasă, este străbătută de nenumărate văi, pâraie, izvoare toate făcând parte din bazinul Oltului. Un din cele mai însemnate văi din Loviștea este Boia, care izvorăște din versantul sudic al masivului Scara-vecin cu
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
față cu o poartă de lemn. Cetatea de la Costești a fost reședința unora dintre regii geto-daci. Situată la intrarea în valea apei Grădiștea, centrul de la Costești a constituit principalul avantpost al capitalei dacice de la Grădiștea Muncelului. Distrusă în timpul primului război daco-roman, în 102 p. Chr., cetatea a fost grabnic refăcută și apoi definitiv distrusă și apoi abandonată în anul 106 p. Chr., odată cu cucerirea Daciei de către romani. Ruinele ei au servit drept carieră de piatră pentru construirea castrului de la Bucium [C.P.
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
remarcată existența aici a unui sanctuar circular cu stâlpi de piatră, descoperit pe terasa a IV-a. El a fost distrus, ca și așezarea, în urma unui mistuitor incendiu ce a avut loc, foarte probabil, în timpul celui de-Al Doilea Război Daco-Roman (105 - 106 d. Hr.). Primul pe care vizitatorul îl întalnește este sanctuarul aflat în interiorul fortificației și este orientat pe direcția NE - SV. El era constituit din 4 șiruri de cate 15 coloane. În cazul acestui edificiu, nu toate coloanele de
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
a sanctuarului, în zona unde stanca masivă urcă mult, lăcașurile de sprijin ale coloanelor au fost amenajate în ea.Cercetările întreprinse în anul 1977 au dovedit ca acest sanctuar a fost demontat de către daci în preajma celui de-al doilea razboi daco-roman, probabil distrus la acea dată. De la acest sanctuar, se coboară o mică pantă, pentru a ajunge pe o terasă de pe latura nordică a dealului, unde găsim un alt sanctuar descoperit imediat după începerea săpaturilor în cetate. El este situat în afara
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
fost găsite lângă satul Crișeni un tezaur de 82 de monezi de argint, monezi realizate foarte bine. Pe granița comunelor Mociu și Suatu au fost găsite două morminte de inhumație aparținând secolului IV e.n., unul dintre ele aparținând unui provincial daco-roman. Prima atestare documentară datează din anul 1219, localitatea fiind menționată sub numele ""villa Mochy"" în Registrul de la Oradea drept sat arondat la cetatea Dăbâca. Această menționare a satului a dus la estimarea apariției sale undeva în secolul X. Apare ulterior
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
N a așezării. Biserică cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” construită în anul 1854. Situl DJ-l-s-B-07896; Piscul cu Jidovi, așezare din epoca pietrei ce corespunde culturii Verbicioara, la 1.5 km NE de așezare într-o zonă împădurita. Situl DJ-I-s-B-07895; Cetatea daco-romană de la Godeni - La Pleașa, secolul ÎI - III Localitatea se află la o altitudine de 180 - 220 metri și este mărginit la Vest de răul Amaradia, la Est de dealul Muierii, la Nord de satul Spineni și la Sud de localitatea
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
din români, dar care cetățeni la origini au cea mai diversă paletă etnică: sârbi ( familiile Iovan, Linca, Ștefan, Stoian ), bulgari ( familiile Trandafir, Petcu, Nicola ), evrei ( familiile Luță , Stan - care la origini era Stein, Țană - care inițial era Zahner ) și bineînțeles daco-romani. De menționat că tentativele etnicilor rromi de a se așeza în Palilula au fost zădărnicite de-a lungul timpului prin referendumuri locale, totuși au fost acceptați să se așeze la periferiile satului foarte puțini țigani nevorbitori de limba rromani care
Palilula, Dolj () [Corola-website/Science/300410_a_301739]
-
-al II-lea î.e.n.) și din Evul Mediu Timpuriu; situl de la „Malul Molescului” (1 km nord de Prundu) cu așezări din aceleași două perioade; situl de la „Lacul Greaca” cu așezări din neolitic (cultura Gumelnița), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și secolele al VIII-lea-al IX-lea (Evul Mediu Timpuriu); așezarea din secolul al IX-lea aflată la 2 km vest de Puieni spre satul Pietrele; și așezarea medievală timpurie de la marginea de sud a satului Puieni. Celălalt obiectiv
Comuna Prundu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300442_a_301771]
-
în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Unul dintre ele este situl arheologic din „Grădina IAS” de la est de satul Herăști, sit ce conține o așezare neolitică atribuită culturilor Boian și Gumelnița, și o necropolă daco-romană din secolul al IV-lea e.n. Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură conacul Stolojan (1900) de lângă podul de peste Argeș și curtea Stolojan (secolul al XIX-lea), aflată în colțul sud-vestic al curții Năsturel-Herescu, și cuprinzând casa Stolojan
Comuna Herăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300436_a_301765]
-
din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl din „Valea Gurbanului” (din spatele școlii din Ghizdaru până la 2 km vest de sat) cuprinde așezări din epoca daco-romană (cultura Cerneahov, secolul al IV-lea e.n.), perioada Latène (secolele al III-lea-al II-lea î.e.n.) și Evul Mediu Timpuriu (secolele al VIII-lea-al IX-lea); situl de la „Fundul Gurbanului” (aflat pe un bot de deal, la 500
Comuna Stănești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300445_a_301774]
-
la Roma. Pentru a-și proteja micile avuții, romanii rămași și amestecați cu băștinașii traco-daci le ascundeau la marginea castrelor și a așezărilor fortificate. Așa s-a întâmplat, foarte probabil, și la Dobridor. C. Nicolaescu-Plopșor a găsit urme de locuințe daco-romane la Moțăței la Măgura Zarafului de pe Valea Coțobâțului care se află la numai 0,5 km de vatra satului Dobridor. Este posibil ca așezarea de la Dobridor să fie însă chiar mai veche decât sălășuirea romano-dacică. Aproximativ în același spațiu geografic
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov că monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice situl de la Crețuleasca, aflat pe malul drept al râului Pasărea, în marginea vestică a satului, cuprinde o așezare geto-dacică, una daco-romană, una din secolele al III-lea-al IV-lea e.n. și una din secolele al IX-lea-al X-lea; situl de la Ștefăneștii de Jos, aflat în marginea de nord-est a satului, cuprinde așezări din Epoca Bronzului, epoca geto-dacică și
Comuna Ștefăneștii de Jos, Ilfov () [Corola-website/Science/300511_a_301840]
-
-al XI-lea din curtea fostei SMA din Petrăchioaia; așezarea din Epoca Bronzului de lângă podul peste Mostiștea; situl de la Surlari, cu așezări din Epoca Bronzului (culturile Tei și Coslogeni), geto-dacică (secolele al III-lea-al II-lea î.e.n.), și cea daco-romană; și situl de la Vânători, cuprinzând așezări din perioada geto-dacică, secolul al VI-lea, secolele al IX-lea-al XI-lea și secolul al XVI-lea. Celelalte patru monumente sunt clasificate ca monumente de arhitectură. Ele sunt biserica „Sfântul Nicolae” din
Comuna Petrăchioaia, Ilfov () [Corola-website/Science/300507_a_301836]