944 matches
-
de ispășire adusă lui Dumnezeu în numele neamului nostru. La despărțire, mă învăluia în lumina albastră a ochilor și a unui zâmbet discret, care nu s-a transformat niciodată în râs, și-i îmbrăca fața aspră, tăiată în linii precise de dalta unui cioplitor ancestral al sufletului dacic. Măsura vieții lui era seriozitatea și gravitatea. În ziua când am plecat la Târgșor, luându-mi rămas bun de la dânsul, mi-a spus: Vezi că lumea cere de la noi totul. Așa ne vrea și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
rangă, dar era prea grea și prea mare ca să o pot lua cu mine în buzunarul fulgarinului, după cum socoteam eu c-ar fi necesar. Desigur îmi trecusem în revistă și propriile instrumente, ridicol de sărăcăcioase: șurubelnițe, dar nici un fel de daltă, și numai un ciocan mic „pentru domnișoare“. Acum, în amurgul târziu, scormoneam de zor, la lumina unei lumânări, într-un spațiu pe care-l descoperisem în spatele chiuvetei și care părea să fie o ascunzătoare pentru felurite obiecte. Scotocind prin lemnăria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
dar era sigur în septembrie 1957. A dat ordin să ne ducă la izolare... s-a întors și a plecat. Istrate și ceilalți l-au însoțit. A rămas un gardian cu noi și după puțin timp au venit meseriașii cu dălțile și cu ciocanele, ne-au scos lanțurile și jugurile de la mâini și ne-au dus la izolare. Acolo am făcut izolarea aceea cu mâncarea la trei zile și cu apa caldă două zile la rând, după care am ajuns la
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Regeneratoare Agregate hidroelectrice ATE-1 Motor electric monofazat Blocuri de granit seria 4AMAT-80 Plase Creioane mecanice Freze Flomaster Freze disc Țesături de sticlă electroizolatoare Scule de netezire LSE-105/130 Burghie cilindrice Țevi flexibile electroizolatoare-TKSM Pastile din aliaj dur Țevi flexibile electroizolatoare-TKR Dălți de alezat Profile și benzi de sticlă Conectoare electrice plastică - SPP - EP Demaroare magnetice Țevi din sticlă plastică TSP-EU Întrerupători automați Țesătură lăcuită Relee termice electroizolatoare LSD-30 Mandrine de strung ST-160 Panglică adezivă Palan electric TZ-8511-561 electroizolatoare LSEPL Lanțuri de
PROTOCOL din 18 septembrie 1992 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Kirgizstan cu privire la schimburile de mărfuri şi plăţile pe anul 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129428_a_130757]
-
W 1 buc. 79 286. C286 Compresor 100 l, 2 CP, debit aer 245 l 1 buc. 327 287. C287 Computer personal (vezi lista-anexa) ───────────────────────────────────────────────────────────���──────────────────── ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Valoarea crt. Codul Denumirea U.M. în vama (euro) ───���──────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. D001 Dalta de mână 1 buc. 3 2. D002 Decodor de culoare, pentru televizor 1 buc. 9 3. D003 Deodorant pentru încăperi, spray 250 ml 1 buc. 6 4. D004 Deschizător de conserve, manual 1 buc. 6 5. D005 Deschizător de conserve
ORDIN nr. 687 din 17 aprilie 2001 pentru aprobarea valorilor în vamă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134193_a_135522]
-
2 25. Recipient pentru dezinfectarea instrumentarului folosit la pacienți cu antecedente de hepatită acută tip B și C 1 26. Recipiente pentru dezinfectarea instrumentarului folosit în cabinetul stomatologic 3 (un set) 27. Excavatoare duble 15 28. Fuloare dentare 10 29. Dălți dentare 2 30. Chiurete alveolare 3 31. Forfecuța chirurgicală 1 32. Linguri standard pentru amprenta 10 (5 perechi) 33. Matrice circulară 1 34. Portmatrice 1 35. Cuțit pentru ceară 1 36. Spatula de malaxat materialele de amprenta 1 37. Bol
ORDIN nr. 653 din 25 septembrie 2001 (*actualizat*) privind asistenţa medicală a prescolarilor, elevilor şi studenţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138561_a_139890]
-
sau părți de mașini-unelte; nicovale; forje portative; polizoare cu batiuri, manuale sau cu pedala: 8205.10.00 - Unelte și scule de găurit de filetat sau de tarodat - 25 8205.20.00 - Ciocăne, baroase și maiuri - 25 8205.30.00 - Rindele, dălți și unelte similare de tăiat, pentru prelucrarea lemnului - 25 8205.40.00 - Șurubelnițe - 25 - Alte scule și unelte de mână (inclusiv diamante pentru tăiat geamuri): 8205.51.00 -- De uz gospodăresc - 25 8205.59 -- Altele: 8205.59.10 --- Unelte pentru
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
Creangă, 9), „Atunci iedul de sub chersin, să nu tacă? îl păștea păcatul și-l mânca spinarea, sărăcuțul!” (I. Creangă, 137), „A fost, fără îndoială, un vânător inspirat și a știut să mânuiască bine arcul și săgețile artistul subt a cărui daltă s-a mlădiit statua Dianei de la Luvru...” (Al. Odobescu, 173) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" Sub aspect structural, enunțul de bază poate fi un enunț sintactic, o frază sau o propoziție. Enunțul incident poate avea orice natură și orice dezvoltare: • unități
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Plimbându-ne „Prin grădina sufletului”, din spatele rimelor sau nerimelor sale se aude mereu susp inul ori geamătul propriu. Poetul se dovedește a fi un sculptor de suflete care folosește o unealtă cu totul diferită, deoseb ită, acc esibilă numai lui „dalta vinului”: „Cu dalta vinului / am cioplit în zidurile / sufletești ale semenilor mei”. („Cu dalta vin ului”). Se confundă cu via, cu strugurii, cu butucii, din marea lui dragoste pentru meserie, pentru îndeletnicirea care i-a adus atâta satisfacție. („Eu sunt
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
grădina sufletului”, din spatele rimelor sau nerimelor sale se aude mereu susp inul ori geamătul propriu. Poetul se dovedește a fi un sculptor de suflete care folosește o unealtă cu totul diferită, deoseb ită, acc esibilă numai lui „dalta vinului”: „Cu dalta vinului / am cioplit în zidurile / sufletești ale semenilor mei”. („Cu dalta vin ului”). Se confundă cu via, cu strugurii, cu butucii, din marea lui dragoste pentru meserie, pentru îndeletnicirea care i-a adus atâta satisfacție. („Eu sunt strugure, eu sunt
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
inul ori geamătul propriu. Poetul se dovedește a fi un sculptor de suflete care folosește o unealtă cu totul diferită, deoseb ită, acc esibilă numai lui „dalta vinului”: „Cu dalta vinului / am cioplit în zidurile / sufletești ale semenilor mei”. („Cu dalta vin ului”). Se confundă cu via, cu strugurii, cu butucii, din marea lui dragoste pentru meserie, pentru îndeletnicirea care i-a adus atâta satisfacție. („Eu sunt strugure, eu sunt butuc”) „Cu arcușul viei și al vinului / Arunc urâtul din cămară
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și nu primește decât fapta bună. Văd bine că gre‑ șit‑am împreună și eu și fantezia mea deșartă, ce idol și monarh făceam din artă și tot ce mintea vrea spre rău nebună. Nu‑mi dă odihnă pensula, nici dalta ci doar Acel ce pentru îmbrățișare spre noi desface brațele pe cruce 16. Pentru Michelangelo nu conta vârsta, nici nu a fost afectat de acest lucru fiindcă puterea sa de caracter precum și viața sa au rămas neschimbate. De altfel, Vasari
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
operă, David care se află la Florența este de proporții mari depă‑ șind dimensiunile umane și se spune că își are originea într‑un bloc imens de marmură adus acolo de un sculptor care după ce‑i dăduse câteva lovituri de daltă îl abandonase în curtea unui șantier. Lui Michelangelo i se încredințează această marmură cu condiția să facă din ea o statuie. Această statuie va fi Da‑ vid, învingătorul lui Goliat așa cum știm din Biblie; nu adolescentul gingaș pe care și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
și nu primește decât fapta bună. Văd bine că gre‑ șit‑am împreună și eu și fantezia mea deșartă, ce idol și monarh făceam din artă și tot ce mintea vrea spre rău nebună. Nu‑mi dă odihnă pensula, nici dalta ci doar Acel ce pentru îmbrățișare spre noi desface brațele pe cruce 16. Pentru Michelangelo nu conta vârsta, nici nu a fost afectat de acest lucru fiindcă puterea sa de caracter precum și viața sa au rămas neschimbate. De altfel, Vasari
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
operă, David care se află la Florența este de proporții mari depă‑ șind dimensiunile umane și se spune că își are originea într‑un bloc imens de marmură adus acolo de un sculptor care după ce‑i dăduse câteva lovituri de daltă îl abandonase în curtea unui șantier. Lui Michelangelo i se încredințează această marmură cu condiția să facă din ea o statuie. Această statuie va fi Da‑ vid, învingătorul lui Goliat așa cum știm din Biblie; nu adolescentul gingaș pe care și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
vol. I, p. 20. 442 Nicolae Murgu, Mugur Isărescu, Aurul. Mit și realitate, Editura Junimea, Iași, 1981, p. 10. 443 ,,Când o persoană merge la piața din Birmania, spune Bastiat, trebuie să aibă o piesă din argint, un ciocan, o daltă corespunzătoare și greutăți. "Cât de mult face această oală?" "Arată-mi banii!" răspund vânzătorii și după ce inspectează bunurile celuilalt stabilesc prețul sau greutatea. Apoi furnizorul oferă cumpărătorului o nicovală și lovește bucata de argint până când consideră că au ajuns la
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Bordeiul meu era pe Valea lui Stan, într-o margine de prăpastie.” Din disperare, ultimul haiduc cioplea cruci din lemn de prun. Raze roșcate pâlpâie mat în crucifixul sfințit prin suferință. Lemnul dă glas de departe, în litere săpate cu dalta. “Pomenește-mă, Doamne, în împărăția Ta!” - Aici, am pus Soarele, chiar în centru, pe cruce, unde stă de obicei capul Sfântului. Blajinul, caprele de târlă, vânzarea Într-o duminică, au venit niște capre de târlă până la bordei. Copiii strigau și
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
arghezian conduce la recunoașterea viziunii țărănești despre lume. După experiența unei tinereți agitate de Întrebări și solicitări deconcertante, autorul „Cuvintelor potrivite” dă semne că și-ar fi regăsit un anumit echilibru prin reîntoarcerea la brazda strămoșilor săi. Versurile cioplite cu dalta În stânca rezistentă a materii verbale, realizează prima oară o viziunea lirică a celui mai mare poet al țărănimii noastre, trăitor o viață Întreagă la oraș, dar aspirând mereu spre universul moral al spațiului etnic oltenesc, Întrucât ipostazele lui sufletești
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fericire comună, oferită de întâlnirea perechii potrivite, de familie, copii, nepoți și sfârșit liniștit între ai săi. Dar artistul putea trăi alt gen de fericire, în momentele în care simțea substanța cuvântului vibrând sub pana sa precum statuia însuflețită sub dalta sculptorului Pygmalion, acela îndrăgostit de propria operă. Mitul antic sugerează că fericirea creației îl înalță pe om la plenitudinea actului demiurgic. Cînd îl auzea prin peretele prea subțire declamând și vorbind de unul singur în miez de noapte, Slavici (gazda
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
fericire comună, oferită de întâlnirea perechii potrivite, de familie, copii, nepoți și sfârșit liniștit între ai săi. Dar artistul putea trăi alt gen de fericire, în momentele în care simțea substanța cuvântului vibrând sub pana sa precum statuia însuflețită sub dalta sculptorului Pygmalion, acela îndrăgostit de propria operă. Mitul antic sugerează că fericirea creației îl înalță pe om la plenitudinea actului demiurgic. Cînd îl auzea prin peretele prea subțire declamând și vorbind de unul singur în miez de noapte, Slavici (gazda
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
care o zămislesc atent, sub îndrumările zânei cu păr azuriu, pe logodnica lui Pinocchio. „Dă o lovitură ușoară, ușoară! Acolo! Lângă tâmplă. Așa. Ia jos un strat, așa, nu mai gros ca o coajă de ou. Ajunge. Bun! Acum ia dalta cea mai mică. Așa. Aceea. Cioplește sub gene, așa! Încă puțin. Încet! Cu grijă. Încă puțintel. Lasă acum, fă în partea cealaltă. Așa, bine! Trebuie să fie preciși, simetrici. Și acum, fă-i gurița. Bagă de seamă! Observă modelul când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
gurița. Bagă de seamă! Observă modelul când stă serios. Vezi? Are forma unui arc. Așa! Cu multă grijă, dă-i grație și expresie. Buzele trebuie să aibă, în colțurile gurii, zâmbetul care stă să apară. Așa! Foarte bine. Acum, ia dalta, nu aceea, ia-o pe cealaltă, măsura doi, așa, aceea, și fă-i gropița de sub năsuc. Fii atent, nu prea mult. Așa, așa! O, stai! Bine, foarte bine. E o bomboană!“ Da, știu, m-am eschivat de data asta. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
stai! Bine, foarte bine. E o bomboană!“ Da, știu, m-am eschivat de data asta. Nu e cu adevărat o poveste. Sunt eu și-atât. Dar dacă n-aș ști că nu se poate decât în vis, aș lua o daltă măsura doi și-aș ciopli, câte puțin, în fiecare dimineață în care mi-e dor, o fetiță cu ochi mari care să-și ia copilăria de la început. Ugo Scotti-Berni, Logodnica lui Pinocchio, Editura Ion Creangă, București, 1978. În românește de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
caractere tipografice, dar adevărata tehnică a gravurii în metal era taille-douce. În loc să se păstreze desenul îndepărtîndu-se materia care îl înconjura, ca în taille d'épargne, artistul grava direct desenul în suprafața unei plăci de metal (cupru în general) cu o daltă. Dar, pentru a tipări o gravură în taille-douce, era necesară o presiune mai mare, deoarece cerneala era în șanțuri; deci nu se putea asambla în aceeași formă cu caracterele tipografice unse cu cerneală pe partea în relief; trebuia așadar să
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
a fost tehnica taille-douce. Înainte, plăcile de aramă erau turnate, apoi suprafața lor era ridicată sau bătută cu ciocanul; ele aveau grosimea diferită și suprafața neregulată. Pentru a înlătura aceaste inconveniente, gravorii preferau să folosească procedeul criblé; o lovitură de daltă cu mîna ridicată cerea o suprafață mai regulată. Ori, spre mijlocul secolului al XVI-lea a fost inventată laminarea, care permitea planșelor să fie subțiri, perfect plane, iar dalta lucra pe o suprafață omogenă. III. Textele tipărite 1. Producția. În urma
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]