1,506 matches
-
principal că dorește și ea să urmeze calea dansului în viață. Și Daisy a urmat îndemnul, pasiunea profesoarei sale „Este momentul ca cineva să îmi ia locul și sunt mândră să anunț că tu ești aceea. Ești cea mai bună dansatoare pe care o cunosc. Ți-am arătat tot ce știu și am să îți las ție misiunea mea. Arată-le celor mici magia dansului.“ Pentru eroină dansul era „o formă de eliberare și o cale de a îmbrățișa frumosul.“ La
O TÂNĂRĂ CARE A ÎNŢELES DANSUL TAINIC AL STELELOR de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381892_a_383221]
-
Publicat în: Ediția nr. 1942 din 25 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Ziua cade îngenunchiată-n noapte, o durere difuză își înfige spinii sub armura albă a tâmplelor, vibrează-n limpezimea falsă a tăcerilor. ne-am prins amândoi, pereche nebună cu dansatoarele depărtării... bezmetice izme! tu n-ai putut să-ți zmulgi iubirea din cleștii pământului. nu știu iubite, când te-ai desprins și unde, eu am rămas să-ți cristalizez absența. am să te reconstruiesc într-un amurg potolit, formă a
PLÂNSUL PĂSĂRILOR de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380501_a_381830]
-
REENACTING LIZICA CODREANU Autor: Igor Mocanu Publicat în: Ediția nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Comunicat de presă București, 10.11.2014 Reenacting Lizica Codreanu Discuții, proiecție video și de fotografii inedite cu și despre coregrafa și dansatoarea Lizica Codreanu Centrul Național al Dansului București (CNDB) va invita marți, 18 noiembrie, ora 18.30 la Cinemateca Union la evenimentul Reenacting Lizica Codreanu - discuții, proiecție video și de fotografii inedite cu și despre coregrafa și dansatoarea Lizica Codreanu - un
REENACTING LIZICA CODREANU de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379371_a_380700]
-
despre coregrafa și dansatoarea Lizica Codreanu Centrul Național al Dansului București (CNDB) va invita marți, 18 noiembrie, ora 18.30 la Cinemateca Union la evenimentul Reenacting Lizica Codreanu - discuții, proiecție video și de fotografii inedite cu și despre coregrafa și dansatoarea Lizica Codreanu - un eveniment în cadrul programului Hors leș Murs al CNDB, realizat în parteneriat cu Arhiva Națională de Filme din România - Cinemateca Română, cu sprijinul Editurii Vellant. Invitați: Doina Lemny, Cornel Mihalache, Vava Ștefănescu Moderator: Igor Mocanu În 1922, sculptorul
REENACTING LIZICA CODREANU de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379371_a_380700]
-
reconstituia costumul Lizicăi Codreanu după imaginile din 1922 și îi propunea Vavei Ștefănescu un reenactment aparent imposibil: să refacă dânsul din atelierul sculptorului pe muzica lui Satie. În anul 2013 Editură Vellant publică traducerea cărții Doinei Lemny - Lizica Codreanu. O dansatoare româncă în avangardă pariziana - carte care reface parcursul artistic atipic al Lizicăi Codreanu, pornind de la documente de arhivă, în mare parte inedite. Dansatoare și coregrafa de origine română, Lizica Codreanu, apropiată a grupurilor de avangardă din Paris, a revoluționat într-
REENACTING LIZICA CODREANU de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379371_a_380700]
-
pe muzica lui Satie. În anul 2013 Editură Vellant publică traducerea cărții Doinei Lemny - Lizica Codreanu. O dansatoare româncă în avangardă pariziana - carte care reface parcursul artistic atipic al Lizicăi Codreanu, pornind de la documente de arhivă, în mare parte inedite. Dansatoare și coregrafa de origine română, Lizica Codreanu, apropiată a grupurilor de avangardă din Paris, a revoluționat într-o carieră fulgerătoare, codurile dansului. Ediția din noiembrie a programului Hors leș Murs, organizat de Centrul Național al Dansului București, propune așadar o
REENACTING LIZICA CODREANU de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379371_a_380700]
-
iar pe de altă parte cu Vava Ștefănescu și Cornel Mihalache, într-o sesiune de discuții cu cercetătoarea Doina Lemny, moderate de Igor Mocanu. Bineînțeles, nu înainte de a revedea reînscenarea dansului creată în 1996. Lizica Codreanu (1901, București - 1993, Louveciennes) - dansatoare și coregrafa franceză de origine română. În 1918 se înscrie la Școala de Bele-Arte din București, debutând în același an în cadrul programului primului ceai artistic al Societății „Prietenii orbilor” la Teatrul Carol cel Mare din București, alături de Ion Manu, Maria
REENACTING LIZICA CODREANU de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379371_a_380700]
-
Eugène Ionescu sau Coco Chanel. Se stinge din viață în 1993, la Louveciennes, în vârstă de 93 de ani. În 2011 apare la Paris volumul Lizica Codreano. Une danseuse roumaine dans l'avant-garde parisienne, fiind cea mai cuprinzătoare monografie dedicată dansatoarei de origine română, semnată de cercetătoarea Doina Lemny. Doina Lemny este cercetătoare la Muzeul Național de Artă Modernă-Paris, Centrul Pompidou, Paris, autoare a mai multor lucrări despre Constantin Brâncuși, Henri Gaudier-Brzeska și Antoine Pevsner. Semnează paginile fascinantei cărți Lizica Codreanu
REENACTING LIZICA CODREANU de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379371_a_380700]
-
origine română, semnată de cercetătoarea Doina Lemny. Doina Lemny este cercetătoare la Muzeul Național de Artă Modernă-Paris, Centrul Pompidou, Paris, autoare a mai multor lucrări despre Constantin Brâncuși, Henri Gaudier-Brzeska și Antoine Pevsner. Semnează paginile fascinantei cărți Lizica Codreanu. O dansatoare româncă în avangardă pariziana - unde reface parcursul atipic al Lizicăi Codreanu, pornind de la documente de arhivă, în mare parte inedite. Cartea a apărut în traducerea autoarei Doina Lemny la Editură Vellant. Cornel Mihalache este jurnalist, documentarist și cercetător vizual al
REENACTING LIZICA CODREANU de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379371_a_380700]
-
1996) ș.a. A primit un premiu APTR pentru anchetă (1997), un premiu UNITER pentru Cel mai bun spectacol de teatru (2002), dar și premiul Clubului Român de Presă pentru anchetă „1989. Sânge și catifea” (2005). Vava Ștefănescu este coregrafa și dansatoare, trăiește și lucrează în România. A beneficiat de burse de studii, rezidente de creație, ateliere internaționale, a participat la numeroase festivaluri internaționale, a susținut și susține ateliere de dans. Creații proprii: Solo on line, O vară fierbinte pe Iza, Cvartet
REENACTING LIZICA CODREANU de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379371_a_380700]
-
cultural. Aceștia au fost: Marian Bărăscu -poet, inițiatorul și conducătorul caravanei, George Tei - poet, Silvana Andrada - poet, cantautor, Sava Regățeanu - interpret, Constantin Triță - poet, Zenovia Zamfir - membră a Ligii Femeilor Creștin-Ortodoxe, Nicolae Nistor - poet, Radu Mihăilescu - poet, Lidya Nanassy (USA) - dansatoare zumba, Puiu Răducan - poet, Constanța Triță - membră a Ligii Femeilor Creștin-Ortodoxe, Daniela Stan - membră a Societății Cultural „Anton Pann”. Pelerinajul artistic a început cu orașul Curtea de Argeș - orașul care a găzduit sub cupola de stele a domnitorilor români o pleiadă de
CARAVANA CULTURALA 2016 de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371469_a_372798]
-
în expoziția Pasiune și culoare un pastel de culori, accentuate în spirala pasiunii esteticii frumosului. Culoarea accentuează trăirile daimonului în cadrul tablourilor cu natură statică și în mișcare. De asemenea, doamna Badea prezintă ipostaza de Veneră a frumosului prin cele trei dansatoare de flamenco, dar și cele trei muze-nud (una dintre ele fiind chiar autoprotretul pictoriței).” Prin această activitate Mediateca „George Enescu” a reușit încă o dată să dea la lumină realizări ale unor arte îngemănate, prin care s-a adus un elogiu
MEDIATECA GEORGE ENESCU , BUCUREŞTI, GAZDA UNEI NOI MANIFESTARI CULTURALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374886_a_376215]
-
a doua am cântat împreună, cele două orchestre. A fost magnific. Regele ne-a destăinuit că în tinerețe fusese campion de dans, la cea-cea. Imediat, orchestra noastră a început să cînte cea-cea, iar Regele a invitat la dans o colegă dansatoare a ansamblului nostru și a dansat admirabil. După această împrejurare colega noastră, o fată drăguță, cu șase surori a rămas cu numele «partenera regelui». La sfârșitul acelei zile sărbătorești, Regele ne-a spus că printre spectatori era și mama lui
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
în: Ediția nr. 277 din 04 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului SIMONA ALBU (TĂLPĂU) AM CĂUTAT ÎNTOTDEAUNA CEVA. „Acum, dar, rămân acestea trei: credința, nădejdea și dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea”. Fusesem într-o trupă de dansatoare, cu multe fete frumoase, înalte și bine făcute, care doreau să-și etaleze frumusețea cu orice chip. Simona a crescut în Constanța, a absolvit Arte Plastice la Timișoara, este căsătorită cu Daniel și are 2 fete. Reporter: Cum L-ai
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375318_a_376647]
-
că sunt înconjurată de oameni deosebiți, care au o viață adevărată. Am mers la biserică și mi-a plăcut acolo. Toți oamenii radiau de voie bună. Eu veneam dintr-o lume unde era mult egoism. Fusesem într-o trupă de dansatoare, cu multe fete, și nu e tocmai bine să lucrezi cu atâtea fete frumoase, înalte și bine făcute, care doreau să-și etaleze frumusețea cu orice preț. Nu conta că exiști și tu pe lângă ele. Nu mi-a făcut deloc
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375318_a_376647]
-
Nu a fost deloc bine. Din cauza aceasta simțeam că trebuie să renunț, că nu-mi făcea bine. Reporter: Sufletește te simțeai împlinită? Simona Albu (Tălpău): Nu. Eram cea mai mică la înălțime și la ani, iar în trupele acestea de dansatoare trebuie să fii înaltă, să arați foarte bine. Eu nu aveam un fizic nemaipomenit. A trebuit să muncesc din greu ca să mă etalez prin muncă, prin dans. Eram neîmplinită pentru că eram mai mică decât ele. Apoi compania lor nu-mi
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375318_a_376647]
-
făcea nimic - efectiv toată lumea stătea. Eu eram plină de energie, voiam să fac ceva, voiam să lucrez. Atunci am dat examen de balerină la Teatrul Fantasio, însă nici acolo nu m-am simțit împlinită. Am plecat cu un contract de dansatoare în Turcia. Cu toate că munceam mult acolo, pentru că fetele aveau deja vreo lună de zile de antrenament, iar eu trebuia să prind din zbor toate dansurile, eram mulțumită pentru că aveam un salariu bun. Aveam bani, dar nu știam să-i chivernisesc
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375318_a_376647]
-
prezintă ,,Spinul'': Paul Hendriks -1963 are câteva lucrări sculptorale:,,Ondegronds''( Subteran); ,,Kleidinguluch'' ( Îmbrăcăminte ) ,,Ondersteboven''( Cu susu'n jos); Karin Arink -de la Academia din Roterdam expune lucrarea,,STEL''( Peretele); Robin de Vogel este prezent prin o apreciată sculptură,,Wind Dancer'' -(Dansatoarea); Maze de Boer e prezent prin lucrările Kunstvaald și Leeuwarden; Telka van Dodenwaara ,,Obese '(Obezul); Robin de Vogel ,,Darling''(Draga) . Este de remarcat că unii dintre artiștii plastici-sculptori și ceramiști au donat lucrările la începutul creerii acestei Unice Grădini Florale
K E U K E N H O F PARCUL FLORILOR ŞI AL STATUIELOR de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371826_a_373155]
-
altfel, am învățat să țes covoare persane și oltenești de la o măicuță de la Mănăstirea Tismana. Cu formația artistică a acestei cooperative am participat la numeroase festivaluri din țară și am fost laureată a festivalului județean de la Craiova, ca solistă și dansatoare”. De parcă totul urcă pe un filon de zăcământ prospectat, și liceul pe care l-a absolvit Polina Manoilă poartă un nume de reverberație sentimentală, elegiacă: „Iulia Hașdeu”. Este perioada în care aspirațiile muzicale ale artistei încep a se cristaliza în
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
începură să cânte ceva pe un ritm moderat. -Ceva mai vesel, ceva mai vesel! făcu Macro plictisit. Asta-i muzică pentru reuniuni funebre! Cântăreții schimbară și ritmul și melodia și curând li se alătură un cântăreț cu timpane și două dansatoare, spre încântarea celor doi. -Așa mai merge, așa mai merge, spuse Caligula bătând din palme câteva ritmuri. Proprietarul vilei se apropie de el frecându-și mâinile peste care își petrecuse un capăt al togii, însă gestul său nu era urmare
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
amazoane o luară înaintea prințesei și dispărură în întunericul care se lăsă peste împrejurimi. Aerul sărat al serii se simțea tot mai puternic în plămâni. Talestri porni, cu pași înceți, spre han. *** Arcușul viorii sărea pe strune, iar cele două dansatoare din grupul amazoanelor își onduiau corpurile armonioase în ritmuri orientale. Era o combinație extrem de apetisantă pentru petrecăreții din acea seară adunați în crâșma din han. Vinul curgea pe mese. Mulți s-ar fi apropiat de cele două ființe fragede, de pe
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
se apropiară de ele. Combinația era interesantă, trei la trei și privirile amazoanelor-soldat lăsară pentru moment dansul oriental, ațintindu-se, critic, spre masa prințesei. Momentul fu prielnic pentru cei amețiți de Bachus, care începură să le ciupească de picioare pe dansatoare. Nu dură mult, pentru că una dintre amazoanele-soldat se apropie de scena improvizată. Vinul curgea, oamenii se veseleau. Curând începu și Talestri să prindă roșeață în obraz de la starea de bine care părea să inunde încăperea. La un moment dat, ușa
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
voi sta cu ochii pe tine și pe amazoanele tale. Da, Gandash ar rămâne profund impresionat de o asemenea vizită. Cine știe, poate e un bun prilej de a-și mări haremul. Runkrahost se ridică dezgustat și se apropie de dansatoarele care își mișcau trupurile îmbietor. Făcu un semn și imediat, apăru o tânără cu două ulcioare de vin. Runkrahost o apucă de mijloc, trăgând-o în brațele lui. Tânăra făcu niște gestruri teatrale de apărare, apoi se agăță comod de
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
vagoanele tramvaiului și că-l cunoștea pe executant. Singura mărturisire, din zorii zilei de 10 decembrie, dictată lui Aurel Covaci, care fusese chemat la dorința lui Nicolae Labiș de o voce anonimă, cu un ușor accent rusesc (vocea Mariei Polevoi - dansatoare, n. 1919 în Basarabia), transmite concluzia cum nu se poate mai clară că necruțătoarea „Pasăre cu clonț de rubin" a doctrinei comuniste s-a răzbunat pentru nesupunerea lui și l-a strivit. Cu ironie amară trage speranța că urmașii pajurei
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
bată, dar Aurel Covaci l-a sfătuit să se ferească de el, căci are meseria de „suflător". Îl chema Iosif Schwartszman, zis Grișa, de meserie pianist acompaniator, alogen basarabean. Femeia, însoțitoarea lui Grișa, pe nume Maria Polevoi, era o fostă dansatoare la Teatrul „Tănase". În 1956, dansa în ansamblul artistic al MAI. Sora lui Labiș mi-a spus că Nicolae Labiș părea s-o fi cunocut și pe ea, dinainte. Polevoi Maria, născută la Ismail - URSS, la 3 martie 1919, cu
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]