2,277 matches
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > DARUL DE CRĂCIUN (4) Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 349 din 15 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Au fost primiți cu multă prietenie și, după salutul creștin, potrivit datinei, s-au îmbrățișat călduros și s-au sărutat pe obraji. Eugen nu știa ce să creadă. De câțiva ani nu-l mai văzuse pe tatăl sau atât de prietenos cu cineva! Mai apoi întâlnirile se succedau în nota obișnuită. Sosirea
DARUL DE CRĂCIUN (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341415_a_342744]
-
tradițiile raportate la dragoste, căsătorie, familie, sunt oferite în culori și simboluri uluitor de bine alese și explicite, în același timp. De altfel, domnia-sa ne-a convins că oul reprezintă „filosofia existenței umane și istoria străbună, o mărturie a datinilor, credințelor și obiceiurilor pascale”. Ca adevărată comoară a culturii populare bucovinene, meșteșugul încondeierii ouălor este ridicat la rangul de artă, alături de arta broderiei și a decorurilor bogate de pe costumele naționale, din care adeseori se inspiră și, pe care, în același
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
Din tine nu m-aș mai duce,/ De mirosul florilor,/ De dragul feciorilor,/ De mirosul la o floare,/ De dragul la șezătoare”. Asemenea satelor lui Sadoveanu, satele care se ivesc în paginile lui Octavian Curpaș surprind viața curată, nealterată, neaoșă, obiceiurile și datinile românilor și legăturile indestructibile create de apartenența spațiului fizic și spiritual. Cu sau fără voia sa, autorul, dincolo de drumul fizic și emoțional de la agonie la extaz, de la teama incurabilă și eșec, la realizare, reușește să extragă și particularitățile poporului român
UN MANUAL DE IGIENĂ MORALĂ ŞI SPIRITUALĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341475_a_342804]
-
smerenia flux luminos în inima magicului pur. Mulți nu știu ce-i orgoliul și se lasă vânați de încredere pe ei, trebuie să-i atingem cu dâra subțire de pământ pe unde durerile trec. Un semn de lumină crește cu obiceiuri și datini veste și colind înălțând. Referință Bibliografică: Naștere magică / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 727, Anul II, 27 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
NAŞTERE MAGICĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341495_a_342824]
-
Acasa > Cultural > Civilizatie > HALLOWEEN - O SĂRBĂTOARE DRUIDĂ LA ROMÂNI Autor: Corina Diamanta Lupu Publicat în: Ediția nr. 2128 din 28 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului După datina străbună druidă, iată că românilor le ciocăne la ușă și le bate în geam și anul acesta, în noaptea de 31 octombrie, tradiționala sărbătoare de Halloween. Deși neam de neamul lor nu a auzit mai înainte de Halloween, urmașii dacilor și
O SĂRBĂTOARE DRUIDĂ LA ROMÂNI de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342043_a_343372]
-
se ridicau copăcel și voiau doar să-și afle un loc de joacă. Abia la vârsta înțelegerii, fiecare va alege dacă să creadă sau nu. Un spirit al zonei și al orașului, un spirit al epocii, cu legi nescrise, cu datini păstrate cu evlavie, de sărbători, cu oameni cumsecade, buni megieși, dar și cu unii care disprețuiau legile, un amestec ciudat de candoare, violență și demnitate, unde vocea mahalalei se făcea auzită și chiar ascultată ca o instanță morală, la fel
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
include și izvoare iconografice de sorginte bizantină, ofrande și obiecte încărcate de sacralitate. CRĂCIUNUL Taină și miracol - copilăria este mereu însoțită de farmecul zilelor de Crăciun. Cu această sărbătoare a comunității dar mai ales a familiei, ne reîntoarcem cu toții la datini, colinde, tradiții, la schimb de daruri:...”Îngerii se uită-n casă/ Văd și spun - Iar Moșul are/ Colo-n ceriu la el în tindă,/pe genunchi o carte mare.../ cu condei de-argint el scrie/ Ce copil și ce purtare
SĂRBĂTORILE ROMÂNILOR de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342208_a_343537]
-
din această viață trebuie îngropat până la apusul soarelui. Iar dacă îl veți îngropa voi, nu aveți nici un folos, însă nouă ne-a fost scump și drag acest învățător al nostru și dorim să-i facem cele de cuviință morții conform datinii noastre. -Iată ai aici câteva daruri de aur și pietre scumpe, ilustre procurator. Dar facă-se porunca ta, ilustre! Ne vom supune de vei dori altfel. Amândoi, și Iosif și Nicodim se aplecară și rămaseră nemișcați cu capetele plecate. -Într-adevăr
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]
-
și blând stă departe-adulmecând, ore dulci și ore-amare, dormind printre minutare. se-ntrebă ochii fanteziști de mai exiști sau nu exiști și inima bate-ndrăcit că te-a dorit, că te-a iubit... viața asta ni se clatină în târziu de datină și noaptea când încerc să dorm aiuresc prin vis și somn. amurgul cade peste noi împovărat de toamne și de ploi, iar eu în ceasul cel de slavă ți-aduc inelele pe tavă ca-ntr- o logodnă mistică spus de-o
LOGODNĂ MISTICĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341958_a_343287]
-
obiceiurile ortodoxe, ca cele ce-a adus elevilor botezul și mirungerea, sau obiceiul ce-i duce, chiar și rar, la Sfânta Împărtășanie. Chiar și faptul că toți elevii noștri își fac cruce sau își sărbătoresc numele ș.a. 3. Obiceiuri și datini populare, pe care tinerii le moștenesc de la bunicii și bunicele lor, și care se leagă (unesc) adesea cu tradițiile locale, pe care teologul trebuie să le observe în special. 4. Simbolurile și instituțiile locului, care în orice formă a lor
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > AM ALES Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1506 din 14 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Am ales să stau de veghe după datină și lege, să alin durerea lumii cum m-au învățat străbunii. Aud noaptea cum pământul, se tot tânguie mereu și-ntr-o sfântă rugăciune îl strigă pe Dumnezeu. Aud șoaptele pădurii și-nchinarea brazilor, trilul de viori -orchestra, glasul lin al
AM ALES de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341624_a_342953]
-
a încredințat-o. Așa că cei care îi urăsc și îi batjocoresc, pe Hristos îl urăsc și îl batjocoresc. Dar și preotul care nu își îndeplinește misiunea cu vrednicie îl urmează pe Iuda, spre spânzurătoare. Ar fi cazul să redescoperim sărbătorile, datinile, obiceiurile și tradițiile moșilor și strămoșilor noștri. Uităm prea repede lecțiile pe care ni le oferă moartea. Lacrimile dragostei (de durere, de căință, de milă, de compasiune, de bucurie) sunt în stare să stingă până și flăcările iadului! Dacă nu
ECOURI ALE BĂTĂILOR INIMII MELE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341682_a_343011]
-
a da oricărui membru, sentimentul integrității. Promotor de valoare și inițiator a multor provocări de interes cultural, parcă și văd bucuria mea când întâlneam oameni talentați în ale scrisului, în artele-plastice sau în diferite filme realizate cu frumusețea umană prin datină și spirit. Când eram mică, nu suportam ticăitul ceasului... Fiecare tic-tac se asocia prin bătaia sa, cum să-mi chibzuiesc timpul pentru lecții, pentru studiu particular, pentru joacă. Când timpul se sfârșea după primele amintite, mă copleșea tristețea. Timpul trecea
3 ANI DE ESENŢĂ SPIRITUALĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341709_a_343038]
-
de unde traseele se ramifică în mai multe direcții, spre stațiunea Ocna Șugatag, valea Izei cu farmecele sale pitorești sau spre Sighetul Marmației unde se găsește unul dintre cele mai importante muzee de etnografie și folclor, mărturie a tradițiilor, obiceiurilor și datinilor strămoșești. Ținutul Maramureșului este vestit prin porțile înalte specifice zonei pe care meșterii sculptori în lemn le modelează cu diferite motive tradiționale. Acești meșteri populari au un talent și o răbdare de fier ca să redea cu dalta și ciocanul propriile
ALTARUL SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340547_a_341876]
-
dalta și ciocanul propriile lor sentimente, crezul lor exprimat în motive florale sau cel mai des întâlnit, motivul soarelui. Măreția și somptuozitatea acelor porți ornate cu armonie, simetria și echilibrul formelor redau cu măiestrie și grație motivele florale. Ei poartă datina strămoșească și transmit generațiilor viitoare ceea ce orașele în efervescența modernismului au pierdut în decursul anilor. Pe aceste meleaguri nunțile au un ritual aparte, iar de sfintele sărbători de iarnă colindătorii satelor, de la mic la mare, cutreieră pe ulițe în costume
ALTARUL SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340547_a_341876]
-
mir pe icoana împărătească ... ”, îmi șoptește o femeie, ca și cum mi-ar împărtăși un mare secret (p. 6). Eseurile sunt prezentate în ordinea publicării în revistă, prezentând locuri, mănăstiri, biserici, preoți, călugări, călugărițe, personalități de seamă ale neamului, întâmplări, obiceiuri și datini ale românilor din țară și diaspora. În povestirea Pe urmele lui Zalmoxis, Lenuța Păpurea prezintă întâmplări de la Platoul Cetății Arcina, Mănăstirea Polovragi, din apropierea Peșterii lui Zalmoxis, numită și Peștera lui Pahomie, lungă de peste 10 km, descrisă de Mihai Eminescu în
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
desenează o cruce. Jocul Drăgaica este un dans foarte dinamic și spectaculos care are sensuri profunde, din timpuri străvechi, ale căror înțelesuri nu se mai pot întrevedea ușor în simbioză folclorică, așa cum se întâmplă cu foarte multe alte obiceiuri și datini. În Țigănești era și o variantă, drăgaicile erau conduse de Drăgan. Vecina mea, Maria Vrăjitoarea, era un foarte bun Drăgan. Mai târziu a ajutat la alcătuirea echipei de Drăgaci a Căminului cultural din Țigănești și dansul lor a fost foarte
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
cât de destoinic era. Oare de ce și-a dat sufletul pentru o moșie întinsă? I-au făcut un mormânt, acolo, la marginea poienii. I-au împodobit mormântul cu cetini multe. În vârf i-au pus o cruce de lemn, după datină creștinească. Ridicând glasul, voievodul rosti: - Iată cum sfârșesc cei care nu știu să se oprească la timp din alergarea după avuție și după fala deșartă a lumii! Referință Bibliografică: Lăcomia de pământ / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
LĂCOMIA DE PĂMÂNT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341077_a_342406]
-
Publicat în: Ediția nr. 1130 din 03 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Scrisoare către FIUL RĂTĂCITOR - Fiule, a venit vremea să citești în "Cartea viețiitele" Să vezi ce mi-ai lăsat pentru liniștea bătrâneții mele... Un om este dator, așa cum datina ne poruncește: Pământul pe care-l are, copile, dacă-l muncește, Rod poate aduna din belșug, pământu-i roditor și bun, Îi dă să aibă ce mânca. Este povața bătrânilor ce spun: Pentru a gusta fructe bune, aduci un pom și
SCRISOARE CĂTRE FIUL RĂTĂCITOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341169_a_342498]
-
Și nu e bucurie mai mare decât în sufletul unui copil. Duhul lui Moș Crăciun e real. Nu e mitologie. Asemeni oricărui alt duh, vine atunci când este invocat și se sălășluiește în ființa celui care împlinește cele de cuviință după datină. Atâta doar că nu îl pot vedea decât cei care cred.
Duhul lui Moș Crăciun. Aveam 10 ani când l-am văzut ultima dată () [Corola-blog/BlogPost/337869_a_339198]
-
februarie se sărbătorește Dragobetele, un fel de zeu al iubirii de pe vremea dacilor, fiu al Dochiei. În vremurile vechi, 24 februarie marca și începutul primăverii. „Dragobetele sărută fetele” era zicala sau salutul zilei mai ales între tinerii pregătiți pentru căsătorie. Datina aceasta veche s-a uitat odată cu trecerea timpului, cu modernizarea lumii. Oamenii nu mai cred astăzi în superstiții străvechi, respectiv nici în zei ai iubirii. Nici în cazul Valentine's Day românii nu au început să se închine la Sfântul
De ce sărbătoarea Dragobetelui a pierdut teren în fața Valentine's Day [Corola-blog/BlogPost/100107_a_101399]
-
Editura “STAR SOFT” Albă Iulia, 2002, volum prefațat de Aurel Pântea, redactor șef la Revista “Discobolul” din Albă Iulia; președintele Filialei Albă - Hunedoara a Uniunii Scriitorilor; “MĂRTURISIRI”, 236 pagini - proza, Editura UNIREA Albă Iulia, 2005, volum prefațat de Aurel Pântea; “DATINI TRANSILVANE”, 112 pagini - studiu privind nuntă țărăneasca, Editura UNIREA Albă Iulia, 2007. „Șirag din pietre de rău”, 326 pagini - monografie cultural - sentimentală, Editura Reîntregirea Albă Iulia, 2009, volum prefațat de cercetător dr. Gabriela Mircea. „Față Pădurii”, 40 pagini - (balada, consecință
VERONICA OŞORHEIAN de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344355_a_345684]
-
la care s-au referit numeroși invitați, urmate de un spectacol de excepție. Printre artiștii care s-au evidențiat în sectacolul care a însoțit evenimentul au fost: Fuego, fetița Maria Crăciun, Savin Laviniu Penea (vioară), Mihai Simionov (pian), Ansamblul de datini și obiceiuri „Tisa”, Nicolae Caragea, Ansamblul folcloric profesionist „Doina Oltului”, Costinel Alcsandrescu și Maria Ghinea, Marius Ciprian Pop, Teodora Drăgoi, si Niculina Merceanu. Spectacolul - care a durat patru ore - s-a bucurat de unanimă apreciere a participanților, printre care subliniem
SPECTACOL IN MEMORIAM „GRIGORE VIERU” de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 60 din 01 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344376_a_345705]
-
pe care le-am amintit și care pot fi studiate, analizate, comparate, nu știu dacă n-ar trebui să căutăm mai bine caracteristica cântecului lor în dragostea cu care-l cântă. Sau poate în smerenia cu care-și păstrează și datini, și cuvânt, și joc, și port, și vers, și cîntec. Dar acestea nu mai pot fi studiate trebuiesc [apăsat] ascultate și-nțelese. Și nu sunt greu de-nțeles. Pentru că tocmai ele nu-i deosebesc, ci-i apropie de toți acei
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
pe care le-am amintit și care pot fi studiate, analizate, comparate, nu știu dacă n-ar trebui să căutăm mai bine caracteristica cântecului lor în dragostea cu care-l cântă. Sau poate în smerenia cu care-și păstrează și datini, și cuvânt, și joc, și port, și vers, și cîntec. Dar acestea nu mai pot fi studiate trebuiesc [apăsat] ascultate și-nțelese. Și nu sunt greu de-nțeles. Pentru că tocmai ele nu-i deosebesc, ci-i apropie de toți acei
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]