1,965 matches
-
dintre slăbiciunile cele mai frecvente ale bogătașilor acelei epoci” . În această privință, nu e dezinteresată constatarea că însăși diaconița Olimpiada a recunoscut că a cedat acestei ispite: „I-am cerut de mult timp lui Dumnezeu să fiu păzită de slava deșartă care atrage practica milosteniei” . Pentru că este dificil să scăpăm de slava deșartă manifestată în milostenie, unii își spuneau că trebuie să încetăm să-i ajutăm pe nevoiași! Dar Sfântul Ioan dezvăluie cu finețe motivul subadiacent al acestei decizii: pretindeți că
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
nu e dezinteresată constatarea că însăși diaconița Olimpiada a recunoscut că a cedat acestei ispite: „I-am cerut de mult timp lui Dumnezeu să fiu păzită de slava deșartă care atrage practica milosteniei” . Pentru că este dificil să scăpăm de slava deșartă manifestată în milostenie, unii își spuneau că trebuie să încetăm să-i ajutăm pe nevoiași! Dar Sfântul Ioan dezvăluie cu finețe motivul subadiacent al acestei decizii: pretindeți că vă depărtați de această patimă, dar oare nu este din frica de
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
această patimă, dar oare nu este din frica de a pierde fața care vă însuflețește? Ce rușine pentru voi, dacă ați fi surprinși vorbind cu săracii! Așadar, „Dacă ești ales (în preoție) ... arată peste tot noblețea sentimentelor tale”, pentru că slava deșartă nu viciază numai relațiile prin folosirea greșită a bogățiilor, iar Ioan se ridică cu vehemență împotriva fecioarelor consacrate care se amuză prin a atrage bărbații dedicați ca și ele Domnului: „Vă jucați din vanitate cu sufletul aproapelui și vă găsiți
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
ridică cu vehemență împotriva fecioarelor consacrate care se amuză prin a atrage bărbații dedicați ca și ele Domnului: „Vă jucați din vanitate cu sufletul aproapelui și vă găsiți plăcerea personală în moartea celorlalți” . În “Tratatul despre preoție”, observă că slava deșartă este cel mai grav obstacol pe care un preot îl poate întâlni și enumeră totodată „monștrii” care acompaniază această patimă: „Le cunoști numele: mânie, descurajare, râvnă, dispute, calomnii, minciuni, decepții, ipocrizii, comploturi, dușmănie negândită... adulări servile, complezențe interesate, dispreț pentru
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
care un preot îl poate întâlni și enumeră totodată „monștrii” care acompaniază această patimă: „Le cunoști numele: mânie, descurajare, râvnă, dispute, calomnii, minciuni, decepții, ipocrizii, comploturi, dușmănie negândită... adulări servile, complezențe interesate, dispreț pentru săraci, josnicii față de bogați” Despre slava deșartă în viața necreștinilor și „Cum creștinismul își reclamă dreptatea în dogmă și într-o viață sfântă, ei se tem, spune Hristos, de a se converti la noi, pentru că nu vor să arate lumii o viață dreaptă...” Vom afirma că într-
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
aproape ocupă un rol principal, frecventa denunțare a slavei deșarte ca obstacol în relațiile fraterne constituie un argument greu pentru a demonstra importanța pe care această patimă o are la Sfântul Ioan Hrisostom. „Totodată, să recunoaștem că a condamna slava deșartă din acest punct de vedere, nu este deloc original: oamenii spirituali ai tuturor timpurilor (împreună cu cei de bun simț) sunt de acord să vadă în dorința de a sclipi în ochii celorlalți un obstacol grav pentru orice întâlnire cu adevărat
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
Ioan, în această privință, are un interes real ca mărturie, dar nu ar putea pretinde să aducă o notă într-adevăr nouă. La el, dimpotrivă, apare un aspect mai personal, dacă ținem cont de locul pe care îl ocupă slava deșartă în polemica sa împotriva necreștinilor” . Vom utiliza cu precădere un pasaj lung și foarte revelator pentru concepția lui Ioan Hrisostomul. Se știe că el stabilește o relație strânsă între viața morală și credință: „Ce înseamnă mâncarea pentru trupul nostru: iată
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
mai mult decât o soluție simplistă din partea acestui sfânt cultivat? „Într-adevăr, zelul său de a apăra Biserica este lăudabil, însă nu se sprijină oare pe o preconcepție, disimulând de exemplu că ignoră frecventele avertizări făcute de păgâni împotriva slavei deșarte? Să nu-l cităm decât pe Marc-Aureliu pe care Ioan trebuie să-l fi cunoscut din antologii” . Împăratul stoic mărturisește că a moștenit de la tatăl său adoptiv o detașare de orice vanitate pentru pretinsele onoruri și ne sfătuiește: „Te-ai
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
desăvârșit constă în a se putea împărtăși și a se comunica” . Totodată recunoaștem realitatea că „Nu este cu putință ... ca cel căruia îi place slava să ducă o viață de răstignire”, așa încât Sfântul Ioan Gură de Aur denunță în slava deșartă sursa conflictelor în relațiile dintre oameni și cauza profundă a împietririi inimii vizavi de Evanghelie. Textele prezentate până aici ar lăsa cu ușurință impresia că Sfântul Ioan „ face morală”, dar o morală a vieții în Iisus Hristos. De aceea ar
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
hrisostomice să ne amintim că „este o obișnuință a lui Ioan Hrisostom să nu trateze un subiect în ansamblul lui” . Remarca este bine gândită și ne invită să ne lărgim analiza consultând și alte texte care nu dezbat numai slava deșartă, ci și subliniază tensiunea care există între această patimă și slava autentică. Am vorbit mai sus despre aceste pasaje numeroase; iată traducerea unuia dintre aceste texte: „Ce rău mai mare decât dragostea pentru locurile de cinste! A dat naștere unor
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
căutau slava care vine de la Dumnezeu. Cât despre noi, dragii mei, să fugim de această boală cu cât mai mare grabă! Dacă am înfăptuit nenumărate fapte bune, toate acele acte de valoare ar putea să fie distruse de murdăria slavei deșarte. Să ne dorim astfel de laude? Să căutăm atunci laudele pe lângă Dumnezeu. Lauda care vine de la oameni, oricare ar fi ea, dispare încă de la apariția ei. Să presupunem că nu, că nu aduce niciun folos, și că provine dintr-o
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
TREZIM PE MAESTRU ! Vorbiți mai încet. Caragiale doarme. Nu-l treziți! Uriașul se poate deștepta în orice clipă. Deși ar fi bine să audă „Glasul poporului suveran”, al acestui biet popor în plină reformă, cu corupți, crime, violuri, scumpiri, promisiuni deșarte. Și dacă s-ar deștepta, ar avea ce să vadă. Mulți, foarte mulți Cațavenci și mai mulți Tipătești, Trahanaci, Zoițice. Și să nu mai vorbim de Impiengești, Farfurizi, Leonizi, Mițe, mamițe, mam-mari, Pristanda, Venturiani și, nu în ultimul rând, cetățeni
NONE de ION C. HIRU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356302_a_357631]
-
zidi Domnul casa în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc” . Cu toate acestea omul patristic discerne ca factor principal al mântuirii, în principal pentru motive de protejare a lui de microbul aducător de moarte al vanității și slavei deșarte, între trăirea personală a lucrării mântutirii și a încredințării mânturii obiective, prin revelarea adevărului în Iisus Hristos, a principiului soteriologic, conform căruia, mântuirea este rezultatul sinergiei factorului dumnezeiesc și omenesc. Astfel, omul patristic, privind mântuirea sa, se odihnește trăitor în
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
care a servit poftelor nebunești și fără de frâu ale sufletului va fi judecat și el împreună cu sufletul ... ”[194]. Mărturie pentru realitatea judecății viitoare dă însuși sufletul omului, potrivit lui Tertulian[195]. Și „Unicul Judecător”[196] va ține seama de „orice cuvânt deșert sau mai mult decât deșert”[197], va judeca păcatele săvârșite atât cu trupul cât și cu sufletul, fie cu fapta fie cu gândul, cu privirea, ori prin omisiune („n-ai îndeplinit binele”)[198], astfel încât judecata să fie completă și definitivă
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
cine vrea să ne despartă Grâul de pâine, lacrima de Dor? Doamne, cine vrea să nu mai fie România precum Tu o vrei? Dacă ne-ai dat această geografie, Să locuim în veșnicia ei! Joaca lor eu simt că e deșartă, Iartă-i, Doamne, că nu știu ce vor Tot desenând cu degetul pe hartă Ținuturi care încă ne mai dor!... Referință Bibliografică: Geografie... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 287, Anul I, 14 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
GEOGRAFIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356459_a_357788]
-
ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 266 din 23 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Evadare în mine Povestire onirică de Al.Florin Țene De la o vreme Sinele s-a îndrăgostit de Eu. De atunci bate vântul gândurilor deșarte prin amurgul zilelor mele. Am încercat vindecarea, chemândul din Dicționarul Mitologic pe Zeul Paean, dar acesta plecase până la vecinul Dumnezeu , lăsând această sarcina zeului Apollo. Înotănd prin nori de zăpadă, era ianuarie, trăgând sania uitată de Moș Crăciun la poarta
EVADARE DIN MINE, POVESTIRE ONIRICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355873_a_357202]
-
ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 266 din 23 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Evadare în mine Povestire onirică de Al.Florin ȚENE De la o vreme Sinele s-a îndrăgostit de Eu. De atunci bate vântul gândurilor deșarte prin amurgul zilelor mele. Am încercat vindecarea, chemândul din Dicționarul Mitologic pe Zeul Paean, dar acesta plecase până la vecinul Dumnezeu , lăsând această sarcina zeului Apollo. Înotănd prin nori de zăpadă, era ianuarie, trăgând sania uitată de Moș Crăciun la poarta
EVADARE ÎN MINE, POVESTIRE ONIRICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355871_a_357200]
-
iar mi-e dor de casă și de vii cînd mă duceam cu tata la arat mă înfrățeam cu orele târzii. Am avut un vis să plec departe să mă rup de oamenii din sat dar toate sunt atâta de deșarte că iar mi-e dor să merg la semănat Mi-e dor să alerg desculță prin câmpii păsările -n codru să le ascult să mă mai joc cu ai satului copii așa cum mă jucam demult,demult... Întoarsă-n sat nu
E TOAMNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356078_a_357407]
-
acesta sunt spectaculare sublimizări ale lui cogito,ce trec prin procese evolutive,de rafinare,nuanțare și diversificare impuse de realitatea a cărei esență o exprimă. Poezia edenului dezvoltă o responsabilitate asumată din partea autorilor ei,ci implică o angajare a speranței deșarte,ca privire spre real,asemănătoare aruncată de Moise spre Pământul Făgăduinței.( Observație făcută de Kafka). Poetul Serghei Esenin,ajuns o legendă și prin accidentele existenței sale,are sentimentul naufragiului care-și repudiază cosmosul,tocmai pentru faptul că poetul rus nu
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354733_a_356062]
-
asta fac parte și buzunărașele mele), am devenit și eu dornic de schimbări, măcar de decor, am râvnit și eu la...împrospătare (e adevărat,...o prea grabită împrospătare, dar totuși...omologată, în faza ei introductivă). Fără patimă și fără speranțe deșarte. Ba, am făcut-o și un pic ațâțat de previziunile unui domn intelectual de la G.D.S., care, la B1 TV, ne amenința pe noi, „cei naivi", „cei manipulați” (ca și cum manipularea s-ar face numai dintr-o parte) cu o perspectivă retro
TABLETĂ DE ALEGĂTOR (ADDENDA LA REFERENDUM) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355289_a_356618]
-
în relație cu vameșul și, prin el, cu toți oamenii, asemenea lui, nu Se dezminte. Duhul umilit, inima înfrântă și smerită a vameșului nu au fost urgisite, ci recompensate. Pe când fariseul, înălțându-se peste măsură, a căzut în lanțurile slavei deșarte. Sfântul Grigorie Sinaitul spune că „smerenia este har și dar de sus” (Filocalia, VII, p. 134). Atitudinea lui Dumnezeu față de cei doi este o prefigurare a ceea ce va fi la Judecata de Apoi. Atunci, Dumnezeu îl va înălța pe cel
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
nici nu vom lua nimic cu noi, la plecare. Și adevărul acesta cules din Cartea lui Iov, stă la îndemâna noastră a tuturor. De luat, vom lua numai faptele noastre bune sau rele și care vor mărturisi pentru noi la Judecată. Deșarte sunt toate în această lume, după Solomon. Am auzit adesea pe mulți întrebându-se de ce permite Dumnezeu ca o parte din oamenii acestei planete, oameni care sunt la fel ca și noi, fiii Lui, să nu aibă ce mânca și
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 6 de ION UNTARU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355335_a_356664]
-
de Arte Frumoase din București, pe care o va absolvi (cu brio) în anul 1938 ... Despre Belle-Arte: foaia matricolă a studentului Zian Boca ... Principala „lovitură” pe care Lidia Stăniloae o aduce memoriei Părintelui Arsenie Boca constă în insinuarea de „slavă deșartă”. Astfel, în formularea autoarei, Părintele Arsenie ar fi căzut pradă unor „atitudini extravagante, câtuși de puțin în spiritul dreptei credințe”, care l-au condus la „spectaculozități ieftine și exaltări discutabile”. Legăturile cu Părintele Profesor Dumitru Stăniloae au încetat ca urmare
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 606 din 28 august 201 [Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625]
-
care ... obștea încropită în anul 1949 și transformată în mănăstire de maici în luna aprilie anul 1950, le-a respectat cu sfințenie ... Obștea Prislopului nu s-a înstrăinat niciun moment de viața Bisericii Ortodoxe Române”... Revenind la insinuarea de slavă deșartă, este un fapt că Părintele Arsenie Boca nu era nici pe departe tânărul neexperimentat pe care ni-l descriu memoriile Lidiei Stăniloae, ci un om al cărui discernământ ajunsese la maturitate. Ne-o dovedesc, printre altele, însemnările din acea perioadă
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 606 din 28 august 201 [Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625]
-
aflăm că, începând din anul 1946, Părintele era „cunoscut de domnul ministru Gheorghiu-Dej și de Teohari Georgescu ... care voiau să-l promoveze într-un post de episcop”. (Singura explicație pentru „ratarea” acestei oportunități, nu poate fi decât ... fuga de slavă deșartă!) Mai mult, conform mărturiei IPS Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Bartolomeu Valeriu Anania, după anul 1948, însuși Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Justinian Marina, plănuia să-l ridice pe Părintele Arsenie la rangul de arhiereu: „Știu cu siguranță că Patriarhul se gândea
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 606 din 28 august 201 [Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625]