1,962 matches
-
un șir de ani, mai are o a treia datorie de împlinit, cea de popularizare a științei. În consonanță cu spiritul democratic, care domina vremea, școala studiilor superioare trebuie să țină un contact cu pătura intelectuală a națiunei și să deștepte în cercurile cele mai largi al populațiunei dragostea de știință și respectul față de achizițiile ei.” (Pușcariu, 1921b, p. 8) Cum vedea savantul clujean îndeplinit acest program? „Răspândind cultura științifică în păturile cele mai largi ale societății” prin: a) deschiderea de
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
sâmbăta, fie duminica după-amiază, în săli publice, școli, biserici. Era pentru conferențiari un prilej nu numai de a apropia „publicul nostru de idealele mari ale vieții moderne în genere și să-l facă să dorească realizarea lor și la noi, deșteptând conștiința și sentimentul datoriilor corespunzătoare”, dar și de a cunoaște „mai bine țara”, precum și „oamenii din regiunea în care au vorbit” (ibidem, p. 5). Conferințele erau oferite și în limbile „populațiilor minoritare”. Printr-un proces de iradiere, universitarii voiau să
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de gândire și numeroasele probleme pe care viața economico-socială și culturală a poporului, în dezvoltarea lui firească, le pune pentru a fi rezolvate”. Universitatea are datoria să trezească în rândul unui public larg interesul pentru „idealurile mari ale vieții moderne... deșteptând conștiințe și sentimentul datoriilor corespunzătoare”. Pentru a aprecia la adevărata ei valoare această inițiativă vom consemna că, după mai bine de șase decenii, se adresează universității aceeași invitație: de a se oferi să acționeze „în serviciul comunității”, de a furniza
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
săruți, atunci pot să vă includ pe d-voastră într-o asemenea posibilitate care să se ivească după ce am să cuget. EL: S-ar fi putut ca trupul d-voastră se se fi născut mai deștept decât al meu? Ce deșteaptă un corp deștept? S-ar putea atunci ca trupul d-vostră să fie mereu deștept, atunci când întâlnește un corp străin? Ce deșteaptă un corp străin deștept? S-ar putea ca trupul meu să se prostească, dacă el e foarte deviat de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
EL: S-ar fi putut ca trupul d-voastră se se fi născut mai deștept decât al meu? Ce deșteaptă un corp deștept? S-ar putea atunci ca trupul d-vostră să fie mereu deștept, atunci când întâlnește un corp străin? Ce deșteaptă un corp străin deștept? S-ar putea ca trupul meu să se prostească, dacă el e foarte deviat de un corp exterior, nici o ocazie nu mai poate să fie găsită, spre implozie. Este oare această prostie o posibilă deșteptăciune mai
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
snoave, de vorbe de duh și de cântece populare. După ce au aflat știri despre mersul revoluției, Andrei Mureșanu s-a ridicat în picioare și, cu glasul lui gros. puțin aspru, a început să citească poezia «Răsunet», scrisă în ziua aceea: Deșteaptă-te române, din somnul cel de moarte în care te adânciră barbarii de tirani! Acum ori niciodată să arătăm în lume. Că-n aste mâini mai curge un sânge de roman... Ascultau toți absorbiți ca de-o vrajă. Nu clipea
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
era obiceiul! Ce-i, Antoane, istețule? Nu-ți place poezia lui Mureșanu? Anton Pann a surâs, s-a ridicat în picioare; a tușit ușor și a început să cânte, cu glas puternic și cald, cum numai ei știa să cânte: Deșteaptă-te române, din somnul cel de moarte... Din nou au amuțit toți. Melodia sporea însutit vraja versurilor. Și, fără să știe, fiecare a început să murmure după glasul lui Anton Pann: .Viața-n libertate ori moarte! strigă toți... Încă o dată
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
poezii, [...] deprinderi literare corespunzătoare, ținerea de concerte muzicale și declamative, ajutoare pentru membrii mai lipsiți”. În raportul de activitate pe anul 1878 se afirmă că menirea societății „a fost nu numai de a se cultiva membrii ei pe sine, a deștepta și nutri simțul național numai în inimile membrilor ei, ci a-și extinde razele încălzitoare, după putință, peste întregul public român din Cluj și dimprejur”. Se organizează ședințe ordinare și publice. În ședințele ordinare se discută și se citesc scrieri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289750_a_291079]
-
cu numele națiunii sale?, iar Macedon Rotaru ține conferința Despre procesul materiilor în corpul omenesc. În ședințele publice, la care puteau participa și intelectuali din oraș, se recită poezii patriotice de Vasile Alecsandri și Andrei Mureșanu, se execută piese corale (Deșteaptă-te, române, Cântecul gintei latine ș.a.), dansuri populare în costume tradiționale românești. Societatea primea ajutoare din partea unor orașe transilvănene (Deva, Gherla, Năsăud, Zalău, Sibiu, Brașov, Câmpeni, Bistrița, Prundu Bârgăului, Gilău) și din România. Presa acorda atenția cuvenită societății, oglindind diferitele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289750_a_291079]
-
a avut Războiul pentru Independență purtat de România în 1877. La aflarea veștii că puterile europene au recunoscut independența României se va organiza o adunare festivă cu un program artistic compus din piesele corale Steaua României, Cântecul gintei latine și Deșteaptă-te, române. În decembrie 1884 autoritățile maghiare din Cluj, împreună cu Senatul Universității, apreciază activitatea desfășurată de societate drept „vătămătoare” și hotărăsc desființarea ei. Pentru susținerea deciziei se afirmă că în ședințele literare „Horea, Cloșca, Iancu și Balint sunt zilnic pomeniți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289750_a_291079]
-
singurătăți, jurnal destinat parcă să fie citit în taină de câțiva oameni care să nu-l uite. Blecher a plătit, la al doilea volum, rapida victorie a celui dintâi. Prudențele critice, scepticismul care nu se lasă "epatat", blazarea s-au deșteptat cu întârziere, pentru a compensa excesul primelor entuziasme. Mi se pare cu totul școlăresc să comparăm Inimi cicatrizate cu Întâmplări în irealitatea imediată și să ne întrebăm care din cele două cărți e superioară celeilalte. Asemenea jocuri sunt fără adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
impresii. Epistole și fabule, publicat în 1847, Grigore Alexandrescu mărturisea răspicat "căci eu sunt din numărul acelora care cred că poezia, pe lângă neapărata condiție de a plăcea, condiție a existenței sale este datoare și să exprime trebuințele societății și să deștepte sentimente frumoase și nobile care înalță sufletul prin idei morale și divine până în viitorul nemărginit și în anii cei vecinici."212 Este aproape inutil a mai preciza că liniile directoare ale acestui crez artistic reiau semnificația acelui utile dulci horațian
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
pare a fi cel al lui Ion Heliade Rădulescu, intitulat Teatrul Bucureștiului care acordă, de asemenea, un rol fundamental acestui gen literar, fiind considerat un element de manipulare socială: "singurul instrument al stăpânirilor prin care poate să îmblânzească și să deștepte duhurile după trebuință, să dărapine obiceiurile cele ruginite și să insufle virtutea."234 Astfel teatrul, în complexitatea sa și prin contactul direct pe care îl presupune cu publicul, reprezintă cea mai bună modalitate de a impulsiona emanciparea culturală și chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
ce-au rezistat timpului "La vederea acestor nepieritoare creațiuni ale geniului omenesc nu suntem, oare, datori a ne întreba pentru ce au ele acest caracter de viață și majestate? Prin ce mijloace au putut să dobândească această putere încântătoare ce deșteaptă admirațiunea și entuziasmul? Cari sunt principiile și regulele ce au urmat ca să ajungă la un asemene grad de perfecțiune și sublimitate?" răspunsurile la aceste întrebări ar putea fi echivalate cu justificările clasicilor francezi, privind importanța modelelor și a imitației anticilor
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
de jubilație sunt scurte, înșelătoare - mici amăgiri de sine într-un lanț al eșecurilor. Singura dimineață în care Marlowe se scoală binedispus se desfășoară sub semnul inutilității absolute, al inconsistentului și al zădărniciei desfigurante: A doua zi dimineața m-am deșteptat târziu, din pricina onorariului substanțial pe care-l câștigasem cu o seară înainte. Am băut o cafea în plus, am fumat o țigară în plus, am mâncat o felie de șuncă în plus și, pentru a trei suta oară în viață
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
VALENȚE FORMATIVE ALE LECȚIEI DE ISTORIE Inst. Simina Grigoruță, Șc.,,Gh. Mârzescu”, Iași Inst. Elena Semen, Șc.,,Gh. Mârzescu”, Iași Motto : ,, Apoi istoria este singurul mijloc menit să deștepte În sufletul nostru iubirea cea sfântă de patrie. Ea ne arată cum popoarele au fost mari când au știut să sacrifice interesele pentru binele comun. Tot istoria ne Învață moralitatea,respectul datoriei, puternica viață de familie - condițiile Înfloririi vieții popoarelor
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Simina Grigoruţă, Elena Semen () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93547]
-
Maicii Domnului sunt unite prin intenția scriitorului de a realiza monografia existenței unei zone umane nealterate de intervenția civilizației și a culturii urbane, prin exploatarea elementului istoric, etnografic și folcloric, utilizarea evocării, descripției, portretului, observației realiste, toate întrunite spre a deștepta „măcar în câțiva cititori interesul pentru minunatele însușiri ale unei lumi ce stă să apună”. Volumul Premise și concluzii la „Terra” constituie, în esență, o autobiografie și conține „amintiri și mărturisiri”, pagini care pot fi subsumate jurnalului memorialistic dominat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
1903), în care poetul român este îndemnat „să stea cu luare-aminte, ca unul care ar aștepta să i se coboare o revelație, pentru a cuprinde în el sufletul celor din țara, din neamul, din vremea lui și, exprimându-l, să deștepte în inimi frăția adormită”. Tot Iorga elogiază Cântecele de vitejie ale lui G. Coșbuc și îi sugerează lui St. O. Iosif să obțină participarea lui Mihail Sadoveanu. Astfel, odată cu publicarea povestirii Cozma Răcoare (47/1903) începe o îndelungată colaborare, poate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
cu ușurință, nu ace lași lucru se întâmplă cu trimisul domnesc. Cer ce tând în stânga și-n dreapta, în rândul bolnavi lor tratați de Mița, n-a găsit nici unul vindecat. Așa că medelnicerul conchide, „din patima epilepsii ce are, s-au deșteptat în fandasii și norodul, înșelându-se la multele ei basme, singuri, nechemați aleargă la dânsa și cu toate că din cei ce năzuiesc la dânsa, nici unul nu și-a aflat ajutorul, dar părăsire nu fac“. Pentru a pune capăt acestui cerc vicios
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
amîndoi de o nobilă exaltare, deși poate cam părtinitoare, am declarat într-o unire că patria noastră e cea mai drăgălașă țară din lume, și neamul românesc unul dintre neamurile cele mai înzăstrate în daruri sufletești. Ce puternice simțiri se deșteptaseră atunci în noi, la dulcele și sfînt nume de patrie! Ce entuziasm măreț ne cuprinsese la falnicul nume de român! Cît eram de veseli, cît eram de fericiți atunci! Îți aduci și tu aminte?. Este, în fapt, începutul articolului Românii
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
versuri Sfintei Fecioare. Toate sunt încă greoaie, forțate. În mod neașteptat, într-o vreme când lirica era ținută drept delectare minoră (iar „poeticile faceri” anonime intrau din „mișmaiale” sau culegeri comune în zestrea lăutarilor), V., care exprimă odată cu simțirile intime deșteptate de iubire supunerea la „legea” trăirii general-omenești, a acceptat, intuind în simplitatea ei prezența principiului etern, poezia populară ca mare model. Alegere de preț, întrucât lirica epocii era dominată de sentimentalismul galant și de pastoralismul artificial neoanacreontic. Totuși, el nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
partea dreaptă, încăperea în care nu intră niciodată soarele etc. Orbirea parțială a protagonistului înseamnă câștigarea unei vederi, înțelepciuni interioare, simbolul puterii magice din privire (prin sacrificarea unui ochi, Odin a dobândit darul clarviziunii)878, "ochiu-nchis afară, înăuntru-i se deșteaptă". Pentru a fi în acord cu numele, natura personajului trebuie să se schimbe, să semene cu adevăratul ei model, arhetipul pe care îl copiază. Schimbarea personajului și întâlnirea sa cu mitul/cu Ahasverus este posibilă, datorită credinței lui în povești
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
James Darmesteter, Jacob Wackernagel, și titluri de lucrări de specialitate. Asemenea traiectorii și interese l-au determinat să susțină în repetate rânduri necesitatea studiilor de iranistică pentru cultura română: „Este un vechi vis al nostru, să vedem într-o zi deșteptându-se, printre cercetătorii români, interesul pentru studiile iranistice șs.m.ț. Prin ce a luat și a dat Bizanțului, civilizația iraniană (îndeosebi cea a sasanizilor) interesează direct istoria civilizației românești. Prin sectele religioase, cu rădăcinile în Persia (d.p. bogomilismul), cultura
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
constă în manifestarea vizual-artistică cea mai profundă a religiozității, rolul său fundamental găsindu-și expresia în conservarea credinței religioase și în transmiterea ei mai departe pe cale vizuală. Este arta capabilă să comunice contemplatorului ei, în mod nealterat, intensitatea sentimentului religios, deșteptând în sufletul acestuia idealul depășirii granițelor lumești și al îndreptării spre Absolut. Din această privință, arta sacră corespunde unei forme de căutare și indicare a cauzei finale a tuturor lucrurilor care este divinitatea -, detașându-l pe privitor de sfera lumii
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
9 Când esti întrebat dacă poți să faci o treabă, spune-le ,, Sigur că pot”, apoi pune-te pe învățat și află cum să o faci. (Theodore Rooseveltă 9 Menirea firească a școlii nu e să dea învățătură, ci să deștepte cultivând destoinicirile intelectuale în inima copilului, trebuința de a învăța toată viața. (IoanSlaviciă 73 BIBLIOGRAFIE 1. Ausubel, D., The use of advance organizers în the learning and retention of meaningful verbal material, Journal of Educațional Psychology, nr.51, p. 267-272
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]