1,102 matches
-
asociate la Eufrosin poteca, la alții: Oare noi românii... trebuie să rămânem apururea departe de neamurile cele luminate, departe de frații noștri europeni? Oare noi, pe lângă cele puține ce știm, n-am pute să ne împrumutăm de la dânșii procesul de deșteptare implică deci o convingere și un program unitar de acțiune: Duh îndemnător de a năzui cătră dreapta luminare, cu care se îndulcește neamurile celelalte ale Europei. Să ne punem deci la lucru și să ne rușinăm să fim mai jos
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și reprezentau ideea fundamentală a luptei contra luării de decizii de către centru (Moscova). Populația a inceput să-și revendice propriul său drept de a decide. Acesta a fost detonatorul unor activități populare mai importante, al căror rezultat a fost apariția Deșteptării Naționale. Noi relații s-au stabilit intre partidul comunist care era la guvernare și vasta mișcare populară, Frontul Popular Leton. La fel ca în celelalte două republici baltice și în țările Europei Centrale și Orientale, în Letonia începuse un lung
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
puternic dezavantajate față de categorii mai puțin dezavantajate. Trebuie să existe o bază întinsă pentru partidele politice de stânga, dar existau numeroase partide noi de dreapta care au fost fondate cu succes, pentru ca problemele și clivajele legate de revoluția națională (perioada deșteptării naționale a fost adesea numită revoluția cantdanda) rămân sursa cea mai importantă de diviziune politică. Partidele politice și politicile partidelor se organizează în jurul a două tipuri de clivaje fundamentale: clivajul centru/periferie, care prezintă două tipuri de diferențe ideologice moderate
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
a regimului totalitar ca atare. Pentru membrii acestor grupări, afirmarea identității era investită într-un refuz sistematic al oricărei forme de colaborare cu regimul și cu mandatarii acestuia 75. Astfel, Revoluția din decembrie 1989 nu a fost precedată de o deșteptare colectivă sau individuală și nu a fost consecința unei deziluzii ideologice. De altfel, autoritatea marxism-leninismului nu a depășit niciodată cercul foarte restrâns și ferm al militanților istorici ai partidului comunist. Ca urmare, comunismul românesc nu trebuie înțeles prin intermediul unui demers
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
vechea varvarie și greu păcătuiește împotriva naturei, mamei tuturor“ <footnote Petru Maior, Reflecsii asupra răspunsului dumisale rețensentului din Viena la Animadversiile asupra Rețensiei Istoriei pentru începutul românilor în Dachia, în Idem, Scrieri, II, București, 1976, p.241-242. footnote> . Depășind nivelul deșteptării mîndriei naționale, Școala Ardeleană reclama drepturi social-politice pentru românii ardeleni, uniți și neuniți, în numele egalității de la Dumnezeu a oamenilor, indiferent de apartenența la o anumită nație. De aceste drepturi depindea și accesul lor la cultură, condiție a desăvîrșirii umane
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
și prin reacțiile pe care le va provoca. O carte care va impune și mai mult numele eminescologului Theodor Codreanu, cel cunoscut din Eminescu Dialectica stilului (Editura Cartea Românească, București 1984) și din Modelul ontologic eminescian (Editura Porto-Franco, Galați, 1992). "Deșteptarea" (Bacău), nr. 2951, 7 februarie 2000 Adrian COSTACHE O carte... provocatoare I. Profesorul Theodor Codreanu de la Liceul Teoretic "Cuza Vodă" din Huși este unul din acei intelectuali speciali care amintesc de învățământul preuniversitar din perioada interbelică, prin seriozitatea aplecării către
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Eminescu și Einstein au dat o nouă măsură adevărului, pe care vechii greci îl numeau atotcuprinzător alétheia. Ei sunt pietre de hotar pentru cultura modernă, unul către poezie, celălalt către știință, fără a arunca nici un zid între ele (p. 64-65). "Deșteptarea" (Bacău), 9 ianuarie 2001 Viorel DINESCU De-a curmezișul Cerem scuze distinșilor comentatori și analiști intens mediatizați de presa centrală, dar, după părerea noastră și a multor altor iubitori ai culturii, la ora actuală, poziția cea mai corectă față de problemele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
p. 13; Petru Bejinariu, note de lector, “Cu prieteni, despre pietenie” în Săptămânalul de Rădăuți nr. 392 din 21 decembrie 2012, p. 13, și Cotidianul independent Crai nou, Suceava, p.5; Ioan Dănilă, De amiciția, „Cu prieteni, despre prietenie”, în „Deșteptarea” nr. 6766, 4 ianuarie 2013, p. 6, rubrica “Limba ce-o vorbim și-o scriem” (Bacău); Martha Eșanu, Cultură iudaică și prietenie, în revista Prietenia nr. 12, Iași, septembrie 2012, p. 32-35, articol publicat inițial în Revista mea nr. 2571
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
la trupă și comandamente, astfel încât să se facă imposibilă culegerea de informații. 5. Instruirea elementelor militare, de orice grad, asupra acțiunii nefaste a agenților inamici de spionaj, consecințele ce această acțiune are pentru armata noastră și mijloacele de apărare. 6. Deșteptarea interesului marelui public și instruirea lui asupra pericolului reprezentat de acțiunile subversive inamice prin publicare unor lucrări cu tentă beletristică, dar inspirate din fapte reale. Acțiunile desfășurate pe acest palier au revenit agenților de contrainformații, definiți drept „orice persoană care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
autoritatea Consiliului Local al comunei Rucar "SAMPRES" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al comunei Stilpeni "UNIC" - Ș.A. JUDEȚUL BACĂU - Sub autoritatea consiliului județean Localitatea Bacău "AMICI" - Ș.A. "ATRAS" - Ș.A. "BACON" - Ș.A. "CASBETON" - Ș.A "CONEXTRUST" - Ș.A. "CONIMPULS" - Ș.A. "CONSART" - Ș.A. "DEȘTEPTAREA" - Ș.A. "GENERAL PROIECT" - Ș.A. "ILBA" - Ș.A. "META-TEX-COMBAC" - Ș.A. "ROMCONSTRUCTOR" - Ș.A. "S.C.U.T." - Ș.A. "SESTCOM" - Ș.A. "TRANSPORT AUTO ȘI SERVICII" - Ș.A. Localitatea Moinesti "ALCOR" - Ș.A. "MULTITRANS" - Ș.A. Localitatea Onești "TRANSPORT AUTO" - Ș.A. Localitatea Tîrgu Ocna "MERCOM" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului
HOTĂRÎRE Nr. 597 din 28 septembrie 1992 privind trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, după caz, judeţene, a regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital integral de stat, care prestează servicii publice de interes local sau judeţean. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108842_a_110171]
-
este chiar munca, pe pat de scînduri, între bagaje, stau patru întinși, sforăie, lumea plătită și răsplătită, sforăiturile în cor, somn, gol, vast, just, alte greșeli! Ora 5,20, în personalul Mărășești Miercurea-Ciuc, în gara Adjud, a fost sala de deșteptare, cît trebuia să mă trezesc și să mă ridic, trenul cald pe cît am așteptat, popasul turistic cu pînza de lumini deasupra, Urechești doi jandarmi cu pistoalele automate, sediu administrativ în inscripție, fond albastru de identificare, podul peste Trotuș, "La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
modifice acest tratat în propriul lor interes, dar toate celelalte naționalități refuzară totodată să ocupe permanent o poziție politică secundară. Practic, Ausgleich-ul nu a făcut deci decît să contribuie la intensificarea confilictelor naționale din cadrul monarhiei și să aibă drept rezultat deșteptarea conștiinței naționale de sine a cetățenilor pînă atunci pasivi. Pe la 1914, aceste controverse dominau viața internă a imperiului și îi slăbeau poziția pe plan internațional. Deși chestiunea generală a luptelor naționale din cadrul Austro-Ungariei nu constituie subiectul acestei relatări, trebuie să
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
1983) a fost ulterior revizuită prin amendamentele introduse de A.D. Smith (1986) care a reliefat continuitățile istorice prin indicarea "originilor etnice ale națiunilor", concluzia că națiunea este esențialmente un produs al epocii moderne rămâne în picioare. În al doilea rând, "deșteptarea" națională sugerează o schimbare de gestalt, un proces cvasi-instantaneu de conștientizare a realei apartenențe naționale. Într-un anumit sens, termenul de "deșteptare" lasă impresia unei subite epifanii colective, în care un întreg popor își regăsește propria identitate prin activarea conștiinței
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
națiunilor", concluzia că națiunea este esențialmente un produs al epocii moderne rămâne în picioare. În al doilea rând, "deșteptarea" națională sugerează o schimbare de gestalt, un proces cvasi-instantaneu de conștientizare a realei apartenențe naționale. Într-un anumit sens, termenul de "deșteptare" lasă impresia unei subite epifanii colective, în care un întreg popor își regăsește propria identitate prin activarea conștiinței naționale. Această concepție poate fi numită "doctrina revelaționismului național". Se înțelege, din argumentul desfășurat până în acest punct, că această doctrină este evident
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
popor își regăsește propria identitate prin activarea conștiinței naționale. Această concepție poate fi numită "doctrina revelaționismului național". Se înțelege, din argumentul desfășurat până în acest punct, că această doctrină este evident eronată. Departe de a fi o conversie fulger, o "re- deșteptare" subită, dezvoltarea identității naționale a fost un proces de lungă durată, greoi și anevoios, care a întâmpinat chiar rezistențe majore din partea identităților tradiționale subnaționale (religioase și confesionale, regionale, profesionale sau familiale) ce au trebuit dizolvate pentru a face loc identității
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de naționalizatori în vederea impunerii în mentalul colectiv a identificării naționale. Crearea "sinelui național", înțeles ca acea parte a concepției de sine a individului derivată din apartenența la națiunea română, a fost, așadar, un proces de lungă durată și nicidecum o "deșteptare" sub forma unei revelații naționale. Facerea lui homo nationalis, în principatele române cât și aiurea, a presupus un efort susținut și investiții serioase din partea statului-națiune, care pentru a-și legitima ideologia fundațională, a fost nevoit să își populeze societățile pe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sunt continuate cu "Fabule în versuri", cartea încheindu-se grav, într-un registru liturgic, printr-o cascadă de "Rugăciuni", secondată de "Cele zece porunci" și în cele din urmă, de cele "Șapte Taine ale Legii Nouă". Cât despre patrie, națiune, deșteptare etc., nicio referință nu este reperabilă în acest text dedicat aproape în totalitate formării sinelui religios. Chiar și Manualul de patriotism, publicat la Iași în 1829 de către Iancu Nicola (de fapt, o tălmăcire a cărții grecești cu titlul Manualul de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
crescut de la aproximativ 10 procente în 1860, la 22 la sută în 1899, la 39,3 în 1912, pentru a atinge maximumul de 55,8 la sută în 1930. Conștiente de rolul pe care educația de masă îl joacă în deșteptarea spiritului național și, prin aceasta, în consolidarea culturală a noului stat românesc, autoritățile statale interbelice s-au angajat într-un proces activ de cimentare a statului prin continuarea pedagogiei naționale. Școala a fost investită politic cu funcția de creuzet al
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ora trei. Eu însă dorm cam iepurește în împrejurări de felul descris, așa că, practic vorbind, aproape nu dorm în noaptea premergătoare călătoriilor internaționale. Cu toate acestea, obișnuiesc să pun ceasul deșteptător și să mai comand, pe deasupra, și un apel de deșteptare de la centrala telefonică, mai mult pentru ca ceasul și telefonul s-o trezească pe soția mea, Shoshana, care, spre deosebire, de mine, adoarme ușor, doarme "ca un pui de bogdaproste" și se trezește destul de greu. Aceasta nu era prima noastră vizită
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
șaisprezece anișori. Primăvara o moleșise nu se știe cum. Simțea în tot corpul ei un fel de slăbiciune, un fel de lipsă de poftă de a face ceva. Privea prin geamul deschis curtea și observa atentă cum primăvara parcă sunase deșteptarea. La început observațiile sale aveau un caracter pragmatic, așa cum îi stă bine unei fete cu picioarele pe pămînt. Dacă găinile sînt călcate, scăpăm la oușoare, gîndea fata. În gospodăriile țărănești găinile făceau ouă doar cînd iarna își lua tălpășița. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
imn, în marș „triumfal”, Republica pășea neabătut pe drumul înfăptuirilor „democratice”,călcând peste cadavre... semănând întuneric și groază... Capitolul VIII ÎN ȚARA ASTA, SUNT PREA MULTE COZI DE TOPOR... În prima sâmbătă, după Bobotează... A doua zi era Duminică și, deșteptarea se prelungea cu o oră.. așa că puteam sta la povești până mai târziu.. În seara aceea, după ce dormitorul se cufundă în întuneric, un coleg, de loc din Ghindăoani Neamț, ne povesti un episod, absolut tulburător, din luptele de rezistență, duse
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
convoi de osândiți... care, creștea... creștea nesfârșit de lung.. și, în care l-am zărit pe Florin.. și pe alții... M-am pomenit murmurând, sub pătură, cuvintele bătrânului din Poiana Teiului... „Cu toți suntem osândiți.. toți !”. Peste puțin se suna deșteptarea. Era prima duminică de după Bobotează.. a anului 1948... PARTEA A TREIA „Nimic nu se întâmplă fară voia domnului..” Capitolul IX „POCĂIȚI-VĂ, PENTRU CĂ S-A APROPIAT ÎMPĂRĂȚIA CERURILOR” Ianuarie... 1948... Iarna era deosebit de geroasă și aspră. În zilele care au
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
crăpa obrazul. Zăpada trecuse de cinci palme mari, domnești... înecând, străzile... Ninsoarea încetase... Soarele, palid, se ivi într o spărtură de nori.. Câțiva fulgi de zăpadă, pufoși se mai zbat încă, pe la ferestre, vrând parcă să intre.. S-a sunat deșteptarea... Ne-am trezit ca.. istoviți.. chinuiți de gânduri... Cumplita istorisire, despre căpitanul Baltă și luptătorii din munți, continua să ne stăruie în minte. Gândurile ne rătăceau tulburi, neostoite, răscolind amintiri, amărăciuni... izgonind liniștea sufletului. Natura încremenită, sub suflarea aspră a
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
data notificării hotărîrei, conform art. 22. Grefierul va fi dator a liberă îndată adeverință înregistrată. Articolul 29 Tribunalul va împărtăși recursul pînă în optu dile proprietarului la domiciliul semnat la art. 22, sau prefectului, ori primăriului, dupe firea lucrărilor, cu deșteptare că pînă și trei-deci dile să se înfățișeze la curtea de casațiune însuși sau prin mandatar. Articolul 30 În termen de cinci-spra-dece dile ale notificarei recursului, tribunalulu este dator a espedia recursul cu dosarul causei la curtea de casațiune. Articolul
LEGE nr. 1.378 din 17 octombrie 1864 pentru Espropriatie în casu de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
părăsi zidurile reputatei instituții, fondate la începutul secolului al XIX-lea. Altfel, meditații și cursuri, cu puține pauze de conversat cu colegii și plimbare prin curtea școlii. Și dormitoarele funcționau în regim fix: lumina se stingea la ora 22, iar deșteptarea se făcea la 5:45. Ceea ce n-am fi îndrăznit a mărturisi nici părinților noștri a fost o acțiune colectivă, unică în învățământul românesc: controlul ginecologic anual al tuturor elevelor. Ultima fărâmă de intimitate distrusă, căci știam că listele care
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]