KorAP: Find »[drukola/base=debit & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...26 27 28 ...2124 >

53,076 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

la debitul de calcul este mai mare de 1,5 m/s. - prin intermediul unui cămin de vizitare; panta racordului va trebui să realizeze vitezele de 0,7 ... 5 m/s. Pentru racorduri cu Dn 150 panta minimă se determină în funcție de debitele de calcul, astfel încât viteza minimă să fie de 1 m/s. La amplasarea gurilor de scurgere pe traseul unei rețele de canalizare trebuie ținut cont de o serie de aspecte legate de tipul terenului pe care se amplasează căminele și

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
102). 1 - cameră de deversare; 2 - conductă deversoare; 3 - emisar Figura 2.102. Schema de calcul a deversoarelor În secțiune, deversoarele sunt de tip lateral, frontal, curb sau drept. Deversoarele frontale, mai puțin utilizate sunt prezentate în figura 2.103. Debitul de calcul al deversorului lateral este: (2.39) în care: Q - debitul deversorului (m3/s) m - coeficient de debit l - lungimea deversorului, (m) hînălțimea medie a lamei de apă, pe lungimea deversorului, (m) De obicei, înălțimea deversorului este egală cu

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
102. Schema de calcul a deversoarelor În secțiune, deversoarele sunt de tip lateral, frontal, curb sau drept. Deversoarele frontale, mai puțin utilizate sunt prezentate în figura 2.103. Debitul de calcul al deversorului lateral este: (2.39) în care: Q - debitul deversorului (m3/s) m - coeficient de debit l - lungimea deversorului, (m) hînălțimea medie a lamei de apă, pe lungimea deversorului, (m) De obicei, înălțimea deversorului este egală cu înălțimea maximă de apă din colectorul BC. 190 Etapele de calcul necesare

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
secțiune, deversoarele sunt de tip lateral, frontal, curb sau drept. Deversoarele frontale, mai puțin utilizate sunt prezentate în figura 2.103. Debitul de calcul al deversorului lateral este: (2.39) în care: Q - debitul deversorului (m3/s) m - coeficient de debit l - lungimea deversorului, (m) hînălțimea medie a lamei de apă, pe lungimea deversorului, (m) De obicei, înălțimea deversorului este egală cu înălțimea maximă de apă din colectorul BC. 190 Etapele de calcul necesare dimensionării hidraulice a unui deversor sunt următoarele

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
medie a lamei de apă, pe lungimea deversorului, (m) De obicei, înălțimea deversorului este egală cu înălțimea maximă de apă din colectorul BC. 190 Etapele de calcul necesare dimensionării hidraulice a unui deversor sunt următoarele:stabilirea raportului de diluare;determinarea debitului care trece mai departe, pe conducta BC;determinarea secțiunii conductei BC, în aval de deversor; - calculul gradului de umplere pe porțiunile de conductă AB și BC, în amonte și aval de deversor; - determinarea înălțimii lamei deversante, aceasta considerându-se jumătate

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
indicațiile din STAS 4706. Raportul de diluare, n, este dat de relația: (2.39) în care n0 este coeficientul de diluare, adică raportul dintre cantitatea de ape de ploaie și cea uzată. De fapt, raportul de diluare reprezintă raportul dintre debitul total de apă, care curge prin conductă (apă meteorică și apă uzatăă și debitul de apă uzată. De exemplu, prin raport de diluare 5, se înțelege 1 parte apă uzată (debit pe timp uscată și 4 părți apă de ploaie

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
în care n0 este coeficientul de diluare, adică raportul dintre cantitatea de ape de ploaie și cea uzată. De fapt, raportul de diluare reprezintă raportul dintre debitul total de apă, care curge prin conductă (apă meteorică și apă uzatăă și debitul de apă uzată. De exemplu, prin raport de diluare 5, se înțelege 1 parte apă uzată (debit pe timp uscată și 4 părți apă de ploaie (n0 = 4). Raporturile obișnuite de diluare sunt 3¸5, iar cele maxime, 20¸25

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
uzată. De fapt, raportul de diluare reprezintă raportul dintre debitul total de apă, care curge prin conductă (apă meteorică și apă uzatăă și debitul de apă uzată. De exemplu, prin raport de diluare 5, se înțelege 1 parte apă uzată (debit pe timp uscată și 4 părți apă de ploaie (n0 = 4). Raporturile obișnuite de diluare sunt 3¸5, iar cele maxime, 20¸25 (exemple: pentru municipiul București, raportul de diluare este 5; în orașele din Polonia, 2¸5, în localitățile

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
ploaie (n0 = 4). Raporturile obișnuite de diluare sunt 3¸5, iar cele maxime, 20¸25 (exemple: pentru municipiul București, raportul de diluare este 5; în orașele din Polonia, 2¸5, în localitățile din S.U.A., 3¸4,8Ă. Dacă se cunosc debitele și caracteristicile calitative ale apelor uzate, amestecate cu apele de ploaie, calculul raportului de diluare, n, respectiv al coeficientului de diluare, n0, se poate efectua cu suficientă exactitate. Astfel, determinarea consumului biochimic de oxigen, la cinci zile, al amestecului de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
amestecate cu apele de ploaie; în general, se poate considera că are o valoare cuprinsă între 50¸100 % din consumul biochimic de oxigen al apelor uzate; C - consumul biochimic de oxigen, la cinci zile, al apei emisarului, înainte de deversor; Q - debitul emisarului, rezultat din luarea în considerare a debitelor medii lunare minime, cu asigurarea de 95 %, determinate dintr-un șir de date de minimum 20 de ani; Qc - debitul de calcul al conductei (debitul orar maxim q și meteoric Qplă, în

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
poate considera că are o valoare cuprinsă între 50¸100 % din consumul biochimic de oxigen al apelor uzate; C - consumul biochimic de oxigen, la cinci zile, al apei emisarului, înainte de deversor; Q - debitul emisarului, rezultat din luarea în considerare a debitelor medii lunare minime, cu asigurarea de 95 %, determinate dintr-un șir de date de minimum 20 de ani; Qc - debitul de calcul al conductei (debitul orar maxim q și meteoric Qplă, în amonte de deversor. Dacă CBO5e,am > CBO5STAS se

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
biochimic de oxigen, la cinci zile, al apei emisarului, înainte de deversor; Q - debitul emisarului, rezultat din luarea în considerare a debitelor medii lunare minime, cu asigurarea de 95 %, determinate dintr-un șir de date de minimum 20 de ani; Qc - debitul de calcul al conductei (debitul orar maxim q și meteoric Qplă, în amonte de deversor. Dacă CBO5e,am > CBO5STAS se impune determinarea cantității de ape uzate și meteorice, care poate fi evacuată direct în emisar. Cantitatea de ape uzate și

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
zile, al apei emisarului, înainte de deversor; Q - debitul emisarului, rezultat din luarea în considerare a debitelor medii lunare minime, cu asigurarea de 95 %, determinate dintr-un șir de date de minimum 20 de ani; Qc - debitul de calcul al conductei (debitul orar maxim q și meteoric Qplă, în amonte de deversor. Dacă CBO5e,am > CBO5STAS se impune determinarea cantității de ape uzate și meteorice, care poate fi evacuată direct în emisar. Cantitatea de ape uzate și meteorice Qadm, ce poate fi

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
cantității de ape uzate și meteorice, care poate fi evacuată direct în emisar. Cantitatea de ape uzate și meteorice Qadm, ce poate fi evacuată direct în emisar, cu îndeplinirea condițiilor normativelor în vigoare, rezultă din ecuația: (2.41) Dacă din debitul de ape meteorice și uzate, în amonte de deversor, Qc se scade Qadm se obține cantitatea de apă care trebuie transportată mai departe sau înmagazinată. Din motive tehnico-economice, spre stația de epurare trebuie vehiculate debite ce nu depășesc de 3

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
ecuația: (2.41) Dacă din debitul de ape meteorice și uzate, în amonte de deversor, Qc se scade Qadm se obține cantitatea de apă care trebuie transportată mai departe sau înmagazinată. Din motive tehnico-economice, spre stația de epurare trebuie vehiculate debite ce nu depășesc de 3¸5 ori debitul pe timp uscat q; restul de apă trebuie să fie înmagazinată în bazine de retenție a apei de ploaie. Debitul critic specific de apă de ploaie rcr, numit și “ploaia limită” reprezintă

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
meteorice și uzate, în amonte de deversor, Qc se scade Qadm se obține cantitatea de apă care trebuie transportată mai departe sau înmagazinată. Din motive tehnico-economice, spre stația de epurare trebuie vehiculate debite ce nu depășesc de 3¸5 ori debitul pe timp uscat q; restul de apă trebuie să fie înmagazinată în bazine de retenție a apei de ploaie. Debitul critic specific de apă de ploaie rcr, numit și “ploaia limită” reprezintă cantitatea de apă de ploaie, până la valoarea căreia

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
departe sau înmagazinată. Din motive tehnico-economice, spre stația de epurare trebuie vehiculate debite ce nu depășesc de 3¸5 ori debitul pe timp uscat q; restul de apă trebuie să fie înmagazinată în bazine de retenție a apei de ploaie. Debitul critic specific de apă de ploaie rcr, numit și “ploaia limită” reprezintă cantitatea de apă de ploaie, până la valoarea căreia nu trece peste deversor nici un fel de apă. Determinarea acestui parametru se face cu ajutorul graficului din figura 2.104. Cu ajutorul

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
rcr, numit și “ploaia limită” reprezintă cantitatea de apă de ploaie, până la valoarea căreia nu trece peste deversor nici un fel de apă. Determinarea acestui parametru se face cu ajutorul graficului din figura 2.104. Cu ajutorul acestui grafic se determină:raportul dintre debitul Q și al apelor uzate q; posibilitatea de autoepurare a emisarului, exprimată prin valoarea s, în funcție de calitatea și viteza de curgere a apei emisarului, conform tabelului din figura 2.108 (categoriile I și a II a din tabel, pot fi

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de deversor, [m3/s]; 300 - secunde, timpul maxim de acumulare. În cele mai multe cazuri, când nu există lucrări speciale de acumulare, k = 1;înălțimea medie N a precipitațiilor, în semestrul de vară, conform datelor meteorologice. Cantitățile de apă mai mari decât debitul critic total sunt deversate în emisar. Alcătuirea deversoarelor Deversoarele sunt alcătuite, din punct de vedere constructiv, din trei părți principale: - camera de deversare, în care se găsește deversorul propriu-zis; - conducta de evacuare a apei deversate în emisar (conductă deversoareă; - gura

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
feluri. Cel mai răspândit este deversorul lateral simplu (cu lamă simplă deversantăă (figura 2.105Ă. Se remarcă bancheta lată de 0,60 m, necesară întreținerii; înălțimea între banchetă și planșeu trebuie să fie de cel puțin 1,80 m. Dacă debitele sunt mai mari, iar spațiul unde trebuie construit deversorul nu este prea mare, se recomandă utilizarea deversoarelor duble (cu lamă dublă deversantă, figura 2.106Ă, care, însă, nu conduc la dublarea debitului deversor, în raport cu deversorul simplu, datorită micșorării sarcinii deversorului

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
fie de cel puțin 1,80 m. Dacă debitele sunt mai mari, iar spațiul unde trebuie construit deversorul nu este prea mare, se recomandă utilizarea deversoarelor duble (cu lamă dublă deversantă, figura 2.106Ă, care, însă, nu conduc la dublarea debitului deversor, în raport cu deversorul simplu, datorită micșorării sarcinii deversorului. Deversoarele frontale drepte și curbe sunt mai rar folosite în prezent, deoarece conduc la pierderi importante de nivel. Uneori, problema depunerilor și antrenarea lor din camerele de deversare creează probleme deosebite; montarea

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
canalizare in sistemul separativ sunt alcătuite din: aă o rețea de canalizare publică pentru ape uzate menajere și industriale; bă o rețea de rigole supraterane continuate de o rețea subterană pentru ape meteorice. 3.1. Dimensionarea rețelei de canalizare pentru debite uzate (Quzată Modul de calcul a rețelei de canalizare pentru ape uzate în sistem separativ urmărește aceeași metodologie ca la sistemul unitar. 3.1.1. Determinarea debitelor uzate menajere (Quzat men) Acest calcul este identic cu cel de la punctul 2

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
o rețea subterană pentru ape meteorice. 3.1. Dimensionarea rețelei de canalizare pentru debite uzate (Quzată Modul de calcul a rețelei de canalizare pentru ape uzate în sistem separativ urmărește aceeași metodologie ca la sistemul unitar. 3.1.1. Determinarea debitelor uzate menajere (Quzat men) Acest calcul este identic cu cel de la punctul 2.1.1 numai că de această dată nu mai avem Qpl, iar verificarea se face numai pentru dimensionarea sistemului. 3.1.2. Repartiția Quzat men pe tronsoane

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
men) Acest calcul este identic cu cel de la punctul 2.1.1 numai că de această dată nu mai avem Qpl, iar verificarea se face numai pentru dimensionarea sistemului. 3.1.2. Repartiția Quzat men pe tronsoane de calcul Repartiția debitelor uzate menajere, Quzat men, pe tronsoanele de calcul se face tot prin metoda suprafețelor sau a lungimilor, adică și acest lucru este la fel ca la sistemul unitar (punctul 2.2.2Ă. 3.1.3. Dimensionarea colectoarelor pentru ape uzate

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
lucru este la fel ca la sistemul unitar (punctul 2.2.2Ă. 3.1.3. Dimensionarea colectoarelor pentru ape uzate Ordinea de calcul include determinarea: - număr de locuitori deserviți; - zone de densitate a populației si confort edilitar; - tipuri de industrii, debite și caracteristici; - rețele stradale existente; - niveluri de dotare in infrastructură stradală; - plan de situație cu rețele stradale, curbe de nivel a localitații; - relevee topografice ale zonelor canalizate actuale și viitoare;profile topografice prin zonele canalizate actuale si viitoare; - propunerea unui

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]