1,598 matches
-
pe care decidentul le desfășoară într-o logică bine definită, având ca scop operaționalizarea întregului său demers. Astfel, sarcina analistului vizează aprecierea contextului investigației sale, sub aspect conceptual. Scopul ADS este acela de a îmbunătăți suportul informațional, pe baza căruia decidenții acționează. În acest context, putem evidenția două categorii de actori-participanți la acest proces. Este vorba, în primul rând, despre cei care formulează probleme și despre cei care iau decizia și astfel o rezolvă efectiv. Teoretic, analistul și decidentul pot, fiecare
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
baza căruia decidenții acționează. În acest context, putem evidenția două categorii de actori-participanți la acest proces. Este vorba, în primul rând, despre cei care formulează probleme și despre cei care iau decizia și astfel o rezolvă efectiv. Teoretic, analistul și decidentul pot, fiecare în parte, îndeplini acest rol, dar, în realitate, atribuțiile sunt partajate de o așa manieră încât rezultatul final să constea în rezolvarea cu succes a problemei. Orice problemă este în fapt alcătuită dintr-o ierarhie de probleme și
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
obiective sunt vag percepute, iar unele variabile, de altfel importante, sunt necuantificabile. Un studiu riguros în ADS va cuprinde ambele tipuri de aspecte, hard și soft. Activitatea de formulare a problemei se focalizează pe o situație-problemă în care există un decident și un beneficiar al studiului. Perceperea situației-problemă este realizată diferit de decidenți și de analiști, iar analistului îi revine sarcina abordării, evaluării și prezentării neutre, imparțiale, a acesteia, cu maximă obiectivitate. El trebuie să ofere răspunsuri ferme la o serie
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
Un studiu riguros în ADS va cuprinde ambele tipuri de aspecte, hard și soft. Activitatea de formulare a problemei se focalizează pe o situație-problemă în care există un decident și un beneficiar al studiului. Perceperea situației-problemă este realizată diferit de decidenți și de analiști, iar analistului îi revine sarcina abordării, evaluării și prezentării neutre, imparțiale, a acesteia, cu maximă obiectivitate. El trebuie să ofere răspunsuri ferme la o serie de întrebări care identifică problema, privitoare la cum s-a produs, ce
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
a fi obținute ș.a. Construcția situației-problemă permite analistului formarea unei viziuni referitoare la direcțiile pe care le are de urmat și care se vor finaliza în contextul problemei de rezolvat (problem solving). Sunt evidențiate alternativele și implicațiile adoptării lor de către decident în scopul alegerii unei soluții fezabile. În abordarea realizată de P. Checkland, în demersul ADS se face distincție între beneficiarii și totodată inițiatorii studiului, numiți generic clienți, decidentul sau decidenții din sistem și grupa de analiști angajați în acest cadru
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
de rezolvat (problem solving). Sunt evidențiate alternativele și implicațiile adoptării lor de către decident în scopul alegerii unei soluții fezabile. În abordarea realizată de P. Checkland, în demersul ADS se face distincție între beneficiarii și totodată inițiatorii studiului, numiți generic clienți, decidentul sau decidenții din sistem și grupa de analiști angajați în acest cadru. Rolul grupei de analiză este acela de a intui și de a înțelege percepțiile, opțiunile și cerințele primilor doi (client și decident), precum și așteptările acestora pe baza studiului
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
problem solving). Sunt evidențiate alternativele și implicațiile adoptării lor de către decident în scopul alegerii unei soluții fezabile. În abordarea realizată de P. Checkland, în demersul ADS se face distincție între beneficiarii și totodată inițiatorii studiului, numiți generic clienți, decidentul sau decidenții din sistem și grupa de analiști angajați în acest cadru. Rolul grupei de analiză este acela de a intui și de a înțelege percepțiile, opțiunile și cerințele primilor doi (client și decident), precum și așteptările acestora pe baza studiului care se
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
totodată inițiatorii studiului, numiți generic clienți, decidentul sau decidenții din sistem și grupa de analiști angajați în acest cadru. Rolul grupei de analiză este acela de a intui și de a înțelege percepțiile, opțiunile și cerințele primilor doi (client și decident), precum și așteptările acestora pe baza studiului care se va întreprinde. Relevarea obiectivelor acestora, inclusiv a celor contrare (conflictuale), în contextul problemei de rezolvat este avută în vedere de analist. Precizarea acestora este necesară deoarece ea servește delimitării clare a rolurilor
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
mod clar, neambiguu, plasează problema și studiul de ADS în clasa problemelor denumită generic „hard”. Situația-problemă presupune definirea obiectivelor și eventuala lor ierarhizare, precum și definirea mediului sistemului. Conform accepției date de Churchman, o entitate care nu poate face obiectul controlului decidentului aparține mediului sistemului. Pentru un sistem de tip „soft” definiția mediului în accepția dată este destul de imprecisă, așa cum sunt de altfel ariile de responsabilitate ale departamentelor/subsistemelor, în raport cu atribuțiile și autoritatea decidentului/managerului, date de prerogativele funcțiilor acestora. Într-o
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
și ulterior al definirii unei soluții sau a unei mulțimi de soluții admisibile. Trecerea de la situația-problemă la conținutul problemei are loc în faza de formulare a problemei, în care se evidențiază, într-o viziune specifică feedbackului, opțiunile clientului și ale decidentului (obiective, subobiective, relații și ierarhii ale acestora) și, respectiv, limitele și restricțiile provenite din mediu. Formularea problemei este la rândul ei un proces recursiv, dictat de înseși rațiunea și principiile generale ale procesului de cunoaștere. Tot în faza de formulare
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
completă a situației-problemă permite trecerea la activitatea următoare, care înseamnă documentarea problemei-conținut și a problemei de rezolvat. Este necesară în acest sens o analiză amplă pornind de la datele existente despre sistem și mediul său, precum și de la informațiile obținute de la clienți/decidenți de către analiști, pe baza unor tehnici speciale de tip interviu, chestionar ș.a. Conceptele și principalele activități cuprinse în faza de formulare a problemei în cadrul ADS sunt ilustrate în următoarea figură. Rezolvarea problemei este concepută în ADS ca acea activitate în
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
problemei-situație, mai mult decât construcția în sine și alegerea celei mai intens preferate alternative de către client. Aspectele relevante ale sistemului sunt bazate pe conceptul de definiție rădăcină, expresie a percepției sistemului, introdus de P. Checkland. Examinarea modelelor cognitive elaborate de decidenți este preferabilă astfel examinării modelelor analitice, percepute ca „exterioare” acestora. Putem încheia prin a sublinia faptul că o opinie cvasimajoritară împărtășită de analiștii de sistem consideră formularea problemei și culegerea informațiilor despre sistem și mediul acestuia drept momentele esențiale ale
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
iar pentru un proces cu autoînvățare are loc o redefinire a obiectivelor formulate inițial. Efectele de tip feedback se repercutează evident și asupra alternativelor, care pot fi redefinite într-un mod interactiv, prin confruntarea celor trei actori ai procesului: client, decident, analist. Aceste observații subliniază caracterul iterativ al oricărei analize-diagnostic a sistemelor. Formularea obiectivelor întâmpină greutăți și din cauza faptului că de multe ori decidentul nu relevă obiectivele reale, ci doar unele aparent reale, sau de interes imediat, neglijând perspectiva dezvoltării sistemului
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
alternativelor, care pot fi redefinite într-un mod interactiv, prin confruntarea celor trei actori ai procesului: client, decident, analist. Aceste observații subliniază caracterul iterativ al oricărei analize-diagnostic a sistemelor. Formularea obiectivelor întâmpină greutăți și din cauza faptului că de multe ori decidentul nu relevă obiectivele reale, ci doar unele aparent reale, sau de interes imediat, neglijând perspectiva dezvoltării sistemului. Obiectivele sunt, ca de altfel și criteriile, ierarhizate preferențial de decident. Ele au ca sursă aspirațiile și așteptările decidentului, dar evident că numai
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
sistemelor. Formularea obiectivelor întâmpină greutăți și din cauza faptului că de multe ori decidentul nu relevă obiectivele reale, ci doar unele aparent reale, sau de interes imediat, neglijând perspectiva dezvoltării sistemului. Obiectivele sunt, ca de altfel și criteriile, ierarhizate preferențial de decident. Ele au ca sursă aspirațiile și așteptările decidentului, dar evident că numai o parte pot fi înglobate unor obiective realizabile din cauza unei mulțimi de restricții de naturi diferite. Analistul trebuie să estimeze consecințele adoptării fiecărei variante în parte și în
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
că de multe ori decidentul nu relevă obiectivele reale, ci doar unele aparent reale, sau de interes imediat, neglijând perspectiva dezvoltării sistemului. Obiectivele sunt, ca de altfel și criteriile, ierarhizate preferențial de decident. Ele au ca sursă aspirațiile și așteptările decidentului, dar evident că numai o parte pot fi înglobate unor obiective realizabile din cauza unei mulțimi de restricții de naturi diferite. Analistul trebuie să estimeze consecințele adoptării fiecărei variante în parte și în acest fel decidentul poate să reevalueze eventualele criterii
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
ca sursă aspirațiile și așteptările decidentului, dar evident că numai o parte pot fi înglobate unor obiective realizabile din cauza unei mulțimi de restricții de naturi diferite. Analistul trebuie să estimeze consecințele adoptării fiecărei variante în parte și în acest fel decidentul poate să reevalueze eventualele criterii și obiectivele asociate lor. Obiectivele pot fi privite ca fiind structurate ierarhic, cele de nivel înalt fiind însă uneori ambigue, ca urmare a creșterii exagerate a gradului de generalitate în formularea lor. Aceste obiective de
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
însă uneori ambigue, ca urmare a creșterii exagerate a gradului de generalitate în formularea lor. Aceste obiective de nivel înalt vizează în general un orizont îndepărtat de timp, iar prin gradul de generalitate ridicat, pot fi formulate cu ușurință de decident. Într-o abordare analitică este necesar a fi definite obiectivele și subobiectivele de pe niveluri inferioare, care de fapt contribuie la îndeplinirea obiectivelor de nivel înalt. Aceste obiective sunt operaționale, în sensul precizării și definirii alternativelor sau variantelor de acțiune ale
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
Într-o abordare analitică este necesar a fi definite obiectivele și subobiectivele de pe niveluri inferioare, care de fapt contribuie la îndeplinirea obiectivelor de nivel înalt. Aceste obiective sunt operaționale, în sensul precizării și definirii alternativelor sau variantelor de acțiune ale decidentului. De fapt, determinarea obiectivelor adecvate problemei este mai importantă chiar decât găsirea celor mai bune alternative. Obiectivele eronate conduc cercetarea spre rezolvarea unei probleme false sau oricum greșit formulate. Alternativele definite trebuie să fie în concordanță cu obiectivele decidentului, să
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
ale decidentului. De fapt, determinarea obiectivelor adecvate problemei este mai importantă chiar decât găsirea celor mai bune alternative. Obiectivele eronate conduc cercetarea spre rezolvarea unei probleme false sau oricum greșit formulate. Alternativele definite trebuie să fie în concordanță cu obiectivele decidentului, să-i ofere speranța atingerii acestora, sau cel puțin plasarea sistemului într-o vecinătate a lor. Este necesar aici a defini o scală a măsurii eficacității diferitelor alternative, în sensul atingerii obiectivelor. În măsurarea eficacității unei alternative trebuie evitată utilizarea
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
cauzal. Funcția de utilitate uniși multicriterială constituie o soluție practică a problemei, care o poate translata din domeniul ordinal în cel cardinal. Utilitatea evident că nu obiectivează procesul decizional, funcția respectivă fiind o expresie analitică a preferinței la risc a decidentului. Acesta poate, de asemenea, stabili anumite ordonări preferențiale ale criteriilor, eventual pe baza unor note de apreciere, transformabile în coeficienți de importanță. În mod frecvent, un decident relevă mai multe obiective, unele dintre ele putând fi contradictorii, sau cel puțin
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
procesul decizional, funcția respectivă fiind o expresie analitică a preferinței la risc a decidentului. Acesta poate, de asemenea, stabili anumite ordonări preferențiale ale criteriilor, eventual pe baza unor note de apreciere, transformabile în coeficienți de importanță. În mod frecvent, un decident relevă mai multe obiective, unele dintre ele putând fi contradictorii, sau cel puțin în concurență. Există criterii contrare ca sens al optimizării, de exemplu beneficiul și costul. Un decident nu va putea maximiza beneficiul și simultan să minimizeze costul. Cele
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
de apreciere, transformabile în coeficienți de importanță. În mod frecvent, un decident relevă mai multe obiective, unele dintre ele putând fi contradictorii, sau cel puțin în concurență. Există criterii contrare ca sens al optimizării, de exemplu beneficiul și costul. Un decident nu va putea maximiza beneficiul și simultan să minimizeze costul. Cele două criterii pot fi însă combinate așa încât decidentul să urmărească maximizarea diferenței dintre beneficiu și cost, un exemplu oferindu-l aici analiza cost-beneficiu. Existența mai multor decidenți, fiecare cu
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
putând fi contradictorii, sau cel puțin în concurență. Există criterii contrare ca sens al optimizării, de exemplu beneficiul și costul. Un decident nu va putea maximiza beneficiul și simultan să minimizeze costul. Cele două criterii pot fi însă combinate așa încât decidentul să urmărească maximizarea diferenței dintre beneficiu și cost, un exemplu oferindu-l aici analiza cost-beneficiu. Existența mai multor decidenți, fiecare cu propriul model decizional, poate, în mod paradoxal, simplifica problema, prin reducerea de comun acord a numărului de obiective. Astfel
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
costul. Un decident nu va putea maximiza beneficiul și simultan să minimizeze costul. Cele două criterii pot fi însă combinate așa încât decidentul să urmărească maximizarea diferenței dintre beneficiu și cost, un exemplu oferindu-l aici analiza cost-beneficiu. Existența mai multor decidenți, fiecare cu propriul model decizional, poate, în mod paradoxal, simplifica problema, prin reducerea de comun acord a numărului de obiective. Astfel, obiectivele ce reprezintă doar mijloace pentru atingerea altora pot fi eliminate. La limită poate fi asumat un singur obiectiv
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]