1,118 matches
-
văzut din spate; cel din tabloul propriu-zis ni se dezvăluie parțial, intrând în jocul lejer-licențios al măștii. Ceea ce masca ascunde, adevărata identitate a femeii, corpul dezvăluie, ambiguitatea este specifică unui erotism rafinat, unde nuditatea este gradată și subliniată printr-un decupaj abil. Și Mihai Teișanu, în câteva din nudurile sale, se apropie într-o oarecare măsură de Rops fără a avea întreg arsenalul de sarcasm și burlesc terifiant al operei ropsiene. Carnavalescul se îmbină cu o specularitate subversiv-erotică, ceea ce transformă adesea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
devine evanescentă tocmai prin acest joc al iluziei care ne oferă unghiul interzis sau imposibil, în aceeași măsură în care corporalitatea se dizolvă în imagine, în iluzie. Jocul cu măști al lui Teișanu se încarcă de fascinul imaginii prohibite a decupajului voyeuristic, de o senzualitate rafinată, organizată scenic. Obiectivul intră în încăperi ca un intrus, însă spectatorul descoperă că de fapt era așteptat și ceea ce i se oferă este un spectacol realizat anume pentru el. Un detaliu minor subliniază caracterul programat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
13 Novembre) 1898. 128 Ibidem. 129 Ibidem, p. 2. 130 Ibidem, p. 2. 131 Ibidem, p. 2. 132 "Médailles, billets de banque. Timbres et estampilles" XII, în L'Indépendance Roumaine, 22e Année, nr. 6620, Vendredi 13 (25) Novembre 1898. 133 Decupajul japonizant din bric-a-brac-ul colecționarului nu este nicidecum minor: un "mic album de stampe japoneze (...) o sabie, o statuetă a lui Buda, două vase, o cutie" la care Ioana Vlasiu mai adaugă romanul cu subiect japonez, Mme Chrysantheme al lui Pierre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de la birou sau stând doar în fața calculatorului. Există o întreagă controversă legată de problema scenariului în cazul filmelor documentare. Dumneavoastră ce părere aveți? La nivelul secvențelor se pot nota diferite elemente, dar nu se poate face în niciun caz un decupaj, cu plan detaliu, plan general etc., pentru că nu se va putea respecta la filmare. Astfel, scenariul nu este o scriitură literară, ci una liberală, în care îți expui un proiect, de ce ai ales personajul respectiv, ce vrei să obții de la
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
anumite filme pe care le-am făcut, muzica ridica mult secvențele, ridica mesajul, pentru că uneori nu-ți iese. Cum ați defini documentarul de artă? Filmul documentar de artă păstrează doar documentarismul și informația. În rest, apelează la mijloace de tip decupaj elaborat, aproape forțând experimentul. După ce a primit informațiile, las spectatorul să aibă acea trăire pe care o ai în fața unui tablou despre care știi că este de Rembrandt: te așezi și privești. Ai uitat informația sau ea s-a sedimentat
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Gheorghe Platon, Ștefan Gorovei, Alexandru Artimon sau Ioan Mitrea. Totuși, la sfârșitul acestui periplu bibliografic, imaginea de final a orașului Bacău, evoluția sa istorică erau, încă, lipsite de claritate. Aveam în față un adevărat puzzle cu piesele risipite, frânturi și decupaje ale unui trecut văduvit de limpezimea continuității, a curgerii firești. Justificate și imperative, întrebările de la care a pornit demersul nostru rămâneau în continuare fără răspuns: De când putem vorbi cu adevărat de orașul Bacău și care au fost factorii care au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
consideram cele mai accesibile; ca primar, lucrurile n-au stat deloc așa. "Eram de foarte multe ori stresat, necăjit chiar, și atunci când mă apucam să scriu, rezultatul era o piesă tristă" Mi s-a părut, citind prozele dumneavoastră, că sunt decupaje din realitate. Cum procedați de fapt? Luați faptul real și-l îmbrăcați prozaic? Nu. Cred că primul care m-a ghicit a fost Val Condurache. La început, el a crezut ca și matale că preiau întâmplări din realitate și le
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
creației, care este omul. În acest fel și în acest chip se ilumineaz moto-ul La gloire de l'homme c'est de se depenser pour rien, pus de autor în fruntea capitolului despre Definiția omului. Tot așa, procedând prin decupaj, am putea desprinde (în locul definițiilor sui-generis o mulțime de aforisme rafinate și elegante, dar vduvite de consistența pe care o descoperim în textul ralian. Dar pentru c psihologia și antropologia sunt ramuri ale științei, Ralea trateaz conceptele acestora, definindu-le
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
care erau de interes pentru Guvernul Statelor Unite (precum Germania și Japonia), antropologii au trebuit să găsească o modalitate de a produce studii de la distanță. Au realizat, astfel, o cercetare a culturii prin intermediul literaturii, cărților de istorie, sociologie și etnografie, a decupajelor din ziare, înregistrărilor video și a filmelor. Ei și-au propus să descopere pattern-urile culturale care ar sta la baza agresiunii manifestate de unele țări și să descopere unele slăbiciuni și căi de persuasiune necunoscute până atunci. O parte
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
multe forme dorite. Cu ajutorul unei periuțe de dinți veche vom împroșca culoarea sau culorile dorite pe suprafața hârtiei. Ridicăm hârtia decupată și vom obține un model. Lăsăm hârtia astfel desenată să se usuce pe o suprafață plană. 4. Pictură cu decupaj Pe o coală albă dehârtie aplicați o formă simplă din carton (decupată. Țineți-o nemișcată și colorați cu pensula cu acuarele în jurul ei. Ridicați cu atenție forma, mutați-o alături, apoi colorați din nou. Procedați astfel până când completați toată foaia
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
dorităă, până se obține o pastă. Turnăm pasta în tubul de sticlă (plastică și apăsăm ca să obținem desenul dorit. Cât desenul este încă ud, se poate presăra pe desen ceva strălucitor. Va de desenului un farmec deosebit. 9. Desen din decupaje și reviste Decupăm o imagine clară dintr-o revistă, pe care o acoperim cu terebentină sau dizolvant, cu ajutorul unei pensule. O așezăm cu fața în jos, pe coala albă pe care vrem să realizăm desenul și o întindem cu grijă
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
acoperim cu terebentină sau dizolvant, cu ajutorul unei pensule. O așezăm cu fața în jos, pe coala albă pe care vrem să realizăm desenul și o întindem cu grijă să nu rupem foaia. Cât desenul este încă ud, desprindem cu grijă decupajul și astfel desenul va rămâne imprimat pe coala albă. 10. Desen cu roler Dintr-o bucată de burete se decupează un model pe care dorim să-l desenăm. Se înfășoară strâns pe un roler. Se îmbibă buretele cu vopsea groasă
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
de hârtie cu un model imprimat, apoi așezăm bucata de voal deasupra. Punem culoarea în partea de jos a bucății de mătase. Folosim dispozitivul de presare (roler de cauciucă pentru a întinde vopseaua pe toată suprafața materilului. Ridicăm materilul, apoi decupajul și vom obține un desen în imagini (alb-negruă ca o fotografie (negativ pozitivă. Etape I. Decuparea modelului pe care dorim să-l imprimăm II. Se așază modelul pe care dorim să-l imprimăm, pe foaie, iar deasupra bucata de mătase
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
pe care dorim să-l imprimăm, pe foaie, iar deasupra bucata de mătase III. Se pune în partea de jos a foii culoarea IV. Cu ajutorul dispozitivului (roler din cauciucă se întinde vopseaua pe toată foaia V. Se ridică materialul, apoi decupajul și se obține un desen în alb-negru, ca o fotografie (negativ-pozitivă. 13. Desen prin transfer Pentru acest gen de desen avem nevoie de creioane colorate, hârtie. Copiii pot colora în diverse culori sau chiar un desen cu creioane colorate. După ce
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
seama schema divizibilă în cinci; aceasta ierarhizează relațiile, de altfel cronologice și liniare, între cele cinci momente (m) al oricărui proces din interiorul unei secvențe (sau al unui întreg text): Aplicarea acestei scheme la Colomba, propusă ceva mai sus, realizează decupajul următor, mai aproape de ansamblul rezumatului decât silogismul: Pn1 = [a] + [b] = Fericirea lui Orso și mândria rănită a Colombei (de unde cererea adresată lui Orso) într-o situație inițială tip care reunește trei actori din perspectiva a două căutări cu legătură între
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
digresiunile evaluative ale personajului-narator și de parantezele comentarii ale naratorului-autor. Poate fi divizat totuși în două secvențe, în funcție de același procedeu al inserției pe care-l regăsim în Cei drepți de Camus. Din lipsă de spațiu, mă voi rezuma la detalierea decupajului narativ pe care îl propun și a cărui dinamică permite evidențierea strategiei narative a unui personaj vorbăreț și lăudăros, care crede că dă o veste bună soției lui, veste despre care ea aflase deja, și care nu-și dă seama
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
oi așa bezmetice! De atunci, iepurii au obiceiul să stea toți laolaltă și să meargă săltând pe picioarele din spate. A. Desjacques și T. Soukhbaatar, Contes et récits de Mongolie, Nathan, col. "Arc en Poche", 1992, pp. 21-23. Propuneți un decupaj al acestei forme originale de narațiune despre un mit al facerii lumii, prezent în toate culturile lumii. Capitolul 3 Prototipul secvenței descriptive 15 1. Istoria unei respingeri aproape generale " Iar descrierile! Ce poate fi mai inutil decât acestea; nimic altceva
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
un alt aspect al oricărui obiect existent, evidențierea calităților sau proprietăților (ceea ce apare în partea finală a documentului). Operația de aspectualizare este de comun acord admisă ca bază a descrierii. Astfel, G. G. Granger 20 vorbește despre "evidențierea întregului" și "decupajul în părți", prin intermediul unei "rețele abstracte" care leagă elementele între ele. În opinia mea, operația de "ancorare" este răspunzătoare de evidențierea "întregului", iar operația de "aspectualizare" de decupajul în părți (n. PĂRȚI). Este necesar totuși ca pe lângă acest decupaj în
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a descrierii. Astfel, G. G. Granger 20 vorbește despre "evidențierea întregului" și "decupajul în părți", prin intermediul unei "rețele abstracte" care leagă elementele între ele. În opinia mea, operația de "ancorare" este răspunzătoare de evidențierea "întregului", iar operația de "aspectualizare" de decupajul în părți (n. PĂRȚI). Este necesar totuși ca pe lângă acest decupaj în părți să luăm în considerare atât calitățile sau proprietățile întregului (culoare, dimensiune, formă, număr etc.) cât și, printr-o nouă operație (sub-tematizare), proprietățile părților pe care le avem
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și "decupajul în părți", prin intermediul unei "rețele abstracte" care leagă elementele între ele. În opinia mea, operația de "ancorare" este răspunzătoare de evidențierea "întregului", iar operația de "aspectualizare" de decupajul în părți (n. PĂRȚI). Este necesar totuși ca pe lângă acest decupaj în părți să luăm în considerare atât calitățile sau proprietățile întregului (culoare, dimensiune, formă, număr etc.) cât și, printr-o nouă operație (sub-tematizare), proprietățile părților pe care le avem în vedere. La fel se întâmplă și în (4), în ceea ce privește culoarea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
participativă, delimitată de momentul întâlnirii și de momentul separării a cel puțin doi actanți într-un timp și un spațiu dat, poate fi considerată o definiție foarte bună pentru un punct de plecare al analizei noastre. Este suficient să observăm decupajul destul de ezitant al unei piese de teatru în scene marcate totuși, în principiu, de intrările și de ieșirile din scenă ale personajelor pentru a percepe complexitatea acestei definiții, în aparență simplă. În schimb, delimitarea finalului unui act, atunci când toată lumea se
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
multiplele paralelisme ("ochii săi" din v. 387 și 394 / "ochii mei" din v. 401 și 406) și reluările ("am vrut" v. 396 și 400) reprezintă mărci semantice și formale ale genului lirico-poetic. Rima și punctuația au un rol important în decupajul strofelor. Această segmentare a poemului vine, într-un fel să sublinieze structura narativă: Pn1 = 4+2+4 versuri, Pn2 = 4 versuri, Pn3 = 2 versuri, Pn4 = 4 versuri, Pn5 = 2+2 versuri. Putem vorbi aici de o adevărată structurare lirică a
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
exigențele de necesitate, eficiență și finalitate practică sunt mai bine realizate. Dacă vorbim despre piața muncii, În orice loc de muncă, competențele pot fi: conceptuale, tehnice și umane. Această abordare se inspiră din structurarea propusă de Kartz care, mergând pe decupajul clasic a ști, a ști să faci și a ști să fii, distingea trei tipuri de competențe: competențele conceptuale (a analiza, a Înțelege, a acționa de o manieră sistematică); competențele tehnice (metode, procese, tehnici ale unei specialități); competențele umane (În
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
poeziei descriptive a unei epoci sau a descrierilor realiste, mnemonice sau de alt tip, cum am văzut, în parte, mai devreme. Tipologiile pot fi textuale și privesc tipuri ample de texte precum argumentația, povestirea, dialogul-conversație, descrierea etc. Un astfel de decupaj nu ține totuși seama de eterogenitatea constitutivă a discursurilor. Schema 1 insistă asupra faptului că efectul de text este rezultatul a două dimensiuni: una seman-tico-pragmatică, pe care o numim CONFIGURAȚIONALĂ, cu componentele sale argumentativă, enunțiativă și semantico-referențială, cealaltă SECVENȚIALĂ în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
credințe. Publicate într-o colecție cu subtitlu elocvent: Biblioteca de educație și de recreație, romanele sale unesc enciclopedia (deci discursul didactic) și ficțiunea narativă în jurul unui același pivot textual: descrierea și chiar descrierea în forma sa extremă: enumerația. Operînd un decupaj, o ordonare, o clasare a elementelor unei lumi calchiate după modelul discursului științific, scriitura verniană urmează o strategie analizată de R. Barthes în una din Mitologiile sale (1957). În maniera unui enciclopedist sau a unui pictor olandez, J. Verne face
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]