1,246 matches
-
a putut să-l refuze categoric, așa că i-a întins, în schimb, geanta. El râse fericit, cu gura lui de crocodil. Când au ajuns sus, pe punte, soarele strălucea drept în ochii lor, care tocmai se obișnuiseră cu întunericul de dedesubt. Bucătarul cel gras și marinarul care le arătase drumul erau și ei pe-acolo, cu brațele încrucișate. Văzându-l pe Gaston împreună cu Tomoe, fluierară și-l tachinară pe Gaston în franceză. Gaston zâmbi iar. Deși nu știa deloc limba, lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
nu mint. Sally are un aer de prospețime și e foarte dulce. Părul ei pare Întotdeauna proaspăt spălat și miroase a flori, deși ea jură că e parfumul ei. Iar eu zîmbesc larg cînd mă uit la ce poartă pe dedesubtul hainei lungi din blană de oaie: blugii ei sexy sînt foarte sexy și talismanul ei norocos. Îi Îmbracă ori de cîte ori vrea să impresioneze. Sau să-și creeze un avantaj. — Să Înțeleg că va fi de față și vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
inspirația să mă duc la niște ședințe de bronzare. — OK, Ellie, zice Emma, preluînd controlul, dă-mi ciorapii ăia. Îi face În patru, astfel Încît să nu se mai vadă prin ei, apoi Îi așează cu grijă pe spatele meu, dedesubtul șireturilor, În timp ce Linda pufnește, nevrînd să recunoască faptul că e impresionată de talentele fiicei ei. — Așa. Emma termină de legat șireturile și se trage puțin Înapoi, contemplîndu-și ideea inspirată și rezultatele acesteia, care, dacă nu sînt de-a dreptul perfecte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
mai degrabă un roman prin îmbrăcăminte, prin fața rasă și frizură. Dar ceea ce m-a mirat cel mai mult a fost felul său de a se mișca și de a vorbi. Era ca un scris urât care sare când deasupra, când dedesubtul celor două linii anume trase pentru a înainta drept și pentru ca literele să aibă toate aceeași înălțime. Cu alte cuvinte, mi s-a părut că aveam de-a face cu o minte tulburată. În timpul judecății trecea pe nepusă masă de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
un obstacol insurmontabil și se blocă. Era complet blocat. Nu reușesc, spuse șoptind. Mă doare. — Frumusețea la durere rabdă, o certă Miria, aruncând proiectilul Însângerat care traversă baia, trecu prin deschizătura ferestrei și dispăru undeva afară, poate pe trotuarul de dedesubt. O privi În oglindă nemulțumită. Mi-a venit o idee. Te fac și mai atrăgătoare, spuse. Atelierul părea Închis, firma luminoasă era stinsă. Miria Își parcă scuterul În fața ușii și sună. Pe vitrină scria USE YOUR BODY, PAINT YOUR SKIN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
holbați. Se ținea în șeaua calului, fără să-și simtă picioarele, cu privirea cusută de chipul lățit și presat pe fâșia untoasă și transparentă. Zogru aluneca unduindu-se, ca o eșarfă purtată de vânt, și înregistra cu nepăsare lumea de dedesubtul său. Erau toate cum le știa și din toate acestea se simțea exclus. Îl văzuse pe Talpă înlemnit, iar în adâncul lacului vedea un somn uriaș adormit la adăpostul unei pietre, în mâlul pufos. Îl vedea apoi pe Hrisofan, mutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
măi, Achile, haina pe capul scaunului că nu ți-o ia nimeni, și nu voia decât să se vadă sub dușul lui englezesc. Din salonul mare se făcea o odăiță în care Achile își instalase un duș fix, cu stropitoare. Dedesubtul lui avea o cadă de tinichea care arăta ca o balenă. Și-a aruncat din mers hainele și-a sărit direct în cadă. Zogru era înnebunit de frică și nici nu putea să se miște. Oricum nu avea cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
teamă să nu facă vreo gafă. Așa că încheiase într-un ton ipotetic: - Nu putem ști cu certitudine dacă este mormântul lui Vlad Țepeș, dar mi-ar plăcea. Pe ecran apăruseră turlele Bisericii Snagov, filmate printre crengile unui copac, toamna, iar dedesubtul imaginii scria copyright matrixbeton. Apoi, din nou mormântul lui Mihnea. Studentul întors de la bursă spusese și el că pare să fie cadavrul unui om mai tânăr, iar profesorul ținuse un mic discurs despre importanța descoperirilor arheologice în general. Cam în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
a luat-o în sus, până aproape de tavan. Era din nou liber, iar sub el Giulia butona telecomanda televizorului. La picioarele ei se vedea o mogâldeață. Zogru s-a uitat mai bine și în prima clipă a crezut că murise: dedesubtul lui era tot el, prăbușit, cu aripile fleșcăite, ca niște urechi imense. Apoi corpul de pe podea a ridicat fruntea și și-a scuturat aripioarele. Avea fața ca o picătură de apă în care era închis chipul luminos al Giuliei. Zogru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
lui. - Ce mai e? - Simpatică, zise el, Întinzîndu-i cartea, zeflemitor. Cerneala trebuie că era din aceea simpatică. Toate paginile erau albe. - S-a gîndit Într-adevăr la tot, mormăi ea, uluită. - Da. Nu vrea să-și bage cineva nasul În dedesubturile castelului. - Totuși nu-l putem dărîma piatră cu piatră. - Dar Îl putem percheziționa. Am să-i cer procurorului o dispoziție rogatorie. - Îl cunosc bine pe Dantec, poate ar fi mai bine să-l sun eu. - Lasă, Marie, ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
care-și păstrase cămașa și cravata. Christiane Îi descheie prohabul și Începu să-l masturbeze, privind În jur. Un bărbat se apropie, Îi vârî o mână sub fustă. Ea Își desfăcu fermoarul, fusta lunecă pe mochetă; nu purta nimic pe dedesubt. Bărbatul se așeză În genunchi și Începu s-o mângâie În timp ce ea Îl masturba pe Bruno. Lângă el, pe pat, bruneta gemea din ce În ce mai tare; Bruno Îi luă sânii În mâini. Tot sângele Îi năvălise În sex. Christiane Își apropie gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Muzică barocă italiană, executată Însă la instrumentele antice originale. Plătea prețuri exorbitante pentru echipamentul său hi‑fi. Difuzoare stereo În valoare de 10.000 de dolari bucata nu i se păreau prea scumpe. Locatarii a trei etaje de deasupra și dedesubtul lui erau nevoiți să asculte, fie că le plăcea sau nu, Frescobaldi, Corelli, Pergolesi, până la Italianca În Alger. Când vecinii Îi băteau În ușă ca să se plângă, Ravelstein le zâmbea și Îi informa că fără de muzică nu poți Înghiți ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
dau buzna În dormitor, recunoștea el, adăugând Însă: Nici n‑a fost mare lucru de văzut. Oricum, pe mine nu mă interesa. Dar a fost departe de a fi goală. Avea furoul pe ea și o serie de chestii pe dedesubt. Așa că ce atâta zarvă și Învinuiri? - Protocolul, i‑am explicat. Ravelstein n‑a fost de acord. - Nu, nu. Nu‑i vorba de protocol. Nici pe departe. Nu mi se Întâmplă des să nu găsesc cuvântul potrivit. Voiam să spun că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
așa cum Bédier Își Încerca norocul cu investițiile lui. Nici Bédier și nici medicul francez care mă gratulase cu diagnosticul de friguri tropicale nu au răspuns la investigațiile Întreprinse din Boston. La vârsta mea, ai dobândit o considerabilă experiență a tuturor dedesubturilor, a tuturor chichițelor care Însoțesc lupta pentru propriul interes. Toate aceste considerații sunt zdravăn amestecate Între ele. Diagnosticul de intoxicație cigua a doctorului Bakst era contestat de ceilalți medici. Așa Încât el avea un interes În plus să dovedească justețea părerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
întrebă el. — Dați-mi să văd, am zis eu. Am luat ziarul din degetele lui Resi, care se muiaseră de tot și am văzut poza de demult cu mine și locotenentul O’Hare în fața spânzurătorilor de la Ohrdruf. În comentariul de dedesubtul pozei se spunea că, după o căutare de cincisprezece ani, guvernul Israelului în sfârșit mă reperase. Respectivul guvern cerea acum Statelor Unite să mă predea Israelului pentru a fi judecat. Pentru ce voiau să mă judece? Pentru complicitate la uciderea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
lor. O mare varietate de pisici din vecini completa olfactiv spațiul. La etajul I al spiralei, doctorul Negruțiu își etala colecția de feline care se băteau necontenit, își marcau teritoriile și se uitau ciudat printre ochiurile gardului la grădina de dedesubt. Când aveam cinci ani am încercat să prind de coadă un motan care se freca de gard. S-a întors cu spatele (i-am văzut testicolele umflate și coada dreaptă) și a pulverizat o oarecare cantitate de urină prin plasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
perfectă. Purta un pulover închis în față, lălâu, care avea exact aceeași nuanță de albastru violet ca și ochii ei, jumătate din nasturii în formă de perlă ai acestuia fiind desfăcuți, lăsând să se vadă bluza mulată de dantelă de dedesubt, și o pereche de pantaloni trei sferturi bej, pe șolduri. Eșarfa de mătase din jurul gâtului avea exact aceeași culoare cu pantalonii. Purta tocuri înalte și pătrate și atât de multe bijuterii delicate din argint încât îmi amintea de o bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Marie, care tot își mânuia bucata de sârmă într-o grabă nebună, strică treaba. Exact când cercelul se desprinse din balama, se repezi să-l prindă cu cealaltă mână, dar nu reuși și-l scăpă prin deschizătură, în hăul de dedesubt. Se așternu o tăcere de groază, marcată numai de un zgomot abia perceptibil de obiect care cade în apă. Cei din grup se uitară unii la alții făcând fețe-fețe. Marie se holba la deschizătura din balama, de parcă nu-i venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
la Marie Celeste, încuviințai eu. Cei din echipă începură să se întoarcă în culise. Louise apăru prima; avea un termos și o cutie de plastic pentru mâncare, plină ochi cu fructe, pe care le puse pe un raft mic de dedesubtul mesei directorului de scenă. Philip Cantley îl aștepta pe Ben să termine de vorbit cu mine, ca un leu în cușcă. Părea agitat, n-avea stare, aruncând priviri în stânga și în dreapta, până și fularul de la gâtul lui era mototolit. Trecând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
în ușă, se uită la mine timp de un minut, în tăcere. Apoi, ca și când ar fi luat o decizie, cu o mișcare lentă, de voie, își dezlegă capotul și-l lăsă să-i cadă la picioare. Era gol pușcă pe dedesubt, după cum mă și așteptam. Îți place ce vezi? întrebă el, pe un ton calm și neutru. Dacă aș fi detectat cea mai mică urmă de șăgălnicie tipică pentru un homosexual, de cochetărie, mi-aș fi revenit de pe urma șocului și i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
preajmă. Fără îndoială, zisei eu, desfăcând fermoarul rochiei. Am lăsat rochia să-mi alunece la picioare. Mă schimbasem în spatele cuierului cu haine, iar Hugo, care, la urma urmelor era un bărbat, nu-și dăduse seama că nu purtam nimic pe dedesubt. Mi-a făcut plăcere să văd că pot să-l las fără cuvinte. Sau poate ar trebui să port așa ceva, zisei eu, încolțindu-l. Ce zici? Cu siguranță e preferata mea, zise Hugo, încercând să-și revină. L-am imobilizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
umăr, să vadă dacă îl urmez. În lumina lunii, părul său blond căpăta inflexiuni argintii. Grădina era frumos aranjată. Se auzea fântâna arteziană în miniatura de pe peretele din spate și zgomotul apei revărsându-se peste marginile vasului de piatră de dedesubt. Bătea un vânt ușor printre copaci, iar la dreapta mea se zărea o tufă de trandafiri albi, ale cărei flori erau de o perfecțiune aproape artificială, luminate parcă din interior. Dincolo de ei, am fost copleșită de un parfum puternic încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
ce-ați mințit despre excursia la Cairo cu sergentul Foster. Văzu că ea nu era surprinsă, că probabil se așteptase la asta. Femeia Își Încrucișă picioarele, cu genunchii abia vizibili sub tivul fustei de uniformă pe care o purta pe dedesubtul halatului alb. — Așadar chiar Îmi citiți corespondența? spuse ea. Când el nu spuse nimic, ea continuă: — N-am vrut să știe cineva de-aici ce s-a Întâmplat. — Doctore, dumneavoastră ați trimis ilustrata aici, punând pe ea ambele nume, ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
De ce să nu sărbătorească? Când ajunse la palazzo-ul familiei Falier, Brunetti se văzu confruntat cu hotărârea care-l aștepta Întotdeauna acolo, fie să folosească imensul inel de fier ce atârna de ușa din lemn, lovindu-l de placa metalică de dedesubt și făcând mesajul sosirii sale să bubuie prin curtea deschisă, fie să folosească mai prozaicul clopoțel. Alese a doua variantă și, o clipă mai târziu, o voce vorbi prin interfon, Întrebând cine era. După ce-și oferi numele, ușa se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
lume. Și începu să dea din mâini, să-și vânture coada și să izbească în fereastră cu picioarele. Puțin câte puțin trupul începu să-i alunece. Începu să împingă din ce în ce mai tare, până când... buf, căzu ca o cărămidă în mijlocul odăii. Însă dedesubtul ferestrei se afla un sac mare, plin cu piper măcinat. Sacul se rupse și aruncă în aer valuri de piper. Balaurul nostru simți cum îl gâdilă nasul. Îl gâdila atât de tare încăt îi veni să strănute. Uf, gemu el
Jester şi Balaurul. In: ANTOLOGIE:poezie by Andreea-Ramona Căuş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_668]