1,049 matches
-
de hazard (dispoziții, climă, o diagramă a oscilațiilor psihologice, etc.), care presupune trecerea sportivului virtual de la: -o perioadă senzo - motorie până la 2 ani, -către o perioadă de interiorizare, o perioadă fără logică până la 7 ani, -spre o altă perioadă de deducții coerente, până la 12 ani și -altă perioadă abstractă, în care formulează ipoteze, peste 12 ani. Acum, la peste 12 ani se pune condiția supunerii copilului la exercițiul fizic, cu finalitate spre performanță socială. Saltimbancii se loveau de un sistem social
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
METODA EXPLICAȚIEI Metoda explicației, formă a expunerii, constă în dezvăluirea de către învățător a esențialului noii probleme: Explicația presupune o dezvăluire a adevărului pe baza unei argumentații deductive. Cu acest prilej, se pun în mișcare operații logice mai complicate precum inducția, deducția, comparația, sinteza, analiza, analogia. Accentul cade, totuși, pe receptare și mai puțin pe interpretarea cunoștințelor."<footnote Cucoș, Constantin, 2005, Teoria și metodologia instruirii, în vol. Modulul psiho-pedagogic, Învățământ la distanță, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, p. 194. footnote> Este
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
fără a crea tensiune salariaților. Este o metodă de control care se dezvoltă instantaneu, nu a fost anterior planificată și care presupune ca managerul după observația inițială, care dă naștere unei conjuncturi transformată prin inducție în ipoteză, să continue cu ajutorul deducției, formulându-se presupuneri pe care experimentul și observația finală le confirmă sau le infirmă. 42 www.didactic.ro/files/19/observatia.doc 78 Ca formă de control personal planificat în cadrul Body Gym poate fi văzut leadershipul. S a constatat că
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
antinomia. În cele ce urmează voi încerca să evidențiez acest lucru. Pentru Blaga, problema sensului metafizic al cunoașterii înseamnă așezarea ei într-o ordine ce o depășește. De aceea și susține că aceasta nu este o chestiune de analiză și deducție pornind de la articulațiile interioare ale cunoașterii, ci una de viziune, de salt, de "ochire riscată" dincolo de nivelul analitic 192. Elementul la care înțelege Blaga să raporteze cunoașterea este ceea ce el numește "principiul metafizic absolut"193. Acesta este postulat printr-un
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Din raționamentul categoric este scoasă ideea psihologică sau ideea substanței spirituale. Din raționamentul ipotetic este scoasă ideea cosmologică sau ideea totalității lumii materiale. În al treilea rând, din raționamentul disjunctiv este extrasă ideea teologică sau ideea de Dumnezeu 263. Această deducție a Ideilor transcendentale, pe care rațiunea o operează și constituie metafizica, este considerată de către Immanuel Kant nelegitimă. Ideile transcendentale sunt concepte pure ale rațiunii. Spre deosebire de conceptele intelectului, cărora le corespund obiecte reale, acestora nu le corespund decât obiecte ale gândirii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a constituit metafizica nu poate fi înlăturată, fiind constitutivă rațiunii. De aceea, Kant va proceda la o altă strategie de a-i dovedi aparența: să arate că în acest corp de pretinsă cunoaștere s-au strecurat erori logice și contradicții. Deducția ideii psihologice este însoțită de anumite paralogisme, prin care rațiunea pură face un salt nepermis de la sufletul empiric, supus categoriilor, la sufletul metafizic. Ideea cosmologică este și ea rezultatul unei extinderi nelegitime de la seriile finite dinăuntrul naturii la unitatea absolută
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
contradicției. Punctul de plecare în această regândire a statutului contradicției în cunoașterea filosofică este chiar concepția lui Kant despre antinomii. Mai exact, este vorba de faptul că, pentru Kant, antinomiile nu sunt rătăciri întâmplătoare, consecințe ale unor greșeli subiective de deducție sau raționare, ci "stă în natura gândirii însăși de a cădea în contradicții (antinomii), când vrea să cunoască infinitul"352. Deși apreciază descoperirea antinomiilor ca "un foarte mare progres", Hegel îl critică pe Kant, deoarece "s-a oprit la rezultatul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
astă dată, o căpetenie cu putere omogenizantă, cum era Zeus sau Jupiter în mitologia greacă. Pornind de aici, în baza logicii dinamice a contradictoriului, Ștefan Lupașcu deduce "o nouă religie" și "o nouă concepție a Divinității", corespunzătoare stării T. Această deducție își are premisele în teoria celor trei materii, susținută în cartea aferentă din 1960. Dată fiind existența în universul nostru galactic a trei tipuri de materie-energie sau sistematizări energetice, se poate emite ipoteza a trei tipuri de univers: al nostru
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
vor exista, a fortiori, mai multe tipuri de contradicție și s-ar putea întâmpla ca nu toate aceste contradicții să aibă proprietatea ex falso"807. Cu alte cuvinte, se caută identificarea contradicțiilor netrivializatoare, care nu duc la "explozie", adică la deducția oricărei propoziții în sistemul din care fac parte. Pentru a avea o teorie paraconsistentă, contradicția care este cuprinsă în interiorul ei trebuie să se construiască pe o negație care să aibă anumite proprietăți aparte: "să nu fie prea tare, pentru a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dată de supunerea față de principiile, axiomele și operațiile logice clasice. Conform acestei idei, teoriile raționale sunt sisteme care întrunesc două condiții: 1) sunt coerente, ceea ce înseamnă că în interiorul lor diferitele elemente sunt strâns legate între ele după procedeele logice ale deducției sau/și inducției, iar enunțurile se supun principiului non-contradicției; 2) stabilesc o relație verificabilă și nearbitrară cu lumea obiectivă la care se aplică 863. Logica are, în opinia lui Morin, un rol capital în structura unei paradigme de gândire. Ea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
opinia lui Morin, un rol capital în structura unei paradigme de gândire. Ea impune ordinea și regulile de operare întregii gândiri și tuturor sistemelor de idei. Logica clasică, ale cărei fundamente au fost puse de către Aristotel, are ca nucleu identitatea, deducția și inducția, "care asigură evidența, coerența și validitatea formală a teoriilor și discursului"864. Inima acestei logici o formează cele trei principii atât de bine cunoscute: principiul identității, principiul non-contradicției și principiul terțului exclus. Ele sunt solidare, astfel încât logica clasică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
această coerență fiind considerat în afara logicii, în afara lumii și în afara realității 865. Gânditorul francez sesizează o corespondență perfectă între logica clasică și știința clasică. Principiul reducționist al științei clasice corespunde principiului identității, iar principiul determinismului universal are caracterul necesar al deducției și pe cel universalizant al inducției. Matematica, la rândul ei, și-a descoperit fundamentele logice în logica clasică. Pe de altă parte, prin Galilei, s-a susținut că natura este scrisă în limbaj matematic, ceea ce ne conduce la ideea că
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Morin vede aici intervenția gândirii complexe. Teoria tipurilor este un "meta-punct de vedere complex", în care enunțul paradoxal este considerat un "sistem-obiect" și unde silogismului enunțat este considerat "de un nivel mai amplu, angajând un joc complementar de inducții și deducții pornind de la observații și date colectate", care ajunge la o concluzie ce nu mai este certă, ci plauzibilă 872. O altă breșă în suveranitatea logicii și în mitul raționalității totale a științei o realiza Gödel, care, prin teorema sa de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
formidabile. Atât realitatea cât și gândirea debordează logica aceasta deductiv-identitară pe care s-a constituit paradigma clasică occidentală. "Există breșe de inteligibilitate în real, inaccesibile logicii. Există breșe în sistemele noologice cele mai coerente. Există breșe și derapaje logice în deducție și există carențe în logica identitară", afirmă Morin, iar acest lucru îl determină să conchidă că " Ceea ce constituie realitatea noastră inteligibilă nu este decât o bandă, un strat, un fragment al unei realități în care natura este indecidabilă" și că
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
XX-lea. Poziții ale filosofilor români", în Revista de filosofie, nr. 1, București, 1994. Botezatu, Petre, Cauzalitatea fizică și panquantismul, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 2002. Botezatu, Petre, Introducere în logică, vol. 1-2, Editura GRAPHIX, 1994. Botezatu, Petre, Valoarea deducției, Editura Științifică, București, 1971. Brucăr, Iosif, " Filosoful Lucian Blaga", în Gândirea, an XIII, nr. 8, 1934. Bulzan, Daniel, "Tradiția apofatică și postmodernismul: confluențe și divergențe în problema limbajului", în vol. Erezie și Logos, Editura Anastasia, București, 1996. Candiescu, Călin, "Cosmologia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
27-28. 37 Ibidem, p. 28. 38 De exemplu, Petre Botezatu distinge între "sensul modern de paradox logic" și "înțelesul kantian" al antinomiei, acela de "prezență simultană a două teze contradictorii ce par să fie egal de justificate" (Petre Botezatu, Valoarea deducției, Editura Științifică, București, 1971, pp. 168-169). 39 Acest sens pare să fie susținut și de etimologia termenului "contradicție", care își are originea în latinescul contradictio, al cărui verb, contradicere, înseamnă literal "a spune opusul". În limba greacă, același lucru este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și temporali, perceperea greșită a pozițiilor, duratelor, succesiunilor, orientare greșită în timp și spațiu, incapacitatea de a înțelege reversibilitatea unor fenomene sau evenimente, tulburări de memorare a spațiului și timpului. Instabilitatea psihomotorie are următoarele efecte: în plan intelectual - gândire confuză, deducții superficiale, înțelegere nediferențiată, lipsa capacității de concentrare a atenției, nerealizarea de comparații și de asociații; în plan motor - agitație permanentă, mișcări parazitare, excesive, dificultăți de reproducere și coordonare a mișcărilor; în plan afectiv - excitabilitate și emotivitate exagerate, opoziționism activ (atitudine
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
educă pe elev să obțină rezultate, valorificându-și astfel efortul propriu. Euristica, adică astfel concepută încât să conducă la “descoperirea" a ceva nou pentru elev. Întrebările sunt astfel puse încât elevii să descopere noi proprietăți ale substanțelor studiate, să facă deducție asupra raporturilor dintre substanțe. Întrebările trebuie să să-i conducă pe elevi spre găsirea răspunsului prin efort propriu de gândire. După numărul de persoane cărora li se adresează întrebarea , conversația este : - individuală ( se poartă între profesor și un singur elev
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
schimbare poporanistă în Rusia, pe urmele curentului narodnicist, pe care l-a dezvoltat într-o teorie personală, în remarcabilul studiu publicat în Viața românească, imediat după eșecul mișcării revoluționare din 1905: Social-democratism sau poporanism?176 În logica momentului istoric, exercițiul deducției lui Stere suna așa: dacă țarul Nicolae și-ar fi făcut intrarea triumfală în Berlin, revoluția din Rusia nu s-ar mai fi produs, iar Basarabia ar fi rămas definitiv în imperiu: "Ceea ce însă ar avea de rezultat fatal nu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
bagaj comprehensiv este inevitabil prezent în faza de analiză și interpretare calitativ-globalistă a unor date statistice. b. Referitor la intuiție, atât de asiduu invocată în viziunea comprehensiunii, ea reprezintă probabil un plus semnificativ față de procesele de cunoaștere numite clasic inducție, deducție, asociere, imaginație etc., ce nu este încă explicat psihofiziologic. Să nu uităm însă că și în științele mai tari se face apel la intuiție (vezi „intuiționismul” în matematică). Din acest punct de vedere, comprehensiunea nu poate fi nicicum opusă modelului
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
obiective intermediare, a căror îndeplinire de către elevi va fi imediat recompensată de către profesor. În același timp profesorul este necesar să recunoască manifestările lipsei de autonomie și să le pedepsească în vederea diminuării frecvenței și a intensității lor. III.5.5. Efectele deducțiilor profesorului asupra autonomiei elevului Rezultatele experimentului realizat în domeniul al 7 -lea al secolului trecut de Kosenthal și Jacobson au rămas unele dintre cele mai surprinzătoare și mai controversate din istoria cercetării pedagogice. Ele sugerează că elevii de la care profesorii
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
unele dintre cele mai surprinzătoare și mai controversate din istoria cercetării pedagogice. Ele sugerează că elevii de la care profesorii așteaptă un nivel înalt de performanță ating acest nivel, chiar dacă nu există o bază reală pentru aceste expectanțe. Expectanțele profesorului reprezintă deducțiile pe care le face un profesor în legătură cu comportamentul viitor sau cu achizițiile academice viitoare ale elevilor lui pe baza a ceea ce el știe despre aceștia. Aceste expectanțe afectează rezultatele elevilor deoarece profesorul ia în considerare numai anumite răspunsuri, cele care
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
bătaie de cap; cadoul; în cafea; capriciu; care?; caută; ceață; chestionare; cifră; cină; cine-i; ciuperci; ciupercă ce-i?; cîștiga; cîinele; coincidență; construi; cont; copaci; crede; criptic; a cunoaște; cuvinte; a da cu banul; da seama; a-și da seama; deducție; densitate; deochi; descoperă; destăinui; deznodămînt; dezvăluie; dibui; enervant; enigmă; enigme; farsă; fericire; foc; găsește; ghicește; ghici; am ghicit; la ghicitoare; o ghicitoare; ghicitoarea mea; ghicitori; gîndi; a se gîndi; gîndit; gînditor; gînduri; glob; grădiniță; ingeniozitate; inspirație; instinct; instituție; inteligent; inteligență
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sau esența valorii, afirmînd că ecuațiile economico-matematice surprind relații "obiective" între cantități și nu relații între concepte. Ipotezele adoptate pentru a-și dezvolta teoria sa matematică asupra econo miei au fost alese nu funcție de valoarea lor intrinsecă, ci pentru că permit deducții prin care s-ar putea demonstra că ele sunt în acord cu faptele. În opinia mea, teoria lui Pareto este departe de a fi în acord cu faptele. Apoi, o știință nu poate fi definită decît în parte prin metoda
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
pe care o ia automișcarea interioară a propriului ei conținut”, este transferabil și În cazul metodologiilor didactice. Metodele nu pot fi privite astfel, ca forme exterioare conținutului, ci, dimpotrivă, ca elemente cuprinse În Însăși logica organizării conținutului de instruire, de unde deducția că stabilirea conținutului include În sine, Într-un anumit fel, și o determinare a căilor prin care se obține transmiterea și Însușirea acestuia; că schimbările de conținut atrag, În mod inerent, și o modificare a metodologiilor de predare/Învățare. Natura
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]