1,050 matches
-
loc, mai curînd ele caută a fugi din sufletul omenesc; ele nu vor valora deci mare lucru, atâta timp cât nu le lăsăm să se lege într-un raționament care le oferă explicația”.) Failibilitatea judecății se întemeiază pe o anumită infailibilitate a deducției, pentru că ea nu va fi greșit desfășurată de către un spirit atent și ascunde o reflexivitate a gîndirii ce reține în memoria sa legătura existentă între anunțurile sale. Astfel, dacă failibilitatea caracterizează din punct de vedere ontologic judecata, întoarcerea reflexivă a
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
un spirit atent și ascunde o reflexivitate a gîndirii ce reține în memoria sa legătura existentă între anunțurile sale. Astfel, dacă failibilitatea caracterizează din punct de vedere ontologic judecata, întoarcerea reflexivă a judecății asupra ei însăși constituie însăși materia infailibilității deducției. Hiperbola îndoielii este de exemplu o suspensie a judecății, adică o judecare a judecării, căci .) Îndoiala hiperbolică arată că judecata nu se constituie decât pe motivul insecurității și că numai luciditatea în fața failibilității descoperă o înlănțuire reflexivă de motive ale
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
este indubitabilă; dar ceea ce este mai important nu este una sau alta din ideile ce-mi apar, ci mai curînd cea despre care eu gîndesc și pentru că e ceva ce eu gîndesc, trebuie să concluzionez că eu sunt, eu exist. Deducția sau întoarcerea gîndirii asupra ei însăși în înlănțuirea judecăților pe care gîndirea mea le compune, susține fragilitatea judecății. Așadar, compositio care definea în mod tradițional judecata predicativă și-a schimbat sensul. Ea a devenit “viziunea distinctă a felului în care
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
în mod tradițional judecata predicativă și-a schimbat sensul. Ea a devenit “viziunea distinctă a felului în care naturi simple concură la compunerea altor lucruri”. Și această compunere se poate face în trei feluri: prin impulsie, prin conjectură sau prin deducție. Deducția este singura dintre aceste compoziții care este certă și veritabilă, atâta timp cât noi observăm fiecare din naturile simple în manieră intuitivă și conexiunile lor ca fiind absolut necesare. Astfel .) În invenție există deducție, nu pentru că fiecare ar putea demonstra ceea ce
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
mod tradițional judecata predicativă și-a schimbat sensul. Ea a devenit “viziunea distinctă a felului în care naturi simple concură la compunerea altor lucruri”. Și această compunere se poate face în trei feluri: prin impulsie, prin conjectură sau prin deducție. Deducția este singura dintre aceste compoziții care este certă și veritabilă, atâta timp cât noi observăm fiecare din naturile simple în manieră intuitivă și conexiunile lor ca fiind absolut necesare. Astfel .) În invenție există deducție, nu pentru că fiecare ar putea demonstra ceea ce vrea
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
feluri: prin impulsie, prin conjectură sau prin deducție. Deducția este singura dintre aceste compoziții care este certă și veritabilă, atâta timp cât noi observăm fiecare din naturile simple în manieră intuitivă și conexiunile lor ca fiind absolut necesare. Astfel .) În invenție există deducție, nu pentru că fiecare ar putea demonstra ceea ce vrea, ci mai curînd în sensul în care nouă ne revine de a găsi modul de dispunere a raționamentelor noastre în ordine pentru a demonstra, și în acest sens că o descoperire atentă
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
ar fi dezvăluit de ceea ce apare, de manifestat, ci semnifică mai curînd că el își conduce gîndurile într-o ordine. Raportul exteriorității care este fondat în subiect ca trecere temporală a gîndurilor ține de ordinea descoperirii, adică de cea a deducției care găsește o existență exterioară pentru că ea știe să descopere evenimentele în mod deductiv. Acesta este motivul pentru care afirmația că subiectul este temporal presupune ca el să fie substanțial, pentru că dacă subiectul se identifică cu ceea ce el descoperă în
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
condiție transcedentală; pentru a vorbi mai exact despre Kant, el ar trebui să fie o condiție transcedentală, adică anterioară și superioară datului pentru a putea într adevăr să se consacre scopului de a gîndi diversul dat în manifestat. Aceasta pentru că deducția transcedentală conduce la principiul însuși al întregii sinteze încât ea trebuie să fie atentă ca unitatea sa sau identitatea sa să nu devină obiect. Restricția ontologică a subiectului transcedental este o autolimitare critică a tentației de a urca încă o dată
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
încerca să arătăm că el a privilegiat chiar mai mult decât Kant logica descoperirii proprie lui judicium, pînă în punctul în care el modifică logica formală, pentru că în loc de trei operații ale spiritului, nu mai găsim decât două, anume intuiția și deducția. Dar, în plus, subliniind faptul că judecata este un exercițiu care implică înțelegerea și voința, el transpune alegerea domeniului moral la cel al teoriei cunoașterii. De aceea se pare că la el, calea către principiul prim începe cu deducția și
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
și deducția. Dar, în plus, subliniind faptul că judecata este un exercițiu care implică înțelegerea și voința, el transpune alegerea domeniului moral la cel al teoriei cunoașterii. De aceea se pare că la el, calea către principiul prim începe cu deducția și că descoperirea ordonează raționamentele care sunt în favoarea exteriorității. Subiectul există în timp ce descoperă și nu ca o funcție logică transcendentă sau transcedentală, ci ca o imanență a trecerii personale a gîndurilor sale unele în altele. Transpunerea modelului juridic în modelul
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
ca o imanență a trecerii personale a gîndurilor sale unele în altele. Transpunerea modelului juridic în modelul etic și aplicarea sa la domeniul cunoașterii fac, într-un fel, din subiect o persoană ce are o parte legată de gîndurile sale, deducțiile și judecata sa liberă. În acest fel este posibilă curățarea grelei ipoteci a paralogismului substanțialității adresat subiectului cartesian. Imputarea paralogismului este legată în realitate de o logică juridică ce caută unitatea care domină diversitatea. Acest monopol al unității nu poate
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
mai curînd decât manifestatul. Descartes lasă să se înțeleagă că un sistem al libertății nu poate face economie de eul personal și că dacă încercăm să depășim subiectul transcedental în surmontarea dedublării conștiinței și conștiinței de sine, atunci, conceptul sau deducția se reflectă și devin subiect, substanța devine subiect. VII.6. Corpul ca subiect; Poate corpul să fie subeict? Reamintim pasajul din Setul alVI-lea de Răspunsuri la Obiecții unde Descartes relatează dificultățile pe care le-a avut în conceperea distinctă
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
indubitabilă. Prin aceasta gîndirea capătă o nouă identitate: conștiința. Cogito-ul este mai mult decât rațiune, el este gîndire, este peste tot în conștiință și nimic nu se întâmplă în conștiință fără gîndire. Gîndirea este totodată și exercițiul intuiției și al deducției, ordinea și maniera în actul de “a ști să treci”, este exercițiul în care subiectul începe să existe fără a rămîne însă captiv în acest tip primordial de existență. Fiind substanță, gîndirea este deopotrivă interioritate și exterioritate, deschide infinitul în
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
va primi câte 1 p; TESTUL 10 TEST CE VIZEAZĂ PERSPICACITATEA Descrierea testului: Acest test depinde de un volum mare de cunoștințe asimilate, de deprinderile formate și de dezvoltarea capacităților gândirii logice, presupune o mobilitate a gândirii și posibilitatea unor deducții logice. Se prezintă copiilor o foaie pe care este desenat un copac printre frunzele căruia se observă patru grupe de fructe: mere, struguri, căpșuni, și pepeni verzi. Foaia este prezentată alături de întrebarea: -,,Uită-te bine și spune-mi, vezi ceva
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
logică față de diversele fenomene ale vieții obișnuite, să inițieze într-o formă de raționament care constituie un important proces psihic. Operația aritmetică cea mai simplă, problema cea mai obișnuită, pot constitui excelente ocazii de a gândi, de a raționa. Calitățile deducției celei mai riguroase se află în germene în actul psihic al copilului mic, care caută să regăsească într-o activitate practică banala operație familiară, desprinderea unei scheme din realitate, sesizarea unei idei generale care se concretizează într-un caz particular
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
ca expresie predicațională a unei concluzii silogistice: 1. ; 2. ; 3. ; 4. ; 5. ; 6.; 7. , alias Exemple de confirmare și, respectiv, de inventare a concluziei raționamentului, prin tehnica rezoluției 8. În măsura În care - prin variantele „rezoluției“ ca metodă și ca strategie În procesarea deducției - ajunge să controleze orice fel de raționament, mai cunoscut sau mai puțin cunoscut sub aspectul apartenenței la o categorie sau alta de structuri deductive, pe deplin corect sau doar plauzibil și, deci, supus revizuirii, logica devine o știință unitară a
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
de antrenare a „cantităților continue“ (de tipul iconilor geometrici) În reprezentarea și procesarea „automată“ a cunoștințelor, promotorii inteligenței artificiale ne-ntorc cu gândul la concepția după care axiomele sunt definiții (Thomas Hobbes), iar demonstrațiile sunt Înlănțuiri (sau concatenări) de definiții . „DEDUCȚIA DIRECTĂ“, CA DESFĂȘURARE CE ȚINTEȘTE SPRE OBȚINEREA UNEI CLAUZE VIDE: „DEDUCȚIA INDIRECTĂ“, CA SUCCESIUNE DE TRANSFORMĂRI ȚINTIND SPRE OBȚINEREA CLAUZEI UNIVERSALE: din urmează , dacă Întrucât (1) se rezolvă prin clauza vidă, În conformitate cu pașii (2) - (4), urmează că este
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
și procesarea „automată“ a cunoștințelor, promotorii inteligenței artificiale ne-ntorc cu gândul la concepția după care axiomele sunt definiții (Thomas Hobbes), iar demonstrațiile sunt Înlănțuiri (sau concatenări) de definiții . „DEDUCȚIA DIRECTĂ“, CA DESFĂȘURARE CE ȚINTEȘTE SPRE OBȚINEREA UNEI CLAUZE VIDE: „DEDUCȚIA INDIRECTĂ“, CA SUCCESIUNE DE TRANSFORMĂRI ȚINTIND SPRE OBȚINEREA CLAUZEI UNIVERSALE: din urmează , dacă Întrucât (1) se rezolvă prin clauza vidă, În conformitate cu pașii (2) - (4), urmează că este un raționament valid 1. - supoziție 2. din (1), prin N. B. 3
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
universală, În conformitate cu pașii (2) - (4), urmează că este un raționament valid 1. - supoziție 2. (3), care este În F. N. D. P. 2°. Exemplu de validare a unei scheme de raționament pe cale reductivă și, respectiv, progresivă 9. Pentru că, În versiunea „deducției directe“ (Întruchipate prin conjuncții inconsistente de tipul ), rezoluția se suprapune metodelor reductive din logica formală „obișnuită“, iar În versiunea „deducției indirecte“ (etalate prin disjuncții tautologice de forma ), aceeași strategie de Întemeiere recuperează numeroase alte proceduri ale verificării (respectiv ale validării
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
D. P. 2°. Exemplu de validare a unei scheme de raționament pe cale reductivă și, respectiv, progresivă 9. Pentru că, În versiunea „deducției directe“ (Întruchipate prin conjuncții inconsistente de tipul ), rezoluția se suprapune metodelor reductive din logica formală „obișnuită“, iar În versiunea „deducției indirecte“ (etalate prin disjuncții tautologice de forma ), aceeași strategie de Întemeiere recuperează numeroase alte proceduri ale verificării (respectiv ale validării, sau ale deciziei) structurilor logice, am putea spune că, În orizontul inteligenței artificiale, logica ajunge să Însemne o știință a
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
de forma ), aceeași strategie de Întemeiere recuperează numeroase alte proceduri ale verificării (respectiv ale validării, sau ale deciziei) structurilor logice, am putea spune că, În orizontul inteligenței artificiale, logica ajunge să Însemne o știință a supramodelării operațiilor gândirii. TEHNICI SIMILARE „DEDUCȚIEI DIRECTE“, ÎN SPEȚĂ REZOLUȚIEI, CA REDUCERE A PREMISELOR ȘI ANTICONCLUZIEI LA CLAUZA VIDĂ TEHNICI SIMILARE „DEDUCȚIEI INDIRECTE“, ÎN SPEȚĂ REZOLUȚIEI, CA METODĂ DE IMPUNERE A UNEI CLAUZE UNIVERSALE reducerea tabelelor „semantice“; reducerea tabelelor „analitice“; reducerea la absurd prin arbori ai
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
ale deciziei) structurilor logice, am putea spune că, În orizontul inteligenței artificiale, logica ajunge să Însemne o știință a supramodelării operațiilor gândirii. TEHNICI SIMILARE „DEDUCȚIEI DIRECTE“, ÎN SPEȚĂ REZOLUȚIEI, CA REDUCERE A PREMISELOR ȘI ANTICONCLUZIEI LA CLAUZA VIDĂ TEHNICI SIMILARE „DEDUCȚIEI INDIRECTE“, ÎN SPEȚĂ REZOLUȚIEI, CA METODĂ DE IMPUNERE A UNEI CLAUZE UNIVERSALE reducerea tabelelor „semantice“; reducerea tabelelor „analitice“; reducerea la absurd prin arbori ai adevărului; testul reducerii; reducerea la absurd În limbajul „electric“ etc. Întabularea; calculul polinomial; calculul În stilul
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
adevărului; testul reducerii; reducerea la absurd În limbajul „electric“ etc. Întabularea; calculul polinomial; calculul În stilul lui Sommers; interpretarea formelor normale conjunctive; interpretarea formelor normale perfect disjunctive etc. 3°. Distribuția metodelor decizionale În raport cu cele două forme ale rezoluției, deducția „directă“ și cea „indirectă“ 10. Grație aceleiași dedublări, permise de o proprietate simplă a secvențelor logice În sens gentzenian, și anume mișcarea unui termen din postura de antecedent În cea de succedent, ori vice versa, o dată cu schimbarea calității respectivului termen
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
care urmează a se tranșa dacă putem vorbi de un psihic artificial, sau computațional, de un eu informatic și chiar de o „conștiință informatică“, sau „artificială“ . În cuvinte cât mai simple, algoritmul descris de Hao Wang, În 1958, Încorporează regulile deducției din calculul secvențelor, propus de Gerhard Gentzen, ca pași În analiza (respectiv reducerea, sau decizia) schemei date de deducție. În caz de reușită, analiza o dată Întreprinsă ne oferă și calea sintezei, prin răsturnarea pașilor parcurși, În stilul În care, cu
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
chiar de o „conștiință informatică“, sau „artificială“ . În cuvinte cât mai simple, algoritmul descris de Hao Wang, În 1958, Încorporează regulile deducției din calculul secvențelor, propus de Gerhard Gentzen, ca pași În analiza (respectiv reducerea, sau decizia) schemei date de deducție. În caz de reușită, analiza o dată Întreprinsă ne oferă și calea sintezei, prin răsturnarea pașilor parcurși, În stilul În care, cu peste trei veacuri În urmă, René Descartes recomanda metoda „regresiv-progresivă“, pentru a nu proceda În cunoașterea faptelor asemenea celuia
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]