1,309 matches
-
Tabacu, eram parcă alt om. M-am apucat de lucru în mod serios. Din păcate Gladkov se credea sergent major și voia să facă căprărie cu noi. Mai ales cu Steluța. Îi imputa, spre exemplu, că n-a vrut să defileze, doar ea și clasa ei, la 10 mai. C-o fi, c-o păți, până la urmă a defilat întreaga școală prin fața inspecției. De aici, de la altele, reclamațiile directorului curgeau în valuri către Revizoratul școlar Ismail și Inspectoratul școlar general Galați
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
sergent major și voia să facă căprărie cu noi. Mai ales cu Steluța. Îi imputa, spre exemplu, că n-a vrut să defileze, doar ea și clasa ei, la 10 mai. C-o fi, c-o păți, până la urmă a defilat întreaga școală prin fața inspecției. De aici, de la altele, reclamațiile directorului curgeau în valuri către Revizoratul școlar Ismail și Inspectoratul școlar general Galați, reclamațiile având și aprobarea primarului Demirov. Nu se cerea altceva decât să fiu dat afară din învățământ. Într-
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
află acum doctorul Andrei și oficiantul sanitar Busuioc. La școala din Câșlița veniseră cadre noi: Dănăilă Ion, învățător, Elena Brânzescu, educatoare. Învățătorul Moraru Afanase fusese deportat cu toată familia. Dobru revenise la direcția școlii. Umbla îmbrăcat militar, cu mănuși albe, defilând pe ulițele satului în disprețul majorității. S-a impus și a reușit să preia președenția Cooperativei de consum dar și comanda subcentrului militar. Dar nici lumea nu-i croită după mintea, orgoliul și obrăznicia cuiva. Comanda subcentrului premilitar a fost
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
catalanii nu vor să comunice decât în catalană, franceză, română și esperando. Aici ni se prezintă activitățile satului (aseară a fost un concurs „domino”) care a durat toată noaptea, săptămâna viitoare va fi altceva, la fel de antrenant, sau caii andaluzi care defilează din când în când prin sat, sau, specificul Andorei, statul fără taxe vamale și fără scrupule de la granița cu Franța de unde poți cumpăra orice, ieftin, autentic sau fals, de unde-ți poți procura orice, de la roți de cașcaval cât o masă
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
găsiți un dulgher la noi. Ei au mașini, noi avem poluare, îmi spune un mic comerciant care știe bine cine a fost Iosif. Ne stingem încet-încet." Totuși, îmi spune un altul, Crăciunul este sărbătorit în stradă de toți locuitorii, cercetașii defilează, iar magistrala Paul al VI-lea, artera principală, este neagră de lume. Orașul vechi, cu sukul său aparent destinat străinilor, este pentru moment letargic și foarte curat. Număr, pitite discret pe străduțe și în fundacuri, douăzeci și patru de biserici și mănăstiri
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
mai aducea jertfe lui Jupiter și Constantinopolul nu era decât un sat de țărănoi de la marginea Imperiului, acești mari civilizați erau deja creștini. Două mii de ani mai târziu, frații mai mari cerșesc pe scări, iar cei mai mici ca vârstă defilează în strană. În locul cel mai apropiat de Hristos, titlurile de vechime și titlurile de proprietate se află într-un raport invers proporțional. Sau despre importanța de a ajunge mai târziu. Atât la ospețele din oraș, cât și la palatele republicilor
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
doborîți de insolație. La ieșirea din Panthéon, în învălmășeala demnitarilor care își căutau trăsurile, mi-a fost dat să fiu martorul destul de apropiat al unei scene simptomatice: noul președinte, Casimir Périer, aflat pe treptele exterioare, tocmai salutase ultimele trupe ce defilaseră, Charles Dupuy, care îi fusese rival la Președinția Republicii, îi transmitea cu voce tare urările parlamentarilor și ale națiunii "în aceste clipe grave". Am văzut atunci limpede, cum pe fața obosită a lui C. Périer curgeau două lacrimi mari... Aceste
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
locuințe nesigure, ca o aglomerație tibetană, la puțin timp după sărbătorile oficiale urma să se rostogolească în Iantra, dispărînd trei sferturi din Tîrnovo. În programul festivităților figura o desfășurare de forțe armate cu adevărat ostentativă. În locul unei diviziuni, am văzut defilînd o armată întreagă. Abia mai tîrziu, odată cu declarația de război din octombrie, această adunare de trupe a căpătat adevăratul ei sens, acela de repetiție generală. Sărbătorirea celor 18 ani ai prințului Boris, anterioară (ianuarie), adusese invitați de marcă: Diadohul Greciei
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
deja, care urma să-i aducă peste trei ani la Paris pe regele Ferdinand și regina Maria, încoronați la Alba Iulia ca suverani ai "României Mari¨, cînd au fost primiți de Președintele Republicii în gara Bois de Boulogne și au defilat pe Avenue Foch și Champs Elysées. Acum era un contact mai discret primul pentru rege care zicea glumind: "În România sînt un fenomen, căci sînt singurul om care nu am fost niciodată la Paris și nici în Franța". Din proprie
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mea voință... I-am combătut afirmația, dar vrăjmășia lui a rămas! Ni se spunea clar că atitudinea noastră negativă se poate repercuta asupra familiei - copii și nepoți. Deci în mod obligatoriu, chiar dacă ai ajuns la o vârstă înaintată, trebuie să... defilezi cu pas muncitoresc... Secretarul nou, fost colonel, ne considera și pe noi ca pe niște soldați, cărora le putea ordona, le putea dirija viața. Vădit lucru - nu-i plac ochii mei! Puțin cam brunet la figură, am impresia că e
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
în ale deprinderii înțelesului buchilor cărții, colegul de bancă ale celui la care ne referim. Cum s-a consumat evenimentul anunțat depășim faza pentru că prea mare era durerea care avea să-i sosească total nepoftită în august același an. Unii defilau și se distrau, el, și prietenii lui, rudele, își petreceau la groapă pe cea care, atâția ani, fusese parte din ei. La ce serveau condoleanțele primite și care se repetau, decât ca o notă protocolară, dificil de mistuit pentru familia
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
să fie făcut șah mat. La înapoiere, în timpul scurtei călătorii cu trenul de seară, cerul avea culoarea abrupt-stridentă, de neasemuit, a crepusculului. Luna spânzura de cer ca o potcoavă ori o caisă, iar pe acoperișuri, giruetele în formă de cocoș defilau în pas alergător în direcția opusă trenului, ca niște figuri de șah. Unele semănau cu regele. În ziua următoare, găinile ce scurmau prin iarbă purtau și ele o coroană, nu o creastă. În fiecare miercuri și sâmbătă trebuia să tai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
zgomotoși? - Motive de distracție ne oferea, în mod regulat și gratuit, și un cuplu binecunoscut în Pungeștiul de atunci, moș Șutu și băbuța lui, mătușa Marița. Locuiau într-o căsuță modestă, în fundul satului, dar făceau cu regularitate naveta spre târg, defilând de fiecare dată prin fața caselor noastre. Țin minte că moș Șutu era singurul bărbat din Pungești care umbla permanent îmbrăcat cu ițari, cămașă de in înălbit, încins cu bârnețe cu mărgele și cu cojocelul de rigoare. Nu l-am văzut
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
piesă de teatru cu Iancu Jianu. În ajunul Anului Nou se îmbrăcau în costume naționale, cu căciuli brumării pe cap, cu plete și puști de lemn în spate, încălecau pe cei mai frumoși cai din sat și la lăsarea serii defilau țanțoși, dus-întors, de câteva ori, pe strada principală a târgului. Admirați de aproape întregul sat. După lăsarea nopții, își prezentau spectacolul, selectiv, doar la casele cu fetele lor (adică drăguțele lor). Pe planul doi se situa țurca. era organizată de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de farmec, un pic de zvîc, un pic de libertate și informalitate modernă. Alura interpretei principale, Kirsten Dunst, e cu siguranță modernă (o detașare grațioasă, ușor narcotizată) și, cu atîtea muzici mișto (Aphex Twin, Gang of Four, Bow Wow Wow...) defilînd pe soundtrack și părînd destul de mîndre de sound-ul lor anacronic, e puțin probabil ca publicul tînăr să nu prindă ideea : ce cool trebuie să fi fost să fii adolescentă și să ai la dispoziție toată vistieria Franței ca să-ți satisfaci
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
În vara lui 1974, eram la Paris, cu o bursă C.N.R.S. Locuiam în Cartierul Latin, într-un hotel ieftin de tot, mâncam doar o dată pe zi, și atunci într-un self la fel de ieftin, din împrejurimi. Într-una din zile, pe când defilam cu tăvița prin fața cuvelor cu mâncare, am auzit în spate o mișcare ceva mai neobișnuită. Când m-am întors, îndărătul meu nu era nimeni altul decât Marin Sorescu, iar măruntul zgomot îl făcuse nelipsita-i umbrelă (pe care începuse să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
uneori pe temperaturi de 25-30 de grade, cu muncitorii ieșiți sau înainte de intrarea în schimb,unii care fusese în schimbul de noapte.Toate aceste canoane,pentru bieții muncitori, cât și pentru noi ofițerii,erau probleme deosebite, pentru ofițerii, care trebuia să defilez cu ei,era extenuant.De fapt programul meu era mult mai greu,trebuia să pregătesc subunitățile și pentru alte orașe ca:Sighet, Vișeu, Borșa,dar eu trebuia să fiu în Baia Mare,unde prezentam onorul primului secretar și defilam cu luptătorii
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
trebuia să defilez cu ei,era extenuant.De fapt programul meu era mult mai greu,trebuia să pregătesc subunitățile și pentru alte orașe ca:Sighet, Vișeu, Borșa,dar eu trebuia să fiu în Baia Mare,unde prezentam onorul primului secretar și defilam cu luptătorii mei,care erau peste 1500 de oameni și trebuia să iasă defilarea ca la carte. Avem o mostră de puțină satisfacție după defilare, o fotografie cu doi colegi de muncă la Monumentul Ostașului Român, ctitorie al maistrului Vida
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
sfârșit după ce ni s-a promis că a doua zi dimineță ni se va comunica răspunsul Comisarilor Poporului. Aveam cu toții sentimentul că partida era câștigată și că dl. Diamandi va fi pus în libertate curând. La ieșire, a trebuit să defilăm din nou prin fața lui Lenin, care ne-a întins mâna fără să-și abandoneze eternul surâs. La orele 22, am fost anunțați că „în principiu” se decisese eliberarea lui Diamandi, dar ministrului român i se puseseră o serie de condiții
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
grămădise toate lucrurile furate dintr-alte case. La plecare, a pornit tot în Germania, dar în zorul fugii cele unsprezece lăzi ale lui au fost părăsite într o gară. Lucrurile au fost expuse în hall-ul Independenței Române, unde publicul a defilat plătind o intrare de 2 lei. Cine proba că îi aparținea un obiect îl putea lua. Erau pendule, statui și mai ales o sumedenie de perdeluțe de vitrină. Afară de câteva covoare, tot era urât și de prost gust. Știrile de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cu ce a mai rămas“. Simțeai deslușit că în acea clipă și-ar fi dat și viața de ar fi crezut că ar face plăcere acelei perechi re gale, care pentru dânsul era icoana sfântă a țării. Trei ore au defilat! Fiecare sat, cu preoții, învățătorii, primarul în frunte; urmau bă trânii, bătrânele, tinerii, fetele și, în urmă, copiii. Multe sate reprezentau pe carele lor specialitatea regiunii. Au fost carele industriei lemnului de la moți, de la tăierea copacului până la vân zarea hârdaielor
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
acești oameni simpli și trăiți izolați prin satele lor au izbutit să în jghe beze un spectacol așa de reușit nu o poate explica decât avântul acelui timp excepțional și simțul artistic înnăscut al poporului român. Din Alba Iulia au defilat și unguri țărani sau meseriași. Nu știu de a fost dorința lor sau ordinul autorităților de a aduce un omagiu suveranului care le promisese respectarea drepturilor lor, cu mult înainte de Tratatul de la Paris. Impresia a fost penibilă: tă cerea și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lansarea unui nou roman inspirat de dureroase probleme sociale, identificate chirurgical aproape pe fundalul existenței terne a industriei noastre petrochimice, problema furtului intelectual, a tezelor de doctorat îndeosebi, devenise o realitate. Impostorii zilei își atribuiau meritele celor din subordine și defilau cu ele ca izbânzi personale. Comentariile mele despre valoarea romanului și autenticitatea scriitorului au nemulțumit pe mulți dintre cei care zăboveau interesat în aerul poluat al disciplinei de partid. Erau nemulțumiți că performanțele Cetății chimiei nu erau îndeajuns reliefate pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Te-a adus mamă-ta la mine, cînd erai copil. Răzbătătoare femeie! Ce mai face? A murit, dom' doctor, acum două luni, îi spun. S-a întristat și a murmurat o formulă de condoleanțe. Eu m-am dezbrăcat și-am defilat prin fața lui. S-a uitat la radiografii, apoi m-a chemat și mi-a arătat: Vezi, cu timpul au apărut niște creșteri osoase, care te supără. Asta e evoluția normală a unor astfel de operații. Acum mergi binișor, dar, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Credeți cé nu e un motiv pentru țară noastré? - Dacé nu mé credeți, eu aș putea sé vé povestesc ce s-a transmis la televizor În ziua de 12. - Cu toate cé În Moscova și alte orașe mari oamenii au defilat și au purtat portrete de-ale lui Gagarin. - Și chiar de la numérétoarea aceea, Vladimir Ilici, patru, trei, doi, unu... pusk! - Este un moment important În istoria țérii și ilustreazé foarte bine ideea noastré de progres. Apropo, dumneata mai tăi copacii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]